Arhiva | 6:10 pm

JOHANNIS SE BAGA SINGUR IN SEAMA SI SE „BALACESTE „IN MAREA NEAGRA!

10 iul.

Nu trebuie să existe îngrijorări cu privire la diferite gânduri exprimate de unii politicieni referitoare la inițiativa României la Marea Neagră, la ministeriala apărării din octombrie vor fi făcute primele clarificări, a declarat duminică președintele Klaus Iohannis.

„Datorită fazei în care ne aflăm acum aparent ar exista opinii diferite (referire la Bulgaria – nr.), subliniez aparent, fiindcă suntem în mijlocul unui proces de reflecție. Încă nu există o concluzie comună a aliaților. Din varii motive, câteodată, unii politicieni, militarii mai rar, fac afirmații care însă nu reprezintă punctul de vedere NATO, ci punctele lor proprii de vedere, de obicei nici măcar punctele lor de vedere, ci anume gânduri pe care le-ar avea ei în relația cu această colaborare la Marea Neagră. Toate acestea nu trebuie să ne îngrijoreze, ci trebuie să ne bucure pentru că înseamnă că există o preocupare reală pentru a găsi soluția cea mai bună pentru Marea Neagră. (…) Privim cu încredere și cu așteptări spre ministeriala din octombrie, care va aduce primele clarificări. Eu cred că și ministeriala apărării va fi doar un pas, fiindcă NATO nu va putea să pună în practică o măsură amplă (…), probabil va fi un prim pas, un pic mai concret, care va coagula ideile”, a spus șeful statului în conferința comună că omologul său polonez, Andrzej Duda.

Iohannis a precizat că vor urma alte întâlniri, iar la viitorul summit NATO aliații vor fi în situația să ia o decizie care va trebui implementată în acest caz.

„Faptul că există opinii încă diferite nu este deloc îngrijorător. Este foarte bine că se discută și că oamenii vin cu idei proprii în acest concept și singurul lucru care a fost decis la acest summit este că se va continua această inițiativă”, a mai spus Iohannis.

Acesta a subliniat că la summitul de la Varșovia aliații au recunoscut importanța strategică a Mării Negre și nevoia unui concept operațional.

NOUA „AXA”A AUTISTULUI ASPERGER KLAUS WERNER JOHANNIS DE LA SUMMITUL DE LA VARSOVIA!

10 iul.

Foto Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis, care s-a întâlnit duminică, la Varșovia, cu liderul polonez, la o zi după încheierea summmit-ului NATO, a vorbit de „o cooperare strategică româno-polono-americană”. „Este clar că o parte importantă din abordările noastre pe flancul estic se datorează acestei colaborări excelente pe care și Polonia o are cu Statele Unite ale Americii, și România o are cu Statele Unite ale Americii, și cred că și aici colaborarea în trei nu poate decât să aducă o abordare mai solidă, mai consistentă și soluții mai bune pentru țările noastre, pentru securitatea cetățenilor noștri, pentru securitatea cetățenilor Poloniei, pentru securitatea românilor și pentru buna funcționare a NATO”, a spus șeful statului în declarația comună cu președintele polonez, după ce la summit-ul NATO s-a decis crearea unei brigăzi multinaționale în România la care participă Bulgaria și Polonia.

Totodată Iohannis a spus că „există un Format” care s-a discutat astăzi, „un Format regional, trilaterala Polonia-România-Turcia”, anunțând că în toamnă va fi organizată la București o întâlnire a miniștrilor de externe din cele trei țări.

„Am convenit să continuăm acest Format și miniștrii de externe care au fost împreună cu noi astăzi la convorbirile oficiale ne-au confirmat că în această toamnă va avea loc o întâlnire a miniștrilor de externe la București pentru a găsi cele mai bune căi pentru a continua acest Format, care regional este important și vrem să păstrăm această colaborare”, a afirmat Iohannis.

Președintele Poloniei: „Noi vom dori să adâncim colaborarea militară cu România”

La rândul său, președintele polonez Andrzej Duda a declarat duminică, referindu-se la declarația lui Iohannis potrivit căreia va fi trimisă în Polonia o companie a armatei române, că „noi vom dori să adâncim colaborarea militară cu România”.

„Am vorbit, de asemenea, despre Brexit, despre impactul pe care Brexit poate să-l aibă asupra Uniunii Europene, dar înainte de toate am vorbit şi despre situaţia cetăţenilor noștri în Marea Britanie pentru că această situaţie, şi pentru preşedintele Klaus Iohannis, şi pentru mine, este foarte importantă. Avem aproape un milion de polonezi în Marea Britanie, o jumătate de milion de români în Marea Britanie, de aceea aceştia sunt într-o situaţie similară – acolo locuiesc, acolo muncesc, acolo îşi realizează activitatea şi au dreptul ca drepturile lor să fie respectate, să nu fie reduse, limitate. Vorbim cu domnul preşedinte cu unica voce şi mă bucur foarte mult că pot să contez pe colaborarea cu domnul preşedinte, să avem grijă împreună de interesele concetăţenilor noştri din Marea Britanie. (…) De la început, de când am devenit Preşedintele Poloniei, noi am iniţiat şi adâncim în continuare colaborarea noastră. Este foarte valoros pentru noi. România este un partener foarte apropiat şi cred că acest lucru va aduce multe avantaje pentru ţara noastră, pentru concetăţenii noştri. Am vorbit, de asemenea, despre chestiuni legate de securitate, despre Republica Moldova, cum putem consolida procesele democratice în Republica Moldova (…)”, a mai spus președintele Poloniei.

