Scrisoare deschisă – respectarea drepturilor omului în Turcia
În atenția: Domnului Președinte al României, Klaus Iohannis, Domnului Prim Ministru al României, Dacian Cioloș, Domnului Ministru de Externe al României, Lazăr Comănescu
Pe data de 15 iulie 2016, a avut loc în Turcia o condamnabilă tentativă de lovitură de stat, urmată la foarte scurt timp de anunțul făcut de președintele Recep Tayyip Erdoğan și premierul Binali Yıldırım cum că făptuitorii vor plăti prețul. Represaliile și arestările masive nu au întârziat să apară. Înaltul Consiliu al judecătorilor și procurorilor (HSYK) din Turcia a decis, la câteva ore după eșuarea loviturii de stat, demiterea a mii de judecători, aproape 25% din totalul magistraților turci. Au fost emise mandate de arestare pentru zeci de judecători din Tribunalul Suprem (Yargitay). Mii de arestări în rândul personalului militar au loc în aceste clipe. Rapiditatea cu care au fost operate arestările și numărul masiv al celor vizați sugerează că regimul actual se folosește de pretextul loviturii de stat pentru a elimina ultimele elemente de rezistență și opoziție. Ele nu vin decât să intensifice tendința de deteriorare a situației drepturilor omului în Turcia din ultima perioadă, în care mass media au fost supuse unor presiuni fără precedent din partea Guvernului, dreptul la adunări publice a fost violat, iar cazurile de folosire excesivă a forței de către poliție s-au înmulțit. Reamintim că epurarea judiciară a precedat lovitura de stat din 15 iulie – peste 45,000 de polițiști și 2,500 de magistrați au fost transferați în 2014 de la posturile lor, o mișcare pe care mulți au considerat-o o încercare de stopare a investigațiilor de corupție și subminare a independenței justiției. Date fiind recentele derapaje anti-democratice pe care le-a cunoscut Turcia și violarea sistematică a drepturilor omului, semnalată de organizații internaționale precum Human Rights Watch sau Amnesty International, avem motive temeinice să fim alarmați cu privire la corectitudinea și legalitatea măsurilor luate de oficialitățile turce în aceste zile.
Acesta este un lucru inacceptabil într-un un stat membru NATO. „Misiunea esențială a NATO rămâne neschimbată: să se asigure că alianța rămâne o comunitate fără precedent bazată pe libertate, pace, securitate și valori comune, inclusiv libertatea individuală, drepturile omului, democrația și statul de drept,” se afirmă în declarația finală a NATO de la Summit-ul de la Varșovia. Aceste afirmații trebuie susținute prin acte și gesturi concrete, prin reacții adecvate la evenimentele aflate în plina derulare în aceste zile, altfel ele se vor transforma într-o formă fără fond, erodând și mai mult încrederea populației în instituțiile democratice și în cele internaționale. Domnule Președinte, domnule Prim Ministru, domnule Ministru de Externe, faptul că actuala putere politică din Turcia este rezultatul unor alegeri libere nu reprezintă o garanție a respectării valorilor democratice. Istoria cunoaște cazuri de tristă amintire în care regimuri alese democratic s-au transformat în dictaturi sau totalitarisme. Turnura pe care o iau evenimentele din Turcia în aceste zile s-ar putea să pună în mod ireversibil țara pe o pistă nedemocratică, fapt semnalat deja de mare parte a presei occidentale.
Domnule Președinte, domnule Prim Ministru, domnule Ministru de Externe, până în acest moment v-ați exprimat public doar speranța că ordinea publica va fi restabilită în cel mai scurt timp, amintind faptul că Turcia este un partener strategic al țării noastre, iar stabilitatea țării e esențială pentru arhitectura de securitate regională și europeană. Nici un oficial roman nu a exprimat însă, până în acest moment, vreo poziție cu privire la necesitatea respectării drepturilor omului și a principiilor statului de drept în procesul de stabilizarea a situației din Turcia. Este inacceptabil ca această dimensiune să fie ignorată complet, în condițiile în care există indicii solide cu privire la riscul sporit de încălcare a drepturilor fundamentale ale omului.