Declarațiile integrale ale celor doi (Sursa: Administrația Prezidențială)

Președintele Republicii Polone, domnul Andrzej Duda:

„Excelență, domnule Președinte,

Stimați domni,

Cu mare bucurie l-am întâmpinat la această reuniune pe domnul Președinte al României, domnul Klaus Iohannis, cu mare bucurie din cauza faptului că, așa cum știți foarte bine, ieri în Varșovia s-a terminat Summitul Alianței Nord Atlantice, care a adoptat unele hotărâri foarte importante pentru Europa Centrală și de Est, niște hotărâri pentru așa-numitul Flanc Estic al NATO, prin prezența înaintată care a fost stabilită la acest Summit. Această reuniune cu domnul Președinte Klaus Iohannis pentru mine personal este o închidere simbolică a acestui Summit. Și explic de ce. Așa cum rețineți, în luna noiembrie a anului trecut, la București, a avut loc reuniunea celor nouă state ale părții noastre a Europei, care aparțin Alianței Nord Atlantice. Noi am vorbit acolo despre planurile noastre, despre viziunea noastră de dezvoltare a Alianței Nord Atlantice și despre nevoile noastre, având în vedere mediul care se schimbă în domeniul securității. Acest Summit a fost co-organizat de către Președintele Klaus Iohannis ca și gazdă a acestui loc, și de către mine, și noi amândoi eram organizatori ai acestei reuniuni, reuniune care a fost importantă nu numai pentru noi dar s-a dovedit foarte importantă și pentru hotărârile care au fost adoptate ieri și alaltăieri la Varșovia, pentru că acestea sunt convergente cu ceea ce am stabilit atunci în cadrul declarației noastre de la București. De aceea, această reuniune cu domnul Președinte este o închidere simbolică a acestui drum care ne-a adus împreună spre Summitul de ieri și de alaltăieri din Varșovia și spre hotărârile care au fost adoptate și, prin colaborarea noastră, sau prin reuniunea noastră aș dori să vă mulțumesc pentru această colaborare, pentru că am simțit un succes comun, pe care l-am văzut.

Dar Summitul s-a încheiat , noi mergem mai departe și am vorbit despre aceste chestiuni importante, care sunt executarea hotărârilor Summitului Alianței Nord Atlantice. Mulțumesc foarte mult că dumneavoastră, domnule Președinte, alaltăieri ați declarat că în cadrul Enhanced Forward Presence va fi trimisă în Polonia o companie a armatei din România pentru a consolida forțele Alianței care vor staționa în țara noastră. Mulțumesc foarte mult domnule Președinte pentru această declarație, noi vom dori să adâncim colaborarea militară cu România.

Am vorbit, de asemenea, despre Brexit, despre impactul pe care Brexit poate să-l aibă asupra Uniunii Europene, dar înainte de toate am vorbit și despre situația cetățenilor noștri în Marea Britanie pentru că această situație, și pentru Președintele Klaus Iohannis, și pentru mine, este foarte importantă. Avem aproape un milion de polonezi în Marea Britanie, o jumătate de milion de români în Marea Britanie, de aceea aceștia sunt într-o situație similară — acolo locuiesc, acolo muncesc, acolo își realizează activitatea și au dreptul ca drepturile lor să fie respectate, să nu fie reduse, limitate. Vorbim cu domnul Președinte cu unica voce și mă bucur foarte mult că pot să contez pe colaborarea cu domnul Președinte, să avem grijă împreună de interesele concetățenilor noștri din Marea Britanie. Cum se va dezvolta situația după referendum nu se știe, sunt niște riscuri, știm foarte bine că unii sunt foarte nemulțumiți de referendum, mai ales scoțienii, și nu știm înspre ce direcție vor fi luate activitățile Uniunii Europene. Știm cu toții că Brexit își va spune cuvântul și asupra situației în Uniunea Europeană, de aceea trebuie să analizăm cum modificările care vor avea loc în cadrul Uniunii Europene vor influența situația în țările noastre.

De la început, de când am devenit Președintele Poloniei, noi am inițiat și adâncim în continuare colaborarea noastră. Este foarte valoros pentru noi. România este un partener foarte apropiat și cred că acest lucru va aduce multe avantaje pentru țara noastră, pentru concetățenii noștri. Mulțumesc foarte mult, domnule Președinte!

Am vorbit, de asemenea, despre chestiuni legate de securitate, despre Republica Moldova, cum putem consolida procesele democratice în Republica Moldova, pentru ca reformele în această țară să progreseze, ca această țară să fie sigură, să fie apropiată din ce în ce mai mult de NATO, de Uniunea Europeană. România aici este cea mai interesată, este un vecin și această chestiune este foarte importantă pentru securitate, pentru liniștirea situației În Ucraina. Acest interes deosebit al domnului Președinte în chestiunile legate de Moldova sunt firești. Dar și pentru noi acest lucru este important pentru că trebuie să adâncim securitatea înspre Est, față de granițele noastre. Aceste chestiuni sunt o provocare și nu este o sarcină care ar fi nouă. Acestea au fost subiectele principale ale convorbirii noastre, vom continua aceste convorbiri pentru că mai avem câteva etape ale reuniunii noastre de astăzi. Încă o dată, domnul Președinte, din inimă vă mulțumesc pentru participarea la Summitul NATO, o participare activă, pentru toate declarațiile depuse, pentru adoptarea hotărârilor ca și țară aliată, prin activitatea dumneavoastră și România a asumat aceste obligații. Si mulțumesc foarte mult pentru drumul nostru comun spre Summitul de la Varșovia. Mulțumesc domnule Președinte. ‘

Președintele României, domnul Klaus Iohannis:

‘Domnule Președinte, în primul rând, vă mulțumesc pentru invitație, pentru ospitalitate și pentru discuțiile care, acum pot să spun, ca de obicei, au fost foarte bune, multă substanță și cu concluzii comune de cea mai bună calitate. Această întâlnire pe care o avem astăzi are loc într-un context foarte special. Practic, noi doi astăzi am tras concluziile după Summitul NATO. Acest Summit NATO, domnule Președinte, pe care l-ați organizat, a fost un Summit foarte reușit, cu concluzii foarte bune pentru Polonia și pentru România, dar în general ceea ce s-a discutat și s-a concluzionat la Summit este extrem de important pentru securitatea noastră, a tuturor din NATO, și este extrem de important pentru securitatea noastră pe flancul estic. În acest context, domnule Președinte, dați-mi voie să vă felicit pentru felul în care ați știut să organizați și să duceți discuțiile în cadrul acestui Summit. Vă rog, de asemenea, să transmiteți aceste felicitări întregii echipe cu care ați lucrat și colaborat în organizarea acestui Summit. Putem să spunem că a fost o mare reușită pentru NATO, dar, cu certitudine, și pentru dumneavoastră și pentru Polonia.