Domnule Președinte, domnule Prim Ministru, domnule Ministru de Externe, vă solicităm să acționați în concordanță cu valorile care stau la baza comunității transatlantice, din care România face parte și să luați poziție față de evoluțiile alarmante din aceste zile din Turcia, să faceți demersurile necesare, care se înscriu în limitele mandatului democratic pe care îl aveți de la poporul român, pentru a reafirma necesitatea respectării, în aceste zile fierbinți, a drepturilor omului, a independenței justiției și a statului de drept în Turcia. În ultimii zece ani, Turcia a primit peste 14 miliarde de euro prin fonduri de asistență europeană, printre obiectivele cărora se numărau la loc de cinste asigurarea drepturilor omului și statul de drept. Ca și contributori direct la bugetul UE, cetățenii României europene au dreptul să ceară respectarea acestor condiții în schimbul sumelor enorme acordate. Imperativul democratic nu trebuie subordonat imperativului geopolitic – fără o democrație autentică, în care drepturile fundamentale sunt respectate, stabilitatea geopolitică este o himeră, care mai devreme sau mai târziu va fi pusă în pericol de lipsa democrației.
Organizații semnatare:
Active Watch – Agenția de Monitorizare a Pressei
Asociatia Magistratilor din Romania
Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)
Asociația VeDemJust
Asociația Miliția Spirituală
Centrul pentru Jurnalism Independent
Centrul de Resurse Juridice
Consiliul Național al Elevilor
Consiliul Național al Tinerilor
CNS Cartel ALFA
Expert Forum
FNS Alma Mater
Societatea Academică din România
Uniunea Națională a Judecătorilor din România
ECLER (European Center for Legal Education and Research)
Numeroase ONG-uri, asociații profesionale sindicate, dar și personalități publice și cetățeni implicați au adresat o scrisoare deschisă Președintelui României, Klaus Iohannis, premierului Dacian Cioloș și ministrului de Externe al României, Lazăr Comănescu, în cadrul căreia le solicită să exprime o poziție fermă legată de respectarea drepturilor omului în Turcia, după lovitura de stat eșuată.
Semnatarii scrisorii, 1500 de persoane până în prezent, solicită liderilor diplomației românești (președintele, premierul și ministrul de Externe) să ia poziție față de „evoluțiile alarmante din aceste zile din Turcia”, și să acționeze în concordanță cu valorile care stau la baza comunității transatlantice, din care România face parte.
„Domnule Președinte, domnule Prim Ministru, domnule Ministru de Externe, până în acest moment v-ați exprimat public doar speranța că ordinea publica va fi restabilită în cel mai scurt timp, amintind faptul că Turcia este un partener strategic al țării noastre, iar stabilitatea țării e esențială pentru arhitectura de securitate regională și europeană. Nici un oficial roman nu a exprimat însă, până în acest moment, vreo poziție cu privire la necesitatea respectării drepturilor omului și a principiilor statului de drept în procesul de stabilizarea a situației din Turcia. Este inacceptabil ca această dimensiune să fie ignorată complet, în condițiile în care există indicii solide cu privire la riscul sporit de încălcare a drepturilor fundamentale ale omului”, se precizează în scrisoare.
Fostul președinte Traian Băsescu afirmă că a avut „o relație excelentă” cu Recep Tayyip Erdogan când acesta era premier, dar consideră că acum „aburii puterii iluzorii” îl fac pe șeful statului turc să rateze relația bilaterală cu SUA. În plus, Traian Băsescu se arată convins că, în cazul în care președintele Turciei nu va reveni „la principiile sfinte ale Întemeietorului Kemal Ataturka”, Armata nu va mai rata următoarea lovitură de stat.
În cea mai recentă postare pe pagina sa de Facebook, intitulată „Prietena noastră Turcia!”, Traian Băsescu punctează caracteristicile geostrategice ale acestui stat.