Încă de când, așa cum ați spus dumneavoastră, ați devenit Președinte, ne-am întâlnit și am găsit că împreună putem să ducem parteneriatul între țările noastre la un nivel mult mai ridicat și acest lucru s-a dovedit prima dată foarte vizibil în cadrul întâlnirii pe care am avut-o în noiembrie anul trecut la București, în Formatul București, pe care l-am organizat împreună și cred că bine am făcut, pentru că lucrurile pe care le-am pregătit atunci deja au arătat în ce direcție dorim să mergem împreună în organizarea Summitului NATO care tocmai s-a încheiat. Atunci, am inclus deja în Declarația Comună câteva linii pe care le-am reluat în cadrul Summitului NATO care tocmai s-a încheiat. Cred că cea mai importantă concluzie și în Formatul București, dar și în Formatul NATO de acum a fost că dacă mergem împreună mai departe, dacă colaborăm în domeniul securitar, evident și în domeniul economic, atunci această colaborare în sine reprezintă o foarte bună garanție pentru soliditatea și stabilitatea flancului estic, or acest lucru l-am convenit și astăzi și mergem cu certitudine împreună mai departe.

Summitul care s-a încheiat ieri cred că vine și cu o mare responsabilitate pentru noi, fiindcă deciziile s-au luat, dar implementarea lor stă în fața noastră și faptul că am discutat astăzi, domnule Președinte, împreună cum să procedăm la implementarea comună a acestor concluzii deja este un lucru excelent și cu certitudine vom găsi împreună cele mai bune căi pentru a implementa ceea ce am decis împreună la acest Summit.

Faptul că s-a decis o abordare echilibrată a flancului estic este probabil cea mai bună veste pentru țările noastre și, din acest motiv, cred că forțele care au fost destinate pentru partea nordică și pentru partea sudică a flancului estic reprezintă un câștig pentru întregul flanc și această abordare echilibrată în sine este o garanție a stabilității în această parte a lumii. Am convenit să continuăm Formatul București și în toamna acestui an să se întâlnească miniștrii de externe la București pentru a pregăti următoarea întâlnire de la nivel înalt, următoarea întâlnire care probabil, și cred că împreună o vom organiza în 2017, când iarăși avem de pregătit ceva important pentru următorul Summit NATO, care va avea loc regular în 2018. Este adevărat că și în 2017 vom avea o întâlnire de tip Summit NATO, pentru a inaugura noul sediu NATO de la Bruxelles.

Foarte important și un punct deosebit de consistent pe agenda discuțiilor noastre a fost consolidarea legăturii transatlantice și cred că putem să vorbim foarte bine de o cooperare strategică româno-polono-americană. Este clar că o parte importantă din abordările noastre pe flancul estic se datorează acestei colaborări excelente pe care și Polonia o are cu Statele Unite ale Americii, și România o are cu Statele Unite ale Americii, și cred că și aici colaborarea în trei nu poate decât să aducă o abordare mai solidă, mai consistentă și soluții mai bune pentru țările noastre, pentru securitatea cetățenilor noștri, pentru securitatea cetățenilor Poloniei, pentru securitatea românilor și pentru buna funcționare a NATO.

Există un Format pe care l-am discutat astăzi, un Format regional, trilaterala Polonia-România-Turcia. Am convenit să continuăm acest Format și miniștrii de externe care au fost împreună cu noi astăzi la convorbirile oficiale ne-au confirmat că în această toamnă va avea loc o întâlnire a miniștrilor de externe la București pentru a găsi cele mai bune căi pentru a continua acest Format, care regional este important și vrem să păstrăm această colaborare.

Sigur, am vorbit despre schimburile economice și vreau în acest context doar să menționez, pentru că este un lucru care, până la urmă, are o importanță deosebită. În anul trecut, în 2015, schimburile între țările noastre au crescut cu 11%. Este mult. Este mult în condițiile în care economiile sunt foarte departe de acest ritm de creștere, chiar dacă, de exemplu, economia României a reușit totuși performanța de a ajunge la o creștere de aproape 4%. Am ajuns astfel la schimburi bilaterale de 4,5 miliarde de euro și totuși cred că aici mai este foarte mult potențial și noi ne străduim să convingem investitori polonezi să vină în România. Ne străduim să convingem și românii să vină în Polonia, iar recenta inaugurare, la 9 iunie, la Varșovia, a Camerei de Comerț și Industrie Polono-Române este un semnal foarte bun, este un câștig pentru această relație și cred că de aici vom putea merge foarte bine mai departe, domnule Președinte.

Brexit-ul, evident, că este o temă care apare la toate întâlnirile, nu numai la cele de la nivel înalt. După cum ați menționat deja, domnule Președinte, am avut deja o discuție foarte bună pe această temă și suntem amândoi hotărâți să ne implicăm în negocierile care vor avea loc pentru a rezolva în modul cel mai bun situația cetățenilor noștri care trăiesc și muncesc în Marea Britanie. Eu sunt foarte hotărât să rămân în continuare implicat, împreună cu domnul Președinte, într-un contact care ne permite să abordăm împreună chestiunea cetățenilor români și a cetățenilor polonezi din Marea Britanie. Nu pentru a exagera ceva, doar pentru a le proteja interesele, fiindcă românii noștri merg acolo să muncească și plătesc impozite și taxe, și același lucru este, evident, valabil și pentru polonezii care merg în Marea Britanie.

Parteneriatul Estic rămâne o temă importantă pentru noi. Am discutat despre Ucraina, despre Moldova, despre felul în care trebuie să ne implicăm pentru a ajuta atât Ucraina, cât și Moldova, și am convenit să rămânem într-un contact strâns pentru a putea reacționa rapid și eficient oricând apare o oportunitate de a interveni pe aceste relații deosebit de importante pentru țările noastre.

Domnule Președinte, dați-mi voie să vă mulțumesc, acum la sfârșit încă o dată, pentru că reușim să construim o relație frumoasă între România și Polonia și să vă doresc, să ne doresc să continuăm așa cum am planificat această colaborare. Încă o dată felicitări pentru Summit, este o mare realizare pentru dumneavoastră și pentru Polonia!’

Întrebări din partea reprezentanților mass-media:

Jurnalist: ‘Activitatea dumneavoastră în domeniul politicii externe s-a consolidat asupra Summitului NATO care s-a terminat. Care va fi prioritatea în politica externă în următoarea etapă a președinției dumneavoastră și doresc să întreb dacă veți participa la reuniunea de la București de anul acesta?’

Președintele Republicii Polone: ‘Doamnelor și domnilor reuniunea de la București din toamnă pe care ați pomenit-o, și despre care a spus și domnul Președinte Klaus Iohannis, va fi reuniunea miniștrilor afacerilor externe și va fi o pregătire pentru reuniunea la nivelul de președinți care va avea loc în Varșovia anul viitor. Deci, cu alte cuvinte, manifestarea care a fost la București are un caracter ciclic, dar se desfășoară la fiecare 2 ani. În perioadele intermediare se întâlnesc miniștrii afacerilor externe. De aceea, anul acesta va fi reuniunea miniștrilor de externe și anul viitor va avea loc reuniunea președinților. Și atunci se vor confirma hotărârile care au fost adoptate aici la Summitul NATO din Varșovia, pentru că acestea sunt reuniunile desfășurate de către țările Europei Centrale și de Est, care țin de flancul estic. Vom vedea care va fi executarea hotărârilor Summitului și care sunt nevoile pentru că, așa cum am spus, mediul securității se schimbă mereu și situația se dezvoltă în mod dinamic. De aceea aceste reuniuni sunt indispensabile ca să facem schimbul de idei, de opinii, ca să discutăm asupra a ceea ce se poate întâmpla în viitor și, dacă apar anumite riscuri, cum putem preveni aceste riscuri. Acesta este scopul principal și înainte de toate trebuie să vorbim cu o unică voce. Suntem în Alianța Nord Atlantică și acolo lucrul cel mai important îl reprezintă unitatea și acționarea împreună. Și în cadrul Europei noi dorim să vorbim între noi despre situația de securitate, de eventualii pași care sunt necesari pentru a consolida securitatea. De aceea trebuie sa vorbim cu o voce unică.

Iar în ceea ce privesc prioritățile, sunt foarte multe sarcini. Cea mai importantă a fost bineînțeles organizarea Summitului, și Summitul ca atare. Activitățile mele s-au concentrat asupra acestui lucru în ultima vreme. Așa cum ați văzut, în fiecare săptămână am avut o întâlnire care ținea de Summit și trebuie să lămurim care sunt nevoile noastre cu partenerii noștri, să convenim ceea ce va fi adoptat. Și aceste hotărâri au fost adoptate ieri, mă bucur foarte mult, dar pentru mine este succesul întregii alianțe că a adoptat o poziție comună în chestiunile care sunt cele mai importante. Că am arătat unitatea Alianței și solidaritatea care este cea mai importantă în funcționarea întregii alianțe nord atlantice. De aceea, cu siguranță, prin această sarcină pentru etapa ulterioară a președinției mele este de a avea grijă ca să se execute aceste hotărâri care au fost adoptate în cadrul Summitului, este primul lucru. În altă ordine de idei, trebuie să ne gândim ce să facem mai departe în ceea ce privește mediul securității, deci reuniunea următoare care va avea loc în Varșovia în anul 2017, dar bineînțeles vorbim și celelalte chestiuni, cum ar fi activitatea în cadrul așa-numitului format ABC — Marea Adriatica, Marea Baltică și Marea Neagră — când vorbim despre investițiile care trebuie realizate, investiții pe care putem să le realizăm împreună. Tot așa, am vorbit cu domnul Președinte astăzi despre investiții de transport dintre România și Polonia, despre legături de cale ferată, de energie și în alte cercuri în cadrul acestui triunghi. La invitația doamnei Președinte Kolinda Grabar-Kitarovic merg la Dubrovnik și acolo vom discuta despre aceste chestiuni. Va fi la sfârșitul lunii august. Deci este încă un lucru care, cu siguranță, va necesita implicarea mea intensă și cred ca vor fi succese și aici.

Încă un lucru este consolidarea economică. Trebuie să sprijinim dezvoltarea economiei noastre, pe antreprenorii din țara noastră, expansiunea economică. De aceea voi dori să mă întâlnesc cu reprezentanții grupului G20 ca să realizăm și interesele poloneze pe plan economic. Și ceea ce a fost prezentat de către domnul Președinte, viitorul Uniunii Europene, în ce direcție va merge Uniunea Europeană, cum va arăta Uniunea Europeană dacă se ajunge la Brexit. Sunt niște subiecte foarte importante care cer implicare foarte mare și din partea mea. Această implicare va exista. Organizația Națiunilor Unite va avea o ședință, sunt și foarte multe întâlniri pe plan bilateral unde vorbim despre multe subiecte. În primul rând despre securitate, despre pace în lume, dar și despre celelalte subiecte.’

Jurnalist: ‘Vreau să vă întreb care sunt obiectivele exacte, precise, concrete ale Poloniei în relația cu Romania și dacă sunt altele stabilite decât cele deja enunțate. Și vreau să vă rog să ne spuneți aici dacă Polonia va contribui cu trupe la acea brigadă multinațională anunțată, aprobată dar încă neconstituită, nu știm încă noi pe cine vom avea în România exact, și dacă e Polonia interesată de contracte care țin de refacerea industriei de apărare din România.’

Președintele Republicii Polone: ‘În general suntem interesați de colaborarea militară și tot așa cum domnul Președinte a spus în timpul Summitului Alianței Nord Atlantice, va fi direcționată o companie din cadrul Armatei Române în Polonia. Noi am declarat trimiterea companiei din Polonia în România este exprimarea solidarității noastre în cadrul Alianței Nord Atlantice. Însă noi și cu domnul Președinte dorim să fim cei care contribuie la colaborarea polono — română în mai multe domenii, bineînțeles. Majoritatea este executată de către guvernele ambelor țări dar noi dorim să fim organizatori, dorim să mobilizăm, să discutăm despre aceste direcții de colaborare reciprocă și dorim să colaborăm pe plan politic, pentru că este foarte important ca interesele pe care le au țările regiunii noastre din Europa să putem să le realizăm și să vorbim cu o singură voce în chestiuni foarte importante cum este viitorul Uniunii Europene, chestiunea securității și dezvoltarea economică. Și cu cât mai mare va fi simțul securității, cu atât mai mari sunt șansele ca economia să se dezvolte în țările noastre și nivelul de trai să crească, și dorim să colaborăm în acest domenii. Deocamdată colaborarea este foarte reușită pentru că ieri am făcut un pas foarte mare înspre adâncirea acestei colaborări.