„Turcia este a 17-a economie a lumii;
Armata Turciei este a 2-a armată a NATO (peste un milion de militari bine instruiţi, sub arme);
Turcia este un nod energetic esenţial datorită terminalului de la Ceyhan, pe unde trec gazele din Azerbaijan şi ţiţeiul din Irak înspre Europa;
Turcia este tamponul de securitate pentru UE şi NATO faţă de Islam, dar şi faţă de Federaţia Rusă;
Turcia este una din cele 5 ţări nedeţinătoare de arme nucleare, dar pe teritoriul căreia se află 90 de focoase nucleare pentru descurajarea altor puteri nucleare, gata de a fi utilizate de SUA în caz de criză majoră;
Turcia este ţara de care depinde exportul de ţiţei al Federaţiei Ruse din Marea Neagră (porturile Novorosisk şi Batumi), prin strâmtorile Bosfor şi Dardanele, către Europa;
Turcia este ţara care controlează exodul islamist către Europa”, subliniază fostul președinte al României.
Băsescu: Aburii puterii iluzorii îl fac pe președintele Erdogan să rateze relația bilaterală cu SUA
În continuare, Traian Băsescu vorbește și despre problemele cu care se confruntă Turcia la momentul acutal, după eșuarea loviturii de stat.
„Și, totuși, cum stă Turcia astăzi? Armata Turciei, care nu a dat greș niciodată de la Kemal Ataturc încoace, ratează o lovitură de stat militară. Președintele în funcție al Turciei, care iese aparent învingător din tentativa unei lovituri de stat militare, ratează, recurgând în mod inexplicabil la o brutalitate excesivă în raport cu justiția, armata și jandarmeria, toate instituții fundamentale în procesul de consolidare și stabilizare a țării. Președintele Turciei ratează relația cu armata turcă, umilind zeci de generali și amirali și mii de soldați pe care i-a dezbrăcat de uniforme și i-a lăsat să fie umiliți de civili și polițiști. Aburii puterii iluzorii îl fac pe președintele Erdogan să rateze relația bilaterală cu SUA, trecând linia roșie și amenință, ca un cocoș în călduri, SUA”, mai scrie Traian Băsescu.
În opinia fostului șef de stat, președintele Recep Tayyip Erdogan, prin comportamentul abuziv în deciziile interne, prin nerespectarea statului de drept, a ratat relația cu Uniunea Europeană, iar prin accelerarea procesului de re-islamizare a țării distanța între UE și Turcia devine tot mai mare.
„Tentația restabilirii influenței Turciei către frontierele din hărțile vechi ale fostului Imperiu Otoman nu a însemnat decât ratarea, în primul rând, a relațiilor cu vecinii. Tratamentul aplicat kurzilor, care reprezintă 18% din populația Turciei, a făcut ca președintele Erdogan să rateze pacea internă, iar atentatele sângeroase de la Istanbul, Ankara și alte localități din Turcia nu reprezintă altceva decât rezultatul unei politici agresive împotriva unei minorități ce trebuia respectată”, spune Băsescu.
Băsescu avertizează: Strada nu-ți dă decât o putere iluzorie
Traian Băsescu este de părere că, dacă președintele Erdogan nu va reveni „la principiile sfinte ale Întemeietorului Kemal Ataturk”, Armata nu va mai rata următoarea lovitură de stat și acesta „va fi istorie în următorii doi, trei ani”.
„După atîtea rateuri, am două certitudini :
1. Din păcate, dacă Preşedintele Erdogan nu va reveni la principiile sfinte ale Întemeietorului Kemal Ataturk, Armata nu va mai rata următoarea lovitură de stat, iar
2. Erdogan va fi istorie în următorii doi, trei ani şi, tot atunci, amiralii şi generalii arestaţi azi, vor deveni eroi . Şi nu din alt motiv, ci pentru că aşa va vrea poporul ieşit în stradă.
PS — spun aceste lucruri în condițiile în care, ca președinte al României, am avut o relație excelentă cu premierul Erdogan. În mod sincer îi doresc să fie înțelept în aceste zile cruciale pentru viitorul țării prietene Turcia. Strada nu-ți dă decât o putere iluzorie”, mai spune Băsescu.