A doua temă o constituie Uniunea Europeană unde tot va fi foarte bine dacă vom avea o poziție comună în ceea ce privește modul cum Uniunea Europeană ar trebui să se schimbe dacă se va ajunge la Brexit, la ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană sau, dacă nu ar ajunge la acest lucru, pentru că deciziile finale aparțin britanicilor, cum Uniunea Europeană ar trebui să se reformeze ca să fie mai bună. Trebuie să ținem minte că recent am avut nu numai un referendum împotriva Uniunii Europene din Marea Britanie dar înainte a fost un referendum în Olanda referitor la Acordul de Asociere dintre Uniunea Europeană și Ucraina. Acolo rezultatul a fost unul negativ pentru acest Acord de Asociere dar, de fapt, cei care au votat împotrivă nu au votat împotriva Ucrainei, au votat împotriva Uniunii Europene, așa cum se vede nu numai în Marea Britanie sunt niște probleme în această privință. Foarte multe societăți sunt de părere că Uniunea Europeană funcționează prost și trebuie să ne gândim cum putem sa reparăm Uniunea Europeană ca să fie mai prietenoasă, ca să dea cetățenilor anumitor țări care aparțin Uniunii Europene ceea ce era de fapt premisa cea mai importantă pentru înființarea ei. Trebuie să fie un spațiu de libertate de securitate și de colaborare economică. Și ne bucurăm cu toții din acest motiv și în acest lucru a constat puterea Uniunii Europene. Eu consider că trebuie să executăm mai bine principiul de subsidiaritate în Uniunea Europeană, este un lucru care este foarte important. Și al doilea lucru, suveranitatea țărilor trebuie să fie garantată într-o măsură mai mare.’

Jurnalist: ‘Încă din iunie Rusia a avertizat ca și Polonia și România vor fi observate în contextul scutului antirachetă. În contextul hotărârilor care au fost luate cu privire la consolidarea Flancului Estic, pentru noi acest lucru înseamnă o amenințare concretă și pentru Polonia și România?’

Președintele României: ‘Una din deciziile foarte importante care s-a luat în cadrul Summitului a fost declararea capacității inițiale a sistemului de apărare a antirachetă al NATO. Acest lucru a fost posibil numai datorită faptului că a fost operaționalizată baza de la Deveselu și conectată cu restul sistemelor care împreună formează un întreg. Astfel comanda unității din România, care până înainte de Summit a fost la Statele Unite, a fost predate NATO. E important de știut că din capul locului acest sistem antirachetă nu a fost construit împotriva cuiva. Este un sistem strict defensiv și apără Europa, aliații din Europa, împotriva posibilelor amenințări cu rachete. Exista sigur o retorică rusească care încearcă să acrediteze ideea că acest sistem este unul împotriva Rusiei sau că reprezintă o amenințare pentru Rusia. Nimic mai fals. Este un sistem defensiv care nu este îndreptat împotriva niciunui stat. Faptul că Polonia va dezvolta a doua unitate care va veni în completarea sistemului existent până acum este un lucru salutar și ne face să fim convinși că acest sistem va fi mai eficient și ne va apăra pe toți mai bine. În concluzie acest sistem antirachetă în niciun caz nu reprezintă o vulnerabilitate ci este un punct forte pentru NATO. Repet, este un punct defensiv.’

Președintele Republicii Polone: ‘În legătură cu ce răspuns domnul Președinte Klaus Iohannis, în ceea ce privește punctul cel mai important al Alianței Nord Atlantice, întotdeauna baza pentru existența acesteia era apărarea. Alianța Nord Atlantică are caracter defensiv. Trebuie să servească pentru protejarea, asigurarea teritoriului aliat, adică teritoriului tuturor țărilor. Securitatea NATO este indivizibilă. Nici o acțiune din partea NATO nu are caracter ofensiv. Nici un fel de sisteme care sunt create în cadrul colaborării dintre țările Alianței și cele militare nu au caracter ofensiv și acest lucru este respectat foarte consecvent în NATO. NATO nu este o amenințare pentru nimeni, trebuie să protejeze teritoriul țărilor membre împotriva amenințării de agresiune militară. Este punctul cel mai important al Alianței și Rusia trimite niște semnale și joacă un joc în spațiul mass-media și cel politic dar acest lucru nu schimbă starea de fapt că noi putem adopta hotărâri în țările membre NATO, sunt țări independente și trebuie să ne concentrăm asupra construirii unui spațiu de securitate și acest lucru a fost decis ieri la Summitul din Varșovia. ‘

Jurnalist: ‘Pentru domnul Președinte Klaus Iohannis. Pentru că vorbeați de Marea Neagră, pentru că ați vorbit despre concluziile Summitului NATO, vroiam să vă întreb ce țări sunt gata să se alăture proiectului inițiat de România, proiectului cadrului naval la Marea Neagră. Dacă, de exemplu, după declarațiile Premierului Borissov, urmare a vizitei dumneavoastră în Bulgaria, putem conta, și în ce măsură, pe bulgari? Care este poziția Turciei cu privire la acest proiect? Domnilor Președinți, cât de urgent trebuie întărită apărarea la Marea Neagră, pentru că exista un prim termen pentru o decizie în octombrie. Așteptările realiste care sunt?’

Președintele României: ‘La Summitul din 2014, în premieră s-a introdus în concluziile Summitului că Marea Neagră este de importanță strategică pentru NATO. Acest lucru a dus la o dezvoltare care s-a văzut și s-a simțit. Au avut loc mai multe exerciții în Marea Neagră. Am putut să vedem cu toții că am avut în vizită și noi, în porturile românești, nave militare din Statele Unite, din Marea Britanie, de la alți aliați. Au avut loc exerciții comune navale în Marea Neagră și bineînțeles că strategii NATO au început să lucreze la un concept care ar face Marea Neagră mai sigură pentru toți, nu numai pentru noi. În acest sens, s-a continuat în aceeași logică, și la Summitul de la Varșovia, care tocmai s-a încheiat, Aliații au recunoscut importanța strategică a Mării Negre și nevoia unui concept operațional pentru a face Marea Neagră mai sigură pentru toată lumea. Având totuși în vedere timpul relativ scurt, s-a convenit la ministeriala apărării ca această chestiune să fie lămurită doar de principiu la Summitul care tocmai s-a încheiat la Varșovia, să se reconfirme importanța strategică, să se reconfirme dorința Aliaților de a face Marea Neagră mai sigură și s-a dat sarcina miniștrilor apărării să înceapă să lucreze la un concept puțin mai concret. Datorită fazei în care ne aflăm acum, aparent ar exista opinii diferite, subliniez, aparent, fiindcă suntem în mijlocul unui proces de reflecție și încă nu există o decizie comună a aliaților. Din varii motive, câteodată, unii politicieni, militarii mai rar, fac afirmații care însă nu reprezintă punctul de vedere NATO, ci reprezintă punctele lor proprii de vedere, de obicei nici măcar punctele lor de vedere, ci anumite gânduri pe care le-ar avea ei în relația cu această colaborare la Marea Neagră. Toate acestea însă nu trebuie să ne îngrijoreze, ci trebuie să ne bucure, fiindcă înseamnă că există o preocupare reală pentru a găsi soluția cea mai bună pentru Marea Neagră, o soluție care, repet, trebuie să facă Marea Neagră mai sigură pentru toată lumea și atunci privim cu încredere și cu așteptări spre ministeriala din octombrie care va aduce primele clarificări. Sincer, eu cred ca și ministeriala apărării va fi doar un pas, fiindcă până la urmă NATO nu poate să întreprindă sau să pună în practică o măsură amplă, că Marea Neagră poate să fie definită doar prin măsuri ample doar în baza unor ministeriale. Probabil, această ministerială va fi un prim pas un pic mai concret care va coagula ideile. Vor urma alte întâlniri și la următorul Summit NATO, atunci cu siguranță Aliații vor fi în situația să ia o decizie care pe urma va trebui implementată în această chestiune. Așadar, faptul că există opinii încă diferite nu este deloc îngrijorător. Este foarte bine că se discută, este foarte bine că oamenii vin cu idei proprii în acest concept, și singurul lucru care a fost decis la acest Summit este că se va continua această inițiativă.’

ANDREA SI THERESA SE BAT PENTRU FUNCTIA DE PREMIER A REGATULUI UNIT AL MARII BRITANII!

10 iul.

 

Andrea Leadsom, una din cele două candidate la funcția de premier al Marii Britanii, a provocat o controversă după ce a sugerat că, prin calitatea sa de mamă, este mai interesată de viitorul țării decât rivala sa Theresa May, care nu are copii, transmite Reuters, citată de Agerpres.

Andrea Leadsom (foto dreapta), secretar de stat pentru energie, a devenit cunoscută mai ales prin implicarea sa foarte fermă în campania pentru ieșirea țării din Uniunea Europeană și este cotată cu șansa a doua la șefia conservatorilor și preluarea guvernului.

„Sunt convinsă că (Theresa May) va fi foarte tristă pentru că nu are copii, așa încât nu vreau să fie vorba despre ”Andrea are copii, Theresa nu are”, pentru că ar fi într-adevăr îngrozitor”, a declarat Leadsom, o creștină devotată, pentru publicația The Times.

„Simt însă cu adevărat că a fi mamă înseamnă să ai o miză foarte reală în viitorul țării noastre, o miză tangibilă. Ea are poate nepoate, nepoți. Dar eu am copii care vor avea la rândul lor copii ce vor fi o parte directă din ceea ce se va întâmpla mai târziu”, a mai spus Leadsom.

Comentariile sale au fost criticate de numeroși deputați conservatori și susținători ai lui May, care le-au calificate drept „josnice”, „insultătoare”, „jenante’ și „provocatoare de divizări”.

Printre aceștia s-a aflat și ministrul de externe, Philip Hammond, potrivit căruia competiția pentru conducerea partidului nu trebuie să degenereze înr-un „concurs de insulte”, ci să se concentreze pe teme de substanță.

„Ceea te califică pentru postul de prim-ministru este o îndelungată experiență în problemele țării. De aceea o susțin pe Theresa May”, a afirmat el.

O dispută similară a avut loc în campania din 2014 pentru prezidențiale din România, când tabăra lui Victor Ponta transmitea că nu poate fi bun un președinte care nu are copii, aluzie la contracandidatul de atunci Klaus Iohannis.

NEIN HERR GENOSSE KLAUS WERNER JOHANNIS:”SUMMITUL NATO A FOST UN INSUCCES PENTRU ROMANIA!”

10 iul.

 

In mintea  bolnava a lui Klaus Iohannis a declarat că Summitul NATO de la Varșovia a fost unul de succes,pentru el dar nu pentru România, punctând că toate temele de interes pentru țara noastră care nu au fost cuprinse în documentele finale.

Klaus Iohannis: Summitul NATO, succes pentru România

Klaus Iohannis a precizat că obiectivele strategice ale României la acest Summit au vizat reafirmarea unității NATO și a legăturii transatlantice, consolidarea securității naționale, descurajarea factorilor de risc existenți și plasarea României și a regiunii Mării Negre ca elemente centrale ale securității euro-atlantice pe dimensiunea sudică a flancului estic.

„Obiectivele noastre strategice la acest Summit – aşa cum au fost ele aprobate prin mandatul CSAT – au vizat reafirmarea unităţii NATO şi a legăturii transatlantice, consolidarea securităţii naţionale, descurajarea factorilor de risc existenţi şi plasarea României şi a regiunii Mării Negre ca elemente centrale ale securităţii euro-atlantice pe dimensiunea sudică a flancului estic.

Am atins aceste obiective atât prin îndeplinirea angajamentelor asumate la Summitul din Marea Britanie, cât şi prin deciziile privind noua postură de apărare şi descurajare a NATO, care au fost luate la acest Summit, cu implicarea activă a României. Aceste măsuri şi decizii au ca efect direct consolidarea securităţii Alianţei şi a ţării noastre, a tuturor românilor”, a spus Klaus Iohannis.

SUMMITUL NATO DE LA VARSOVIA ,UN SUMMIT AL INSELACIUNII!

10 iul.

Summitul NATO, unul al înșelăciunii? Membru al Senatului de la Moscova: Nu există nicio amenințare din partea Rusiei... NATO a cimentat al doilea zid, după cel al Berlinului, în Europa

 

Un membru important al Senatului rus a declarat că NATO a cimentat în Europa al doilea zid, dupa cel al Berlinului. Totuși, secretarul general al Organizației Nord-Atlantice nu vede nicio amenințare imediată din partea Kremlinului, conform B1 TV.

„Apărare puternică și dialog constructiv – sunt angajamentele pe care se bazează relațiile cu Rusia”, a spus la Varșovia secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Moscova nu constituie nicio „amenințare”, dar nici un „partener strategic” a mai spus acesta.

Stoltenberg a anunțat și că Organizația Nord-Atlantică se va implica în lupta contra ISIS.

Țările membre NATO au decis să-și asume un angajament pentru creșterea rezistenței alianței în fața oricăror amenințărilor de securitate, inclusiv a celor care vin dinspre Rusia.

Astfel, Uniunea Europeană și Alința Nord-Atlantică au hotarat să înceapă în 2017 exerciții coordonate și paralele pentru contracararea amenințărilor. Cele două entități urmează să lucreze împreună în domeniul prevenției și detectării situațiilor de pericol iminent.