Imperativul democratic nu trebuie subordonat imperativului geopolitic – fără o democrație autentică, în care drepturile fundamentale sunt respectate, stabilitatea geopolitică este o himeră, care mai devreme sau mai târziu va fi pusă în pericol de lipsa democrației, se mai afirmă în scrisoare.
În scrisoare se atrage atenția că regimul Erdogan a trecut la represalii și amenințări care încalcă drepturile omului și ridică grave semne de întrebare legate de democrația turcă, în condițiile în care, oricum, și anterior evenimentelor de la sfârșitul săptămânii situația din Turcia era îngrijorătoare.
„Represaliile și arestările masive nu au întârziat să apară. Înaltul Consiliu al judecătorilor și procurorilor (HSYK) din Turcia a decis, la câteva ore după eșuarea loviturii de stat, demiterea a mii de judecători, aproape 25% din totalul magistraților turci. Au fost emise mandate de arestare pentru zeci de judecători din Tribunalul Suprem (Yargitay). Mii de arestări în rândul personalului militar au loc în aceste clipe. Rapiditatea cu care au fost operate arestările și numărul masiv al celor vizați sugerează că regimul actual se folosește de pretextul loviturii de stat pentru a elimina ultimele elemente de rezistență și opoziție. Ele nu vin decât să intensifice tendința de deteriorare a situației drepturilor omului în Turcia din ultima perioadă, în care mass media au fost supuse unor presiuni fără precedent din partea Guvernului, dreptul la adunări publice a fost violat, iar cazurile de folosire excesivă a forței de către poliție s-au înmulțit”, se subliniază în scrisoarea deschisă care poate fi vizualizată AICI.
„Brexitul și ‘puciul’ din Turcia sunt „două elemente ale crizei ordinii nord-atlantice și deci, ale lumii așa cum o știm”, scrie profesorul Radu Baltasiu pe blogul propriu.
Tayyip Erdogan a declarat într-un interviu la CNN că poporul turc dorește pedeapsa cu moartea pentru cei implicați în tentativa eșuată de lovitură de stat de la sfârșitul săptămânii trecute.
„Oamenii din stradă au formulat această cerere”, a spus Ergodan, potrivit unui fragment de interviu difuzat de CNN. „Oamenii sunt de părere că acești teroriști trebuie uciși… De ce să-i țin și să le dau de mâncare în închisori în anii care vor urma, asta spun oamenii”, a susținut președintele turc.
Potrivit CNN, Erdogan a mai spus că în următoarele zile urmează să fie completate documentele oficiale pentru a cere extrădarea din SUA a liderului religios musulman Fethullah Gulen. Autoritățile turce îl acuză pe Gulen că s-a aflat în spatele loviturii de stat eșuate, acuzație dezmințită de liderul religios, autoexilat în statul Pensylvania.
Totodată, se reamintește că epurarea judiciară a precedat lovitura de stat din 15 iulie – peste 45,000 de polițiști și 2,500 de magistrați au fost transferați în 2014 de la posturile lor, o mișcare pe care mulți au considerat-o o încercare de stopare a investigațiilor de corupție și subminare a independenței justiției.
Printre semnatarii scrisorii se numără organizații precum Active Watch – Agenția de Monitorizare a Presei, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH), Asociația VeDemJust, Asociația Miliția Spirituală, Asociația Magistraților din România, Centrul pentru Jurnalism Independent, Centrul de Resurse Juridice, Consiliul Național al Elevilor, Consiliul Național al Tinerilor, CNS Cartel ALFA, Expert Forum, FNS Alma Mater, Societatea Academică din România, Uniunea Națională a Judecătorilor din România, dar și intelectuali publici, parlamentari, oameni de cultură precum Alina Mungiu Pippidi, Zoe Petre, Michael Shafir, Liviu Antonesei, Remus Cernea, Claudiu Crăciun, Victoria Stoiciu, Florin Iaru, Sergiu Mișcoiu.
Comentarii recente