Konstantin Kosaciov, presedintele Comisiei pentru afaceri internationale a Senatului rus, a numit summitul NATO unul al înșelăciunii.

„Nu ne temem de soldați, ci de politicienii care, știind foarte bine că nu există nicio amenințare din partea Rusiei, înșeală milioane de oameni”, a spus Kosaciov. Politicianul a adăugat că, prin deciziile pe care le-a luat vineri, în prima zi a summitului de la Varșovia, NATO „a cimentat al doilea zid, după cel al Berlinului, în Europa” .

Kosaciov a comparat suplimentarea forțelor NATO cu ridicarea unui baraj în pustiu, împotriva unei amenințări inexistente.

UN MAGAZIN ROMANESC DIN NORWICH,REGATUL UNIT AL MARII BRITANII INCENDIAT DE XENOFOBI!,CETATENII BRITANICI DIN NORWICH AU STRANS PESTE 25.000 DE LIRE PENTRU A-I AJUTA PE ROMANII PAGUBITI SI IN SOLIDARITATE AU PLANUIT SI UN MARS DE PROTEST IMPOTRIVA XENOFOBIEI!

10 iul.

Un magazin care aparține unor români a fost incendiat la Norwich. Reacția MAE și mobilizarea generală care s-a creat în acest caz

 

Un magazin care aparține unor cetățeni români a fost incendiat în noaptea de 8 iulie în localitatea Norwich, Marea Britanie.

În acest context, MAE a solicitat autorităților britanice să clarifice situația și să prevină orice intensificare a tensiunilor sau a oricăror acte ostile la adresa cetățenilor români din Marea Britanie, potrivit stiripesurse.ro.

„MAE condamnă orice formă de manifestare extremistă sau discriminatorie la adresa cetățenilor români. Un magazin aparținând unor cetățeni români a fost incendiat în noaptea de 8 iulie în localitatea Norwich, Marea Britanie. Ministerul Afacerilor Externe are în atenție acest incident izolat, care ar putea fi considerat ca având caracter discriminatoriu.

În acest sens, prin intermediul Ambasadei României la Londra, MAE a solicitat autorităților britanice să clarifice această situație și să prevină orice intensificare a tensiunilor sau a oricăror acte ostile la adresa cetățenilor români din Marea Britanie”, informează MAE într-un comunicat.

Statul român intenționează să prevină, prin cooperarea cu autoritățile britanice, o eventuală escaladare a acțiunilor de intimidare a cetățenilor români. Mai mult, cetățenii români sunt îndemnați să informeze atât autoritățile britanice competente, cât și Ambasada României la Londra, în cazul unor astfel de incidente.

În mai puțin de două zile, prăvălia a fost refăcută pentru că localnicii nu s-au lăsat intimidați și, în loc să-i marginalizeze, i-au ajutat pe români cu tot ce au putut. Au făcut curățenie în magazin și au lansat o campanie în care s-au strâns până acum 27.000 de lire sterline.

„Am investit tot ce aveam în acest magazin, sufletul, banii, tot ce aveam era în acest magazin. Am fost șocată și supărată, nu puteam crede că cineva a putut să facă așa ceva, pentru că a fost ceva intenționat, nu un accident”, spune Andreea Abraham, fiica proprietarei, conform Digi 24.

În câteva ore, vestea a ajuns la urechile localnicilor. Înspăimântați, dar și revoltați că așa ceva s-a putut întâmpla în orașul lor, s-au mobilizat să-i ajute pe proprietarii magazinului.

„Așa ceva este extrem de neobișnuit. Te întrebi dacă a fost vorba de un bețiv prost sau de cineva cu alte motive. Suntem pur și simplu dezgustați de ceea ce s-a întâmplat, iar primul nostru gând a fost: Cum putem fi de ajutor?”, a declarat Eric Kirk, președintele Asociației Comercianților.

27.000 de lire sterline s-au strâns în mai puțin de o zi, bani ce îi vor ajuta pe români să-și repună mica afacere pe picioare. Atunci când a fost lansată strângerea de fonduri, inițiatorii și-au propus să adune 500 de lire. În mai puțin de 24 de ore au fost donate 26.400 de lire, de la peste 2.100 de persoane.

Panoul montat să acopere vitrina distrusă a fost acoperit cu bilețele prin care românii erau încurajați să rămână în oraș. „Sunteți bineveniți”, „Ne pare rău că treceți prin așa ceva” și „Suntem alături de voi” sunt doar câteva dintre gândurile bune transmise românilor. Poliția nu a reușit deocamdată să-i identifice pe cei vinovați de vandalizarea magazinului și nici nu a vrut să precizeze dacă incidentul este anchetat drept un act xenofob.

LA SUMMITUL DE LA VARSOVIA :”UN NATO IN CRIZA ,CARE A RENASCUT INAPOI URSS-UL!””

10 iul.

 

Dacă e să comparăm deciziile luate la Summitul NATO de la Varșovia ce s-a încheiat duminică cu cele luate la precedentele zece întruniri la la vârf, rezultă clar că a fost un summit extraordinar.

În urmă cu zece ani, la Riga, NATO a căutat vinovați pentru ineficiența colaborării în alianță, a tras de urechi Bruxelles-ul ca nu cumva identitatea europeană de securitate și apărare să dubleze structurile aliate. NATO își căuta atunci URSS-ul.

La summit-ul de la Varșovia, NATO a renăscut. Vladimir Putin a reparat ”cea mai mare tragedie geopolitică a secolului 20” și le-a adus aliaților înapoi ”URSS-ul”, rațiunea de a fi. A făcut-o schimbând granițele Europei, în 2014, invadând un stat suveran și independent. A făcut-o luând prin suprindere un Occident complăcut în propriul său monopol asupra informațiilor, începând să dea glas englezesc și franțuzeasc propagandei rusești. O propagandă susținută în țările membre NATO de oameni de bună credință sătui de propaganda occidentală, de trolli ruși, de idioți utili, iar această strategie veche de când lumea prin care însuși Occidentul a câștigat Războiul Rece a fost numită în NATO război informațional, agresiune informațională a Rusiei.

NATO a reînviat în acel an, la Summitul din Țara Galilor, acolo unde s-a decis crearea unei forțe de reacție rapidă în țările din flancul estic, cu câte un comandament în fiecare stat și cu cartierul general în Polonia. Tot atunci Rusia a fost desemnată ca amenințare la adresa aliaților.

Summitul de la Varșovia este o continuare a celui de la Newport, din urmă cu doi ani – ”Warsaw son of Wales”, se titra pe site-ul Radio Europa Liberă. La Varșovia, forța de reacție rapidă a NATO, considerată în 2014 un vârf de lance, a fost dotată cu un alt vârf de lance. Și s-a decis trimiterea în statele baltice și în Polonia a patru batalioane – în total 3.000-4.000 de militari, unități conduse de britanici, canadieni, americani și germani. S-a mai decis ca în România să fie desfășurată o brigadă multinațională, unde ”multinațional” înseamnă bulgari, români și polonezi.

Sunt decizii de neconceput în urmă cu doar câțiva ani, dar nu decizii istorice și nici decizii care să demonstreze forța NATO, ci mai degrabă reluarea la alt nivel a vechilor tatonări și testări ale reacției Rusiei. Principalul scop al NATO la Varșovia a fost să descurajeze o posibilă agresiune rusă împotriva unui stat membru. Liderii NATO au găsit cu cale pentru asta să trimită în micile țări baltice si Polonia câte o mie de militari și să înființeze câte un comandament. Nu înseamnă nimic în cazul în care Rusia ar decide cu adevărat să atace, după cum o arată mai toate simulările. În schimb, aceste mici unități desfășurate în coasta Rusiei sunt argumentul pentru concentrarea unor forțe ruse mult mai mari în vestul teritoriului național, la granița cu NATO. Pentru o Alianță solidă, Articolul 5, clauza apărării colective, ar trebui să fie suficient pentru garantarea securității aliaților. Apoi, asemenea inițiative de detașare a câtorva sute de soldați și zeci de tancuri în țările flancului estic au scos la iveală vulnerabilitățile Alianței. Este cazul inițiativei României pentru constituirea unei structuri de apărare maritimă și aeriană la Marea Neagră, respinsă de Bulgaria și pentru care NATO a ajuns la concluzia că are timp până în luna octombrie să negocieze cu Moscova.

La Varșovia, în loc ca NATO să-și revizuiască dramatic conceptul strategic ”de vară” din 2010, de la Lisabona, a continuat să vorbească mult despre strategia în Afganistan, de parcă aliații ar mai fi în căutarea unui dușman, asa cum erau în urmă cu două decenii. Tot la Varșovia, NATO a decis să sprijine misiunile militare ale UE împotriva traficanților de imigranți din Libia. Cu alte cuvinte, după ce a pus umărul la înlăturarea regimului Gaddafi și s-a retras imediat ce dictatorul ce ținea imigranții departe de Europa a fost măcelărit, lăsând Libia pradă războiului civil, NATO revine cu expertiza sa în reperarea bărcilor pneumatice pline cu nenorociți plutind în derivă pe Mediterana.

Ultimul punct ține de cooperarea decisă între NATO și UE pentru reacția la războiul informațional și cibernetic al Rusiei. De fapt este cel mai important aspect, atât timp cât este vorba de singurul război care chiar se poartă între Rusia și statele aliate. Marea problemă a aliaților ține de abordarea fenomenului și aceeași problemă o are și Strategia Națională de Apărare a României, anume dimensiunea educațională, de sănătate, socială și demografică este mereu pe ultimul loc la capitolele direcții de acțiune, riscuri și vulnerabilități.

Propaganda rusă nu este un basm, ea există, funcționează, în special în statele foste socialiste, făcute șvaițer la nivel informativ în deceniile de dominație sovietică. Un alt fapt este că propaganda rusă a devenit agresivă și a prins bine după declanșarea crizelor economice, după bulversarea pieței muncii, a pieței imobiliare și a politicilor sociale. Europa de Est, România, nu este afectată de valurile de imigranți și nici nu va fi pe termen scurt și mediu, însă Rusia, precum Nigel Farage cu ai săi imigranți din Marea Britanie, a profitat de criza socio-economică a flancului estic al NATO. Propaganda rusă nu inventează, ci doar subliniază și accentuează senzația cetățeanului lambda din flancul estic al NATO: sărăcie, umilință, abrutizare, lipsa de perspective. Propaganda rusă, ca și Nigel Farage, nu oferă soluții ci doar opțiunea reacției viscerale urmată de ce-o da Dumnezeu, iar în cazul geopoliticii Dumnezeu este fie la Washington, fie la Moscova.

La această propagandă, statele din flancul estic răspund prin ”narațiunea” de succes a Vestului, prin vorbe de lemn, modernizarea statului lui Traian Băsescu, urmată de proiectul de țară al lui Klaus Iohhanis. Nu, propaganda care slăbește coeziunea aliaților nu poate fi combătută prin vorbe de lemn, nici agitând spectrul războiului, nici ferindu-te de cei multi prin guverne tehnocrate. A susține că un stat are nevoie uriașă de câteva avioane de luptă ce costă sute și sute de milioane de euro și că nu se mai pune problema de salarii mici și salarii mai, ci de război și pace nu este un răspuns inteligent la propaganda rusă. A nu avea strategii clare pentru veteranii care luptă acum departe de casă nu este un răspuns. A vorbi doct și grav fluturând o insignă atlantică despre investiții în arme, proiecte atlanticiste pretențioase și bugetate de stat într-o țară în care oamenii mor cu zile și în care jumătate din populația activă este ”working poor” nu este un răspuns. A da 2% din PIB pentru mai multe achiziții în Apărare în condițiile în care nu doar SUA, Germania și Franța, dar și Polonia a devenit mare producător de armament și subvenționează achizițiile aliate de armament nu este un proiect de țară, ci de transfer de fonduri către Varșovia în locul investițiilor în propria industrie.

După lecția referendumului din Marea Britanie, liderii NATO trebuie să acorde o atenție mai mare propriilor cetățeni (fie ei militari, muncitori, someri sau corporatiști), cu toții soldați în tranșeele unui război economic. Și poate că au făcut-o, în spatele ușilor închise, vorbind despre ceva mult mai important decât câteva avioane second-hand și asigurările de viață ale câtorva sergenți detașați în țările baltice și Polonia – acordul de liber schimb SUA-UE, un ”NATO economic”. Dar o fac din nou într-un mod ce alimentează propaganda rusă: dacă de la Summit-ul NATO curg comunicate oficiale și știri pe surse, negocierile unui Parteneriat Tranatlantic pentru Comerț și Investiții ce poate schimba fața societăților europene sunt perfect opace.

%d blogeri au apreciat asta: