Arhiva | 12:39 pm

KLAUSPLUGUSORUL!

31 dec.

    Aho, aho, am venit iar, Să-l urăm pe gospodar, Președintele-primar Și expert imobiliar. Cu case din „meditații” Și […]

 

Aho, aho, am venit iar,
Să-l urăm pe gospodar,
Președintele-primar
Și expert imobiliar.
Cu case din „meditații”
Și cu Raiffeisen „ca frații”…
Trageți brazda pe tăpșane,
Că e klausul la butoane.
Nu-și mai scoate capra-n frunte
Și urcă singur la munte.
Doar cu sepepiști ciobani
Că vrea să mai stea cinci ani.
Trageți brazd-adâncă-n sol,
Să plângă la „exit-poll”.
#Rezistent din iarn-ailaltă,
E Capu’ la noua haită.
Tâmpiţei cu ţeasta seacă,
Păcăliți de-un bou în geacă.
Trageți brazda mai cu sârg,
S-audă proștii din târg.
Ca Sandy Matei, boxeru’,
Și ca Mălin Bot,șomeru’,
Toți Chirilii și Bădiţii,
Chichirizde cu chibiţii,
Oane Pelli și cu ciudații,
Sclaveţii din corporații
Și Liichenii ăstei naţii.
Mânați plugul la hambare,
Să-i zburăm peste hotare.
De trei ani klausul #insistă,
Pus de „brothers” cap de listă.
Că e neamț și-i priceput,
Când de fapt e sas și-i mut.
Că e neamț și-i gospodar,
Când de fapt e-un prost avar.
Ia trageți buhaiu’, bei,
S-audă și SiAiEi..
Dragnea nu-l vrea suspendat,
Că el joacă în privat.
De Klaus e mulțumit,
Că-i dosarul la dospit.
Vreo șapte ambasadori,
Tot pe-atâţia trădători,
Au scos țara la mezat
Și ne-acuză de furat.
Trageți plugul mai cu vlagă,
Să le dăm și lor o „șpagă”,
Să le-o dăm noaptea ca hoții,
La tot neamul și nepoții.
Ia trageți o brazdă lungă,
La tot mUE să le-ajungă.
De Ludovici nu vorbim,
Că-s în drum spre ţintirim
Și datina la creștin e,
Despre morți numai de bine.
Tăriceanu se mai zbate,
Dar face și el ce poate
Cu 6 procente-n spate.
Piratu’ fără vapoare,
Toarnă whisky-ul în pahare.
Nea Trabuc de la externe,
Doarme liniștit în perne,
Nea Titi analizează
Și oportun ne fentează.
Iar Tudose, ce să spui?
Trage jar pe turta lui.
Nutzy cu shoppingăreala,
Ralu’ tot cu văicăreala.
Ciolo-așteaptă fără spor,
Verdele,la semafor.
Iar Monica-ntr-o cinzeacă,
Tot amarul și-l îneacă.
Cam ăsta-i anul ce trece,
Noi privim „la toate rece”.
Ce poți să-i urezi la Klaus,
După trei ani de repaus?
Doar sejururi și vacanțe,
La loc rece, fără clanţe.
Cu mâncarea gratuită
Și cu chiria plătită.
Duoamna Carmen cu-antrenor,
Să „joace” la Târgușor,
Iar Kurvuţa, alt năduf,
La Chilia-n port, la stuf.

Ce amară ironie,
Centenarul va să vie,
Iar baștan în Colonie,
Sasul de la primărie.

Noi să ridicăm paharul,
Să ne cinstim Centenarul
Ca români cu fruntea sus,
Oriunde-n lume ne-am dus.
Domnul să dea sănătate
Și belșug cu rod în toate.
Cu toții uniți să fim,
Că prin toate-o să răzbim.

La anu’ și La mulți ani!!!
                                                                                                    Romeo Serafim 
                                                                                                        31.12.2017.

Sursa:http://justitiarul.ro/

RETROSPECTIVA 2017: KLAUS WERNER JOHANNIS AL 3-LEA AN DE MANDAT!

31 dec.

 

Întâlnirea cu preşedintele american Donald Trump a constituit punctul central al celui de al treilea an din mandatul preşedintelui Klaus Iohannis.

Totodată, în acest an, şeful statului a criticat anumite iniţiative ale Guvernului şi majorităţii parlamentare, de la „ţopăiala fiscală”, la legile Justiţiei, în ultimul caz el anunţând la începutul anului organizarea unui referendum, dar care nu a mai avut loc.

Tot în acest an, Klaus Iohannis a ales să se deplaseze pentru prima oară cu trenul la un eveniment aflat pe agenda sa şi a făcut un test-drive cu ocazia lansării unui nou model Ford.

Iohannis a promulgat în acest an mai multe legi, dar a formulat şi mai multe sesizări de neconstituţionalitate şi cereri de reexaminare.

Preşedintele Klaus Iohannis a efectuat mai puţine deplasări externe în acest an faţă de 2016, însă costurile au fost mai mari.

Şi în acest an, şeful statului a primit două premii în străinătate pentru activitatea sa. Dacă anul trecut preşedintele Iohannis participa pentru prima oară în mandatul său la Ziua Marinei, anul acesta el nu a fost invitat la Ziua Aviaţiei.

Nici în 2017, preşedintele nu a făcut graţieri, deşi au fost înregistrate, potrivit unui răspuns al Administraţiei Prezidenţiale, 52 de dosare de graţiere individuală.

*** Iohannis – opoziţie la Guvernele Grindeanu şi Tudose

Şeful statului a dus un adevărat „război” cu Guvernele Grindeanu şi Tudose şi cu majoritatea parlamentară în cazul legilor Justiţiei şi „ţopăielii fiscale”.

Anul 2017 a început sub semnul protestelor din ţară faţă de OUG 13, dar şi al celor din faţa Palatului Cotroceni pentru susţinerea Guvernului. Şeful statului a mers la protestul faţă de legile privind graţierea şi Codurile penale, în Piaţa Universităţii, arătând că a venit la miting pentru a-şi exprima indignarea faţă de faptul că „o gaşcă de oameni politici cu probleme penale” vrea să slăbească statul de drept. Preşedintele Klaus Iohannis a mers să discute şi cu protestatarii de la Palatul Cotroceni.

La învestirea Cabinetului Grindeanu, preşedintele Iohannis îi avertiza pe membrii Guvernului că se aşteaptă să sprijine o justiţie independentă, orientarea euro-atlantică a României şi să gestioneze în mod responsabil economia.

În acest „război”, şeful statului a ales să meargă şi la Guvern pentru a prezida şedinţa Executivului pe agenda căreia se aflau, după cum el spunea, „doi elefanţi” – ordonanţa de graţiere şi cea de modificare a Codurilor penale.

„Cunoaşteţi povestea că este un elefant în încăpere, dar nu se vede. Sunt doi elefanţi – ordonanţa de graţiere şi ordonanţa de modificare a Codurilor penale. Evident că şi despre acestea am discutat cu domnul prim-ministru mai de dimineaţă, iar domnia sa mi-a spus că discuţia avusese loc deja cu anumiţi colegi din Guvern şi că nu vor fi puse pe ordinea de zi suplimentară aceste două chestiuni privind graţierea şi modificarea Codurilor”, afirma Iohannis, care preciza că premierul s-a angajat ca aceste două acte normative să nu fie băgate „peste noapte” în nicio şedinţă de Guvern.

El susţinea şi că sunt suficiente argumente care să determine Guvernul să retragă cele două proiecte, menţionând că acestea sunt „neavenite” şi par a fi făcute „cu dedicaţie”.

Şeful statului a mers şi la CSM şi la Avocatul Poporului. După ce Guvernul a adoptat cele două proiecte, Iohannis afirma că este o „zi de doliu pentru statul de drept, care a primit o lovitură de la adversarii Justiţiei”. Ulterior, el a transmis Parlamentului o scrisoare privind convocarea unui referendum pe tema Justiţiei şi i-a cerut premierului Sorin Grindeanu abrogarea OUG privind modificarea Codurilor penale.

În contextul informaţiilor privind o eventuală reorganizare a Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, preşedintele Iohannis le-a transmis un mesaj guvernanţilor: ”Jos mâinile de pe DNA!”.

În plus, şeful statului a cerut CCR să constate existenţa unui conflict între puterile statului în urma adoptării OUG privind modificarea Codurilor penale.

Florin Iordache, „artizanul” modificărilor Codurilor penale, şi-a dat demisia din funcţia de ministru al Justiţiei.

În acest context, Parlamentul aviza favorabil solicitarea preşedintelui Klaus Iohannis privind iniţierea unui referendum naţional cu privire la continuarea luptei împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice.

Şeful statului a admis, anul acesta, că legislaţia în domeniul Justiţiei este adesea deficitară, subliniind însă că aceasta trebuie amendată, dar prin dezbateri şi transparenţă decizională.

După ce Parlamentul a respins OUG 13 şi a aprobat OUG 14, preşedintele a semnat decretele de promulgare a celor două legi şi a anunţat că, în ceea ce priveşte referendumul, a ”lăsat-o mai încet”, dar că nu a anulat intenţia, în contextul în care ”societatea s-a exprimat foarte clar prin protestele care au avut loc”.

Noul Guvern Tudose a venit cu noi propuneri de modificare a legilor Justiţiei, Iohannis precizând că acestea reprezintă un atac asupra statului de drept, independenţei Justiţiei şi împotriva luptei anticorupţie. El a criticat şi procedura de legiferare, susţinând că legile Justiţiei sunt „ciopârţite”. „Am de gând să fac tot ce poate să facă preşedintele într-un parcurs legislativ prevăzut în Constituţie”, spunea şeful statului.

La finalul anului, el preciza şi că va folosi instrumentul referendumului pentru „când va fi”.

De la începutul anului, şeful statului şi-a exprimat şi îngrijorările cu privire la buget, susţinând că este „problematic şi riscant” şi a criticat Guvernul pentru faptul că a decis, în acest an, să acţioneze fără să se coordoneze cu CSAT, stabilind unilateral agenda de aprobare a proiectului de buget pe 2017 privind instituţiile din domeniul securităţii naţionale.

În privinţa măsurilor fiscale promovate de Guvern, preşedintele Iohannis îndemna Executivul la prudenţă. Ulterior, el susţinea că acestea se vor transforma într-o bulversare fiscală şi a solicitat coaliţiei de guvernare să renunţe la respectiva politică fiscală promovată, având în vedere că aceasta generează „neîncredere” şi „incertitudine”.

”Stimaţi pesedişti, aldişti, udemerişti, în numele românilor vă rog să terminaţi cu această ţopăială fiscal-bugetară. (…) Fiţi solidari cu românii şi guvernaţi responsabil! Vă solicit să guvernaţi în aşa fel încât să ne încadrăm în marja de deficit de 3%. Vă solicit să guvernaţi în aşa fel încât românii să aibă garanţia că Guvernul României apără şi promovează statul de drept. Nu-mi doresc niciodată să mai avem sincope de tipul Ordonanţei 13. Vă rog să faceţi tot ce este necesar pentru a arăta partenerilor noştri din NATO, din Uniunea Europeană, aliaţilor noştri că suntem oameni serioşi, că suntem o ţară serioasă, cu toate sincopele politice, şi că ştim să ne respectăm angajamentele”, spunea Klaus Iohannis.

El a susţinut şi că s-ar impune o amânare semnificativă a modificărilor legislaţiei fiscale, precizând că termenul de aplicare a acestora la 1 ianuarie 2018 este inoportun.

Şi în privinţa bugetului pe anul 2018 şeful statului a arătat că există câteva „zone discutabile”.

  • Preşedintele Klaus Iohannis a criticat Guvernul şi pentru modul de gestionare a epidemiei de rujeolă din acest an, susţinând că este o catastrofă şi acuzând greşeli sistemice ale Ministerului Sănătăţii. În context, el a anunţat că susţine vaccinarea obligatorie.
  • Şeful statului a mai solicitat Guvernului să implementeze de urgenţă un sistem de avertizare rapidă a cetăţenilor în situaţii de criză, subliniind că furtunile care au lovit cu o violenţă extremă România au arătat „vulnerabilităţile” şi „ineficienţa” sistemului de prevenire a populaţiei şi de reducere a riscului de producere a dezastrelor.

  • După învestirea Guvernului Tudose, şeful statului a avut cuvinte de laudă la adresa unor miniştri din Cabinet. El susţinea că prin prezenţa în Executiv a lui Teodor Meleşcanu, ministru de Externe, şi a lui Victor Negrescu, ministru delegat al Afacerilor Europene, a „renăscut speranţa unei abordări serioase” în ceea ce priveşte politica externă, adăugând că are „speranţe” şi cu ministrul Apărării de la acea dată, Adrian Ţuţuianu, care, menţiona el, pare hotărât să pună în practică alocarea a 2% din PIB pentru acest domeniu.

În schimb, în contextul în care miniştrii Rovana Plumb şi Sevil Shhaideh au fost vizate de anchete DNA el preciza că acestea ar fi trebuit să demisioneze sau să fie retrase din funcţie. „Persoanele cu probleme penale nu au ce căuta în primul rând al funcţiilor statului”, spunea Iohannis.

*** Discursuri ale preşedintelui în Parlament şi consultări la Cotroceni

Preşedintele Klaus Iohannis s-a adresat Parlamentului de şapte ori de la începutul mandatului, anul acesta el susţinând două discursuri în faţa Legislativului. În plus, el a participat la şedinţa solemnă a Parlamentului dedicată regelui Mihai, în cadrul căreia a susţinut un discurs.

Primul discurs din acest an l-a susţinut pe 7 februarie în absenţa parlamentarilor PSD. El atrăgea atunci atenţia că România are nevoie de un Guvern care „lucrează transparent, care guvernează predictibil, la lumina zilei, nu noaptea pe furiş”. Şeful statului declara şi că PSD, după ce a câştigat alegerile, a avut „o strategie tip kamikaze”, prima grijă fiind să se ocupe de „dosarele penalilor”.

„Legiferaţi pentru România! Daţi legi bune pentru România, nu pentru un grup de politicieni cu probleme. Conduceţi, cei care aţi câştigat alegerile, dar conduceţi! Sunt mari aşteptări din partea societăţii. Lumea v-a votat, fiindcă v-a crezut. Ce aţi promis, faceţi!”, a transmis, la acea dată, şeful statului majorităţii parlamentare.

În mai, şeful statului a susţinut un nou discurs în faţa parlamentarilor, cărora le transmitea că au responsabilitatea de a restabili încrederea în Legislativ şi le-a cerut să nu se gândească doar la un câştig electoral de moment atunci când propun legi.

În iunie, după ce moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Grindeanu a trecut, preşedintele a chemat partidele la consultări pentru desemnarea premierului, despre care spunea că trebuie să fie „o persoană integră, fără probleme penale” şi care să aibă „o majoritate parlamentară în spate”. În ciuda avertismentelor sale, în cazul noului premier desemnat Mihai Tudose existau acuzaţii de plagiat.

La depunerea jurământului de către noul Guvern, Iohannis sublinia că România are nevoie de un succes guvernamental, adăugând că fostul Executiv Grindeanu rămâne în istorie prin ”nefericita Ordonanţă 13”, iar coaliţia PSD – ALDE prin faptul că şi-a demis prin moţiune de cenzură propriul Guvern.

Preşedintele Klaus Iohannis le-a mai cerut celor din coaliţia PSD – ALDE, dar şi celor de la UDMR să termine cu ”ţopăiala fiscal-bugetară”, arătând că românii trebuie să aibă garanţia că Guvernul apără şi promovează statul de drept.

*** ‘Contre’ cu şefii Camerei Deputaţilor şi Senatului

În debutul anului, începeau ”contrele” cu preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Călin Popescu-Tăriceanu şi Liviu Dragnea. În ianuarie, preşedintele Iohannis afirma, în contextul în care avertiza că o lege a amnistiei şi graţierii ar fi „o catastrofă” pentru democraţie, că reprezintă circumstanţe îngrijorătoare faptul că preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, este condamnat penal, iar preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, este trimis în judecată.

„Nu pot să mă fac că nu văd că preşedintele Camerei Deputaţilor este o persoană condamnată penal şi cu urmărire penală în curs. Preşedintele Senatului este o persoană trimisă în judecată pentru minciună penală. Asta este, ce numesc eu, circumstanţe îngrijorătoare”, declara Iohannis.

  • Şeful statului a fost criticat de preşedintele Senatului pentru faptul că nu a prezentat Parlamentului mandatul pe tema viitorului Europei cu care a mers la Bruxelles. De asemenea, Tăriceanu a susţinut ideea existenţei unui stat paralel. În replică, Iohannis declara că în România nu există nici forţe oculte, nici forţe subterane, susţinând că preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, creează impresia câteodată că este „puţin obsedat”.

„În România nu există nici forţe oculte, nici forţe subterane şi cu certitudine nu există în România un stat paralel. (…) O vreme am mai urmărit declaraţiile domnului (…), care a fost şi prim-ministru. A avut abordări câteodată interesant de urmărit, dar, de la o vreme încoace, credeţi-mă, nu mai urmăresc afirmaţiile acestui domn, fiindcă a devenit din ce în ce mai ciudat. Câteodată se creează impresia că este puţin obsedat. Or, persoanele puţin obsedate nu fac bine politicii şi, culmea, aceste abordări foarte ciudate au apărut cu intensitate de când procurorii l-au deferit justiţiei pe acest domn”, spunea Iohannis.

  • Dacă în septembrie preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, susţinea că relaţia sa cu şeful statului este una instituţională, dar se întâlnesc ”cam răruţ”, fiind de părere că ar trebui instituit un fel de calendar, ulterior el anunţa că nu vrea să mai meargă la Cotroceni decât după alegerile prezidenţiale, afirmând că nu mai crede în neimplicarea politică a preşedintelui Iohannis. El mai susţinea că nu există vreun membru din conducerea PSD care să nu aibă un dosar „făcut”, acest aspect fiind de fapt, în opinia sa, în beneficiul politic al preşedintelui Klaus Iohannis.

În replică, şeful statului afirma că Liviu Dragnea ar trebui să demisioneze din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor, în urma noului său dosar de la DNA.

  • În contextul în care preşedintele PNL, Ludovic Orban, susţinea că există semnale că majoritatea parlamentară pregăteşte procedura de suspendare a preşedintelui Klaus Iohannis, şeful statului arăta că nu se teme de un asemenea demers.
  • Dacă anul trecut preşedintele Iohannis nu i-a invitat pe Tăriceanu şi pe Dragnea la ceremoniile de 1 Decembrie din cauza problemelor penale ale acestora, în 2017 el a transmis invitaţii şi celor doi.

  • „Anul trecut, într-adevăr, nu am invitat pe toată lumea, fiindcă am vrut să subliniez că există oameni ce au probleme care, după părerea mea, sunt foarte mari. Însă am constatat, în acelaşi timp, că oamenii îşi doresc ca la conducerea statului să existe o bună înţelegere”, explica şeful statului.

    Deşi au primit invitaţii, cei doi şefi ai Legislativului nu au luat parte nici la parada de la Arcul de Triumf, nici la recepţia de la Cotroceni.

    • Tot pe linie instituţională, şeful statului l-a criticat la începutul anului şi pe Avocatul Poporului pentru sesizarea la CCR cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului 2 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului şi a ministerelor, conform căruia pot fi membri ai Executivului persoanele care nu au suferit condamnări penale şi nu se găsesc în situaţie de incompatibilitate, arătând că este indignat de această acţiune.

    Ulterior, şeful statului arăta că decizia CCR de respingere, ca inadmisibilă, a acestei sesizări este ”corectă şi adecvată”.

    *** Legi promulgate

    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat în acest an 278 de legi, mai multe ca anul trecut, când numărul acestora a fost de 252, potrivit site-ului Camerei Deputaţilor.

    Pe lista legilor promulgate s-au aflat cele referitoare la eliminarea a 102 taxe nefiscale; modificarea Statutului parlamentarului, care prevede că nu mai constituie conflict de interese angajarea la biroul parlamentar a persoanelor cu care senatorul sau deputatul s-a aflat în raporturi de muncă în ultimii cinci ani; respingerea ordonanţelor de urgenţă privind achiziţia lucrării „Cuminţenia pământului” a lui Constantin Brâncuşi; incompatibilitatea calităţii de parlamentar cu exercitarea funcţiilor de conducere şi de membru în consiliile de administraţie ale societăţilor care desfăşoară sistematic şi efectiv activităţi comerciale, inclusiv bănci sau alte instituţii de credit, societăţi de asigurare, financiare şi instituţii publice; numirea directorului SIE de către Parlament, la propunerea preşedintelui; asigurarea în instituţiile de sănătate şi servicii sociale şi a personalului cunoscător al limbii minorităţilor naţionale din zona respectivă; salarizarea personalului plătit din fonduri publice; stabilirea unui plafon maxim al cuantumului indemnizaţiei pentru creşterea copilului la nivelul de 8.500 de lei şi split TVA.

    *** Sesizări la CCR şi cereri de reexaminare adresate Parlamentului

    Preşedintele Klaus Iohannis a formulat două sesizări la Curtea Constituţională a României şi a transmis Parlamentului 19 cereri de reexaminare a unor legi.

    • Astfel, şeful statului a contestat la CCR Legea privind achiziţionarea imobilului Ansamblul conacului Brătianu – Florica (‘Vila Florica’), situat în localitatea Ştefăneşti, judeţul Argeş, de către Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale. El sesiza că, ignorând normele de tehnică legislativă, prin acest act normativ se putea trece la o limitare a dreptului de proprietate şi că avea un vădit caracter discriminatoriu. CCR a constatat că dispoziţiile acestui act normativ sunt neconstituţionale.
  • Preşedintele Klaus Iohannis a transmis Curţii Constituţionale şi o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, act normativ ce menţine abrogarea prevederii potrivit căreia funcţionarii publici sunt suspendaţi din funcţie în cazul în care sunt trimişi în judecată pentru infracţiuni, inclusiv de corupţie şi de serviciu. Sesizarea în care şeful statului reclama diminuarea standardelor de integritate, crearea unui privilegiu nejustificat şi încălcarea Constituţiei ar urma să fie discutată în ianuarie de CCR.

  • Printre legile asupra cărora Iohannis a cerut Parlamentului reexaminarea se numără cele pentru modificarea şi completarea Legii 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, care include, printre altele, prevederi referitoare la eliberarea din funcţie a directorului Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării (DGIA); aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, ce prevede că nu vor putea fi manageri de spitale cei care ocupă funcţii de conducere în partidele politice, în schimb, aceştia pot fi membri de partid; organizarea şi funcţionarea învăţământului dual.

  • De asemenea, şeful statului a cerut Legislativului reexaminarea legii privind Centenarul Războiului pentru Întregirea Neamului (1916 – 1918) şi Centenarul Marii Uniri; actului normativ pentru modificarea Legii 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local şi a actului normativ care modifică şi completează Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune, motivând că acesta conţine dispoziţii neclare, care pot afecta funcţionarea celor două instituţii.

    *** Numirea unui nou şef al SIE se lasă aşteptată; Iohannis: Va fi la momentul potrivit

    În primăvară, preşedintele Klaus Iohannis declara că va face o propunere pentru şefia Serviciului de Informaţii Externe la momentul potrivit, precizând că, înainte de a face publică această nominalizare, va discuta cu majoritatea parlamentară. El critica faptul că Parlamentul a vacantat postul foarte târziu.

    De-a lungul anului, şeful statului şi-a menţinut opinia că va face o nominalizare pentru acest post la momentul potrivit.

    • În schimb, anul acesta, la propunerea şefului statului, a fost numit un nou şef al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale. Generalul-maior ing. Ionel-Sorinel Vasilca a fost numit director la STS după ce CSAT a aprobat eliberarea din această funcţia a generalului Marcel Opriş.

    *** Politica externă

    În anul 2017, delegaţiile oficiale ale României, conduse de preşedintele Klaus Iohannis, au efectuat 17 deplasări externe, cheltuielile aferente acestora însumând peste 6 milioane de lei.

    Potrivit unui răspuns al Administraţiei Prezidenţiale acordat AGERPRES, cheltuielile aferente acestor deplasări, fără ultima deplasare din decembrie la Consiliul European, au însumat 6.327.470,28 lei.

    De la preluarea mandatului şi până la sfârşitul lui 2016 şeful statului a efectuat 34 de vizite externe oficiale.

    • Cea mai importantă vizită externă a preşedintelui în acest an a fost cea în Statele Unite ale Americii, pentru întâlnirea cu omologul său american, Donald Trump. În conferinţa comună cu Trump, preşedintele Iohannis declara că România se bazează pe Parteneriatul cu SUA în ceea ce priveşte Flancul estic şi că, cel mai probabil, România şi SUA vor avansa în ceea ce priveşte chestiunea vizelor acordate românilor pentru a călători în State.

    Un alt moment important al acestei conferinţe a fost afirmarea explicită de către preşedintele american a angajamentului SUA faţă de Articolul 5 al Tratatului Nord Atlantic, prin care toate statele membre sunt solidare cu oricare membru atacat. Trump nu menţionase acest angajament la primul summit NATO la care a participat în mai, la Bruxelles.

    În SUA, Iohannis s-a întâlnit şi cu secretarul de stat Rex Tillerson, directorul Agenţiei Centrale de Informaţii, cu Mike Pompeo, senatori şi membri ai Camerei Reprezentanţilor din SUA, cu membri ai comunităţii românilor din SUA.

    • În iunie, preşedintele Iohannis a efectuat o vizită şi în Germania, unde s-a întâlnit cu preşedintele german Frank-Walter Steinmeier şi cu cancelarul Angela Merkel.

    El a participat şi la Summitul „Iniţiativei celor Trei Mări” (Baltică – Adriatică – Neagră) organizat la Varşovia, la Adunarea Generală a ONU de la New York, unde a avut întrevederi cu omologii săi din Estonia, Kersti Kaljulaid, din Egipt, Abdel Fattah El Sisi, din Serbia, Aleksandar Vucic, dar şi cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi oficiali ai ONU; la Summitul social privind promovarea locurilor de muncă echitabile şi a creşterii economice în UE din Suedia; la Summitul Parteneriatului Estic de la Bruxelles, la reuniunile Consiliului European din Estonia şi Belgia.

    • În schimb, şeful statului şi-a contramandat vizita pe care urma să o efectueze în luna octombrie în Ucraina, ca urmare a adoptării legii Educaţiei din această ţară, considerând că acest act normativ contravine bunelor intenţii reciproce şi limitează drastic accesul minorităţilor la educaţia în limba maternă. De asemenea, preşedintele Iohannis şi-a amânat vizita de stat în Portugalia, care era programată pentru 23 şi 24 octombrie, la propunerea omologului său Marcelo Rebelo de Sousa, din cauza situaţiei create de incendiile puternice care au afectat această ţară.

    În întâlnirile cu oficialii externi, şeful statului a arătat că obiectivul României de intrare în Schengen rămâne unul de actualitate şi că aderarea la zona euro este un pas esenţial pentru întărirea rolului ţării noastre în plan european.

    În ceea ce priveşte Uniunea Europeană, preşedintele Iohannis a pledat împotriva unei Europe cu mai multe viteze şi s-a arătat mulţumit de prima fază a acordului privind Brexit, precizând că problema cetăţenilor români care se află în Marea Britanie este bine rezolvată.

    *** Distincţii

    La fel ca anul trecut, preşedintele Iohannis a primit două distincţii în străinătate pentru activitatea sa. Astfel, şeful statului a primit Medalia Sf. Gheorghe în cadrul unui eveniment organizat de Opera „Semper” din Dresda, „pentru angajamentul său politic continuu în favoarea proiectului european şi a valorilor sale”, iar Comitetul Evreiesc American i-a conferit prestigioasa distincţie „Lumina popoarelor” la ediţia din acest an a Forumului global al organizaţiei, care a avut loc la Washington D.C.

    *** Vizite în ţară

    Preşedintele Klaus Iohannis a efectuat mai multe vizite în ţară, unde s-a întâlnit cu reprezentanţi ai autorităţilor locale, ai mediului de afaceri, dar şi cu cetăţeni.

    Astfel, el a mers în mai în judeţul Braşov, unde a vizitat mai multe obiective şi a participat la o dezbatere cu reprezentanţii mediului academic şi de afaceri.

    În iunie, şeful statului a efectuat o vizită în Suceva, pentru „cunoaşterea realităţilor locale, încurajarea autorităţilor, sprijinirea iniţiativelor din zonă şi sublinierea importanţei prezervării tradiţiilor şi patrimoniului rural”. În aceeaşi lună, el a efectuat o vizită comună la Sibiu împreună cu premierul Luxemburgului.

    În iulie, preşedintele Klaus Iohannis a mers în judeţele Harghita şi Covasna, unde a participat la dezbateri cu reprezentanţi ai administraţiei publice locale şi ai asociaţiilor profesionale şi a vizitat Complexul Monahal Şumuleu-Ciuc, Căminul „Sfântul Ştefan” din Miercurea Ciuc şi fabrica Perla Harghitei din Sâncrăieni. Tot în iulie, el a participat la Cincu (Braşov), la exerciţiul militar multinaţional Saber Guardian 2017. În aceeaşi lună, şeful statului a realizat prima sa vizită în judeţul Vrancea de la preluarea mandatului, participând la ceremoniile organizate la 100 de ani de la bătălia de la Mărăşti.

    O lună mai târziu, şeful statului a mers şi la ceremonia de comemorare a centenarului Bătăliei de la Mărăşeşti, în localitatea Criţ, la manifestări organizate în cadrul celei de-a V-a ediţii a Săptămânii Haferland, un festival cultural dedicat promovării zonei săseşti din Transilvania, şi la Sibiu la deschiderea celei de a 27-a Întâlniri a saşilor transilvăneni.

    Anul acesta preşedintele Iohannis a participat şi la festivităţile prilejuite de Ziua Marinei Române, care au avut loc la Constanţa. În schimb, el nu a fost invitat la ceremoniile de Ziua Aviaţiei din iulie. Ministrul Apărării Naţionale de la acea dată, Adrian Ţuţuianu, şi-a asumat această ”gafă” şi a declanşat o anchetă internă.

    În septembrie, la Sibiu, şeful statului a participat la reuniunea ocazionată de împlinirea a 20 de ani de la absolvirea liceului de către foştii săi elevi de la Colegiul Naţional „Samuel von Brukenthal”, cărora le-a fost şi diriginte.

    În octombrie, Iohannis a fost prezent la deschiderea anului universitar la Constanţa, la lansarea noului model Ford EcoSport la Craiova, unde a şi testat o maşină, la inaugurarea oficială a celui mai mare resort de golf din România în localitatea Teleac, lângă Alba Iulia, şi la Târgul Internaţional INDAGRA din Bucureşti.

    Şeful statului a participat în noiembrie, la Ploieşti, la dezbaterea „Oraşele României la 100 de ani de la Marea Unire”, fiind prima acţiune la care şeful statului a călătorit cu trenul.

    *** Decoraţii acordate de şeful statului

    Preşedintele Klaus Iohannis a decorat în 2017 un număr de 597 de persoane fizice şi 43 de persoane juridice, dintre care 21 drapele de unităţi militare.

    Printre cei care au fost decoraţi în acest an de şeful statului cu cel mai important ordin – Ordinul Naţional „Steaua României” – s-au numărat Cristian Ţopescu, Ion Caramitru, Emeric-Alexandru Ienei, prinţul Charles, Victor Rebengiuc, Ileana Vulpescu, Horia Colibăşanu, Frederick Benjamin Ben Hodges (comandantul Armatei SUA în Europa), preşedintele Croaţiei, Kolinda Grabar-Kitarovic, Lucian-Silvan Pahonţu (directorul Serviciului de Protecţie şi Pază), Silviu Predoiu, (adjunct al directorului Serviciului de Informaţii Externe), Ionel-Sorinel Vasilca (directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale), Eduard Hellvig (directorul Serviciului Român de Informaţii).

    Tot în acest an, preşedintele Iohannis a decis şi retragerea decoraţiilor pentru mai multe persoane ca urmare a problemelor penale. Astfel, i-a retras Ordinul Naţional ‘Steaua României’ în grad de Cavaler lui Mihai Necolaiciuc, fost director al CFR, având în vedere decizia Curţii de Apel Bucureşti din noiembrie anul trecut, prin care a fost condamnat definitiv la opt ani închisoare pentru abuz în serviciu. El a retras şi decoraţiile acordate Irinei Socol, lui Eugen Pena şi lui Viorel Traian Oprea ca urmare a unor decizii definitive ale instanţelor.

    *** Drumeţiile – una dintre pasiunile preşedintelui

    Şi în acest an, Klaus Iohannis a făcut mai multe drumeţii la munte. După ce în aprilie a efectuat o vizită privată de cinci zile în Regatul Spaniei, el a mers în ţară în mai multe drumeţii pe munte.

    Astfel, în iulie, alături de soţia sa Carmen, şeful statului s-a aflat în staţiunea Parâng, din Valea Jiului, unde cei doi s-au deplasat pe un traseu de creastă spre vârful Parângul Mare (2.519 m), şi în zona munţilor Retezat, ei pozându-se cu turiştii aflaţi în zona Lacului Bucura, care au postat ulterior fotografiile pe Facebook.

    În noiembrie, preşedintele Klaus Iohannis a urcat pe Platoul Bucegi, unde s-a întâlnit cu o echipă de salvamontişti care se întorcea de la o intervenţie.

     

    AGERPRES

    DOCUMENTAR:ANUL NOU,TRADITII ,OBICEIURI !

    31 dec.

     

    Ceremonialul de înnoire simbolică a timpului calendaristic în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie este numit îngropatul Anului sau, mai recent, Revelion. Personificare a Soarelui, Anul este numit An Vechi înainte de miezul nopţii de Revelion şi An Nou după miezul nopţii. Divinitatea Anului se naşte, creşte, îmbătrâneşte şi moare împreună cu timpul calendaristic pentru a renaşte după 365 de zile, respectiv 366 de zile în anii bisecţi.

    Sfinţii Calendarului popular, metamorfoze ale Anului, sunt mai tineri sau mai bătrâni, după şansa avută de aceştia la împărţirea sărbătorilor: Sânvăsâi, celebrat în prima zi a Anului, este un tânăr chefliu care stă călare pe butoi, iubeşte şi petrece; Dragobete (24 februarie), fiul Dochiei, reprezintă zeul dragostei pe plaiurile carpatice; Sângiorzul (23 aprilie), Sântoaderul sunt tineri călări pe cai; Sântilie (20 iulie) şi Sâmedru (26 octombrie) sunt maturi. După ei urmează generaţia sfinţilor-moşi: Moş Andrei (30 noiembrie), Moş Nicolae (6 decembrie), Moş Ajun (24 decembrie) şi Moş Crăciun (25 decembrie). Întoarcerea simbolică a timpului în această noapte este asimilată cu moartea divinităţii adorate, iar reluarea numărării zilelor, cu renaşterea acesteia, se arată în volumul ”Cartea de Crăciun” de Sorin Lavric, Editura Humanitas, 1997.

    În satele româneşti, cete de flăcăi se pregătesc pentru ”urat”, respectând datinile şi obiceiurile din timpul sărbătorilor de iarnă. În ajunul Noului An, pe înserat, îşi fac apariţia ”mascaţii”.

    Foto: (c) CRISTIAN NĂSTASE / AGERPRES FOTO

     

    În satele bucovinene se obişnuieşte ca mascaţii să umble în ceată, care reuneşte personaje mascate: ursul, capra, căiuţii, cerbii, urâţii, frumoşii, dracii, doctorii, ursarii, bunghierii etc. După lăsarea serii, ceata cea mare se fărâmiţează, iar grupurile rezultate încep să meargă din casă în casă, până la răsăritul soarelui, atunci când Anul Nou îşi intră în drepturi.

    Umblatul cu Capra ţine, de regulă, de la Crăciun până la Anul Nou. Măştile care evocă la Vicleim personaje biblice sunt înlocuite aici de masca unui singur animal, al cărui nume variază de la o regiune la alta: cerb în Hunedoara, capră sau ţurcă în Moldova şi Ardeal, boriţă (de la bour) în Transilvania de sud. În Muntenia şi Oltenia, capra este denumită ”brezaia” (din cauza înfăţişării pestriţe a măştii), şi obiceiul se practică mai ales de Anul Nou.

    Foto: (c) MARIUS MACSENTIAN / AGERPRES FOTO

    Capra se alcătuieşte dintr-un lemn scurt, cioplit în formă de cap de capră, care se înveleşte cu hârtie roşie, peste care se pune o altă hârtie, neagră, mărunt tăiată şi încreţită, sau se lipeşte o piele subţire cu păr pe ea.

    Obiceiul umblatului cu Ursul este întâlnit doar în Moldova, de Anul Nou. Ursul este întruchipat de un flăcău purtând pe cap şi umeri blana unui animal, împodobită în dreptul urechilor cu ciucuri roşii. Masca este condusă de un ”Ursar”, însoţită de muzicanţi şi urmată, adesea, de un întreg alai de personaje (printre care se poate afla un copil în rolul ”puiului de urs”). În răpăitul tobelor sau pe melodia fluierului, şi ajutată de un ciomag, masca mormăie şi imită paşii legănaţi şi sacadaţi ai ursului, izbind puternic pământul cu tălpile. Semnificaţia este purificarea şi fertilizarea solului în noul an.

    Foto: (c) CRISTIAN NĂSTASE / AGERPRES FOTO

    De Anul Nou, un loc aparte îl ocupă colindatul şi cetele de colindători care, după ce fac urări de sănătate, belşug, bucurie etc., primesc în dar colaci, vin, cârnaţi şi uneori bani.

    Strigatul peste sat este ceremonialul nocturn al cetelor de feciori pentru judecarea publică a celor care au încălcat regulile comunităţii. Cocoţaţi pe dealuri, movile, copaci sau acoperişuri, ei ”biciuiesc” prin versuri fetele bătrâne, flăcăii tomnatici, femeile care fac farmece şi descântece, leneşii, hoţii sau beţivii. Acest dialog este aşteptat de întreaga comunitate, încheindu-se cu formula ”Cele rele să se spele, cele bune să se adune!”. Pentru curăţarea relelor şi alungarea spiritelor rele, obiceiul este însoţit de aprinderea focurilor, precizează cartea amintită.

    În prima zi a noului an, de Sfântul Vasile, se crede că cerurile se deschid, că rugăciunile sunt ascultate şi că animalele vorbesc cu glas omenesc. Tot atunci se merge cu Pluguşorul şi cu Sorcova, obiceiuri ce invocă prosperitatea şi belşugul pentru gospodăria celui care primeşte colindătorii. Se spune că aceia care nu primesc cetele de colindători vor avea necazuri şi sărăcie în anul ce vine.

    În ajunul Anului Nou, în Moldova, cete de flăcăi şi de bărbaţi de curând însuraţi merg cu Plugul. Străvechi obicei agrar derivat dintr-o practică primitivă, trecut printr-un rit de fertilitate, Pluguşorul a ajuns o urare obişnuită de recolte bogate în anul care abia începe. Textul este în excelenţă o naraţie privind muncile agricole, recurgând la elemente fabuloase. Începe cu aratul, fiind urmat de semănat, îngrijirea plantelor, recoltat şi adusul boabelor în hambare.

    Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO

    Pluguşorul este întotdeauna însoţit de strigături, pocnete de bici şi sunete de clopoţei, dar plugul adevărat, tras de boi, a fost înlocuit cu timpul de un plug miniatural, mai uşor de purtat, sau de buhaiul care imită mugetul boilor. La sate, Pluguşorul este însă extrem de complex, iar alaiurile care merg din casă în casă duc cu ele chiar un plug.

    Semănatul este un obicei agrar, structurat după modelul colindelor şi practicat de copii în dimineaţa zilei de Anul Nou, după încheierea Pluguşorului. Colindătorii purtând traiste de gât încărcate cu seminţe de grâu, secară, orz, ovăz, mai rar cu porumb, intră în case, aruncă boabe cu mâna, imitând semănatul pe ogor, şi urează gazdelor sănătate şi roade bogate. Ei sunt răsplătiţi cu mere, colaci sau bani. După plecarea lor, gospodinele adună seminţele şi le duc în grajdul vitelor, pentru a fi sănătoase peste an.

    Un alt obicei de Anul Nou, umblatul cu Sorcova reprezintă bucuria copiilor, care poartă o crenguţă înmugurită de copac sau o sorcovă confecţionată dintr-un băţ în jurul căruia s-au împletit flori de hârtie colorată. Numele de sorcovă vine de la cuvântul bulgar ”surov” (verde fraged), aluzie la ramura abia îmbobocită, ruptă odinioară dintr-un arbore. Înclinată de mai multe ori în direcţia unei anumite persoane, sorcova joacă întrucâtva rolul unei baghete magice, înzestrată cu capacitatea de a transmite vigoare şi tinereţe celui vizat. Textul urării, care aminteşte de o vrajă, nu face decât să întărească efectul mişcării sorcovei. AGERPRES

    ANUL NOU IN LUME!

    31 dec.

     

    Anul Nou era sărbătorit de babilonieni încă de acum 6000 de ani, la prima lună nouă de după solstiţiu. Festivalul dura 11 zile, în fiecare zi desfăşurându-se diverse activităţi. Apoi oamenii, ca şi acum, îşi stabileau scopuri pentru noul an.

    Un obicei des întâlnit la babilonieni era înapoierea echipamentelor agricole împrumutate. Cu această ocazie, regele trecea printr-un ritual de pocăinţă şi era deposedat de putere pentru a petrece trei zile izolat şi în rugăciune. Când revenea, în lume se organizau ceremonii de restauraţie pentru a-i asigura acestuia suportul din partea naturii, potrivit volumului ”Cartea de Crăciun” de Sorin Lavric, Editura Humanitas, 1997.

    De Anul Nou, în Danemarca, oamenii obişnuiesc să spargă farfurii în uşa vecinilor. Se consideră că familia care are cele mai multe cioburi în faţa uşii va avea parte şi de cel mai mult noroc.

    În Mexic se întâlnesc mai multe superstiţii: scoaterea bagajelor afară pentru călătorii bune în anul ce vine şi agăţarea unor figurine în formă de oaie pe clanţa uşii pentru prosperitate. De asemenea, mexicanii comunică de Anul Nou cu spiritele morţilor.

    În Irlanda, fetele singure cred că noaptea dintre ani este un prilej să-şi găsească adevărata dragoste. Ele aşează vâsc sub pernă visând la momentul magic când îşi vor cunoaşte alesul. De asemenea, vâscul alungă şi spiritele rele. În materie de politică, în Irlanda se crede că vântul din noaptea dintre ani poate prezice viitorul ţării. Dacă bate dinspre vest aduce bunăstare, dacă bate dinspre est, britanicii vor domina politica.

    Veşmintele cu buline şi mâncărurile în formă rotundă par să fie alegerea filipinezilor pentru cumpăna anilor. Aceştia cred că vor avea parte de prosperitate pentru că punctele rotunde invocă monedele. De asemenea, aruncarea monezilor la miezul nopţii semnifică belşug, creşterea veniturilor.

    În Scoţia, Anul Nou este numit „Hogmanay”, iar în unele sate sunt aprinse suluri de smoală, care sunt lăsate apoi să se rostogolească pe străzi. Astfel, anul vechi este ars şi celui nou îi este permis să vină. Scoţienii cred că prima persoană care va intra în casă de Anul Nou va aduce fie noroc, fie ghinion. Anul cel nou va fi norocos dacă această persoană este un bărbat brunet, care aduce un dar. În Scoţia a apărut şi „Auld Lang Syne”, unul dintre cele mai populare cântece de Anul Nou printre vorbitorii de limbă engleză. Cântecul a fost publicat pentru prima dată de poetul Robert Burns, în 1796, în cartea „Scots Musical Museum”.

    În Ecuador se confecţionează sperietori de ciori care se ard la miezul nopţii. Fiecare familie are propria sperietoare umplută cu ziare şi bucăţi de lemn, pe care o arde în faţa casei. Tradiţia spune că astfel se distruge tot răul acumulat în cele 12 luni trecute, deschizând calea către fericire. În această ţară există şi superstiţia că lenjeria galbenă purtată de Revelion aduce optimism anul următor.

    Chilienii, mai precis locuitorii oraşului Talca, îşi sărbătoresc Anul Nou alături de rudele moarte. Porţile cimitirului se deschid la orele 11 noaptea, iar localnicii sunt întâmpinaţi de muzică clasică în surdină şi de lumini fade, transformând cimitirul într-un loc festiv.

    Brazilienii întâmpină noul an cu lenjerie intimă foarte colorată. De obicei se poartă nuanţe vesele de roşu şi galben în speranţa atragerii norocului şi a unui posibil partener. Dorinţele de avere şi dragoste se exprimă prin intermediul lenjeriei. Pe bulevardul Paulista sunt aprinse focuri în aer liber la miezul nopţii. Într-o astfel de sărbătoare, focurile de artificii sunt vestitoarele Noului An.

    În multe regiuni din Europa s-a păstrat tradiţia ca primul care păşeşte în casa cuiva după miezul nopţii să aducă un dar, o monedă pentru prosperitate, o pâine pentru îndestulare, sare pentru savoare sau tărie pentru voie bună. Se preferă ca acest ”first footer” să fie bărbat cu părul închis la culoare.

    Insula Madeira din Portugalia deţine recordul pentru cea mai fastuoasă petrecere de Anul Nou. În 2007 s-au lansat câte 8.000 de artificii pe minut până s-a ajuns la un cumul de 600.000. Turişti din toată lumea se adună pentru a urmări spectacolul ameţitor. Aici există obiceiul ca în noaptea dintre ani să se mănânce 12 smochine, care simbolizează 12 dorinţe pentru anul ce vine.

    La salonul imperial din Austria s-a păstrat tradiţia balului de pe vremea habsburgilor. La miezul nopţii răsună ”Dunărea albastră”, iar ”Liliacul” lui Strauss este mereu pus în scenă. Participanţii la ceremonie au pe masă carne de purcel, semn de noroc. Şi mesele se decorează cu purceluşi de ciocolată. Copiii toarnă plumb topit într-o cadă, iar un clarvăzător citeşte formele plumbului. Dacă metalul formează o sferă, înseamnă că Anul Nou aduce noroc şi prosperitate, dacă ia forma unei ancore, înseamnă că oamenii vor avea nevoie de ajutor pentru a trece peste greutăţi.

    În China, Anul Nou se sărbătoreşte la a doua lună nouă de la solstiţiu. Se crede că petardele şi pocnitorile alungă spiritele rele. Dragonii şi leii fabuloşi dansează pe străzi. Oamenii se îmbracă în roşu, iar copiii primesc plicuri roşii cu bani. Se oferă mandarine pentru noroc, dar numai în număr par.

    În Japonia, casa trebuie curăţată foarte bine pentru a preveni apariţia oricăror spirite rele. Toate datoriile trebuie plătite şi mai ales, toate certurile rezolvate şi greşelile iertate. Eliberaţi de rele, oamenii pot păşi cu încredere în an, sperând la pace şi prosperitate. În ziua de Anul Nou se scriu pe o hârtie visele şi dorinţele. Pentru japonezi, Anul Nou, numit „Oshogatsu”, este una dintre cele mai importante sărbători şi un simbol al înnoirii. Sunt organizate „petreceri de uitat anul” sau „Bonenkai”, prin care oamenii lasă în urmă problemele şi grijile anului pe cale să se încheie şi se pregătesc pentru un nou început. Pe 31 decembrie, la miezul nopţii, familiile merg la cel mai apropiat templu pentru a împărţi sake (băutura tradiţională – n.r.) şi pentru a asista la cele 108 de lovituri de gong care anunţă trecerea în noul an (această cifră reprezintă numărul păcatelor acumulate într-un suflet de-a lungul anului, iar loviturile de gong simbolizează alungarea păcatelor unul câte unul şi purificarea sufletelor). Pe 1 ianuarie, copiii primesc otoshidamas – mici cadouri cu bani înăuntru.

    În Grecia, o pâine specială numită „Vasilopita” este servită de Revelion. Un bănuţ se ascunde în interiorul acesteia când se pune la cuptor. Pâinea se taie exact la miezul nopţii şi cine primeşte bucata cu premiul va avea noroc în anul care vine. Aici, ziua de Anul Nou este dedicată Sfântului Vasile, vestit pentru bunătatea sa. Copiii îşi lasă încălţările lângă şemineu în noaptea de Anul Nou, pentru a primi daruri de la sfântul cel bun.

    În Franţa se marchează sărbătoarea numită „le Réveillon” cu alimente de lux, şampanie şi cadouri.

    Foto: (c) Cătălina PĂUN / AGERPRES FOTO

    În Turcia, se face schimb de cadouri în timpul unei sărbători a alimentelor tradiţionale turceşti.

    În Spania există tradiţia de a se mânca 12 boabe de struguri la miezul nopţii de Revelion. Fiecare reprezintă o lună din anul ce urmează. În funcţie de cât de dulce este, aşa va fi şi luna respectivă: mai bună sau mai dificilă. Pentru mirese, noaptea de Anul Nou reprezintă ocazia de a-şi strecura verigheta în cupa de şampanie şi de a ciocni.

    În Venezuela, cei care îşi caută sufletul pereche poartă lenjerie roşie.

    La Liege, în Belgia, pe 1 ianuarie, există obiceiul de a mânca choucroute (un fel de varză murată cu cârnaţi) în familie, având sub farfurie, în mână sau în buzunar o monedă, pentru a avea bani tot anul.

    La Napoli, în Italia, Anul Nou este întâmpinat printr-un obicei special, care constă în a arunca pe fereastră obiecte vechi, simboluri ale anului care a trecut. Astfel, obiecte de mobilier, vase, haine etc. ajung în stradă, spre nefericirea gunoierilor, care trebuie să treacă în timpul nopţii pentru a face curăţenie. În noaptea de Anul Nou, numită „Capodanno”, italienii obişnuiesc să pună pe masă mâncăruri speciale, despre care se spune ca aduc bogăţie şi abundenţă.

    Foto: (c) Cătălina PĂUN / AGERPRES FOTO

    În Olanda, Oudejaarsdag sau „ziua anului trecut” (31 decembrie) este sărbătorită prin multe focuri de artificii, care încep în zori şi ţin până târziu în noapte. De altfel, aceasta este singura zi în care artificiile sunt autorizate, ele fiind puse în vânzare cu numai trei zile înainte de Anul Nou.

    Ruşii obişnuiesc să deschidă uşile şi ferestrele pentru ca noul an să intre în casă. În Rusia o băutură din votcă, suc de lămâie şi apă de la robinet este denumită „apa murdară” şi se bea pentru a opri ghinionul.

    În ebraică, Anul Nou se traduce prin „Rosh Hashanah”. Este un moment sacru, când oamenii se gândesc la ceea ce au făcut rău în trecut şi promit că vor fi mai buni în viitor. Ceremonii speciale au loc în sinagogi, unde se cântă la shofar, un instrument special. Copiii primesc haine noi, iar masa cuprinde obligatoriu fructe şi produse din făină, pentru a aminti de vremea recoltei.

    În India, Anul Nou se sărbătoreşte diferit în funcţie de regiune. În Bengalul de Vest, oamenii se împodobesc cu flori, pe care le colorează în roşu, roz, violet sau alb. Femeile poartă haine galbene, culoarea primăverii. În sudul Indiei, mamele pun mâncare, flori şi daruri într-o cutie specială, pentru copii. În dimineaţa Anului Nou, copiii trebuie să ţină ochii închişi până sunt conduşi de mână la cutia cu daruri. În India Centrală, steagurile portocalii împodobesc toate clădirile în ziua de Anul Nou.

    În Vietnam, Anul Nou este numit „Tet Nguyen Dan” sau mai simplu „Tet”. Vietnamezii cred că un zeu stă în fiecare casă, iar în ziua de Anul Nou se duce la cer. Acolo, el spune cât de bun sau rău a fost fiecare membru al familiei în anul care a trecut. Zeul călătoreşte pe spatele unui crap, de aceea vietnamezii obişnuiesc ca de Anul Nou să cumpere un crap viu, căruia îi dau drumul în râu.

    Foto: (c) Rodica BOANCĂ / AGERPRES FOTO

    Femeile nemăritate din Belarus aşteaptă noaptea de Anul Nou să afle dacă se vor căsători. Ele ţin în mână câteva boabe de porumb, cu care ademenesc un cocoş. Potrivit tradiţiei, fata căreia îi dă târcoale cocoşul, se va căsători în anul următor.

    În SUA, Anul Nou este aşteptat pe străzile oraşelor, ca şi în Canada. Toată lumea sărbătoreşte intrarea în Noul An la petreceri tradiţionale, uneori la baluri mascate când toată lumea vine costumată tematic şi cu măşti (conform tradiţiei oaspeţii trebuie să îşi dea jos măştile la miezul nopţii). Tot la miezul nopţii, sună clopotele şi sirenele, cerul este inundat de artificii şi toată lumea strigă într-un glas ”Happy New Year!”. Mai cunoscut este poate obiceiul americanilor de a împărtăşi un sărut pasional cu persoana iubită la miezul nopţii, despre care se crede că va şterge amintirile neplăcute ale trecutului, deschizând calea către un viitor încărcat de dragoste. În New York, o tradiţie de peste 100 de ani a fost aceea de a se arunca o minge în Times Square. Este cel mai cunoscut obicei de a arunca ceva la miezul nopţii de Revelion. Acest lucru se întâmplă şi în Hong Kong, Sydney, Rio de Janeiro, San Antonio şi Sacramento (California). În alte zone se aruncă diverse lucruri pentru a marca Anul Nou: în Easton (Maryland) – un crab, în Atlanta (Georgia) – o piersică, în New Orleans – o oală.

    Foto: (c) Dorina MATIŞ / AGERPRES FOTO

    În întreaga lume cea mai populară băutură de Revelion este şampania. Peste tot în Europa şi în America este însoţită de un toast.

    Se obişnuieşte ca oamenii să se sărute sub vâsc la miezul nopţii de Revelion. Poate fi considerat un gest romantic, dar este, de asemenea, un salut pentru Anul Nou între persoane ce îşi urează un an fericit, cu sănătate şi noroc. AGERPRESN

    RETROSPECTIVA A ANULUI 2017:AU PLECAT DINTRE NOI!,DUMNEZEU SA-I ODIHNEASCA!

    31 dec.

      • Actorul Ion Besoiu, figură emblematică vreme de 60 de ani în teatrul şi filmul românesc, director al Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra”, vreme de 12 ani, cunoscut din piese precum „Unchiul Vanea” de A.P. Cehov sau „Caligula” de Albert Camus, dar mai ales din filmul „Toate pânzele sus”, în regia lui Mircea Mureşan. (n. 11 mart. 1931)
      • Cristina Adela Foişor, marea maestră internaţională de şah, deţinătoare a cinci titluri naţionale la senioare şi trei la junioare individual şi nenumărate medalii pe echipe; a unei medalii de aur şi două de argint la Cupa Campionilor Europeni cu echipa AEM Timişoara. (n. 7 iun. 1967)

     

    Actorul Ion Besoiu, la Gala Premiilor Uniunii Cineastilor din Romania pe anul 2011 – 17 martie 2012 

    Sursa foto: (c) LIVIU SOVA / AGERPRES FOTO

    FEBRUARIE
    7. – Dinu Ianculescu, actor şi poet, unul din gentlemenii scenei româneşti şi una dintre cele mai cunoscute voci de televiziune din România. (n. 24 mart. 1925)
    8. – Valeriu Bularcă, primul român campion mondial la lupte, în cadrul competiţiei de la Yokohama, Japonia, 1961, deţinător a şase titluri de campion naţional. (n. 14 febr. 1931)
    9. – Regizorul Radu Gabrea, primul preşedinte al Oficiului Naţional al Cinematografiei, cu rang de secretar de stat (1997-1999), membru fondator al Fundaţiei „Filmul românesc”. (n. 20 iun. 1937)
    20. – Neculai Grigoraş, deputat de Dolj timp de trei mandate, preşedinte al PDSR Dolj în perioada 1992-1993 şi al PSD Craiova în perioada 2000-2006. (n. 8 iul. 1944)

     

    Regizorul Radu Gabrea susþine o declaraþie de presã la evenimentul ‘Seara omagiala Radu Gabrea – 75 de ani’. 28 iunie 2012

    Sursa foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO

    MARTIE
    9. – Vasile Turcu, acţionar al FC Dinamo şi om de afaceri. (n. 11 aug. 1954)
    14. – Ileana Ciuculete, cântăreaţă de muzică populară cu o bogată activitate discografică, însumând 30 de albume şi peste 400 de melodii proprii, între care: ”Măi Ileană, măi olteancă”, ”Asta sunt, n-aveţi ce-mi face”, ”Ciorba de curcan”. (n. 20 sept. 1957)
    15. – Adrian Stoicov, fotbalist, component de bază al echipei Politehnica Timişoara în anii ’80-’90. (n. 1968)
    23. – Simona Catrina, jurnalistă din Buzău, recunoscută pentru eleganţa şi sarcasmul textelor jurnalistice pe care le-a publicat de-a lungul carierei sale de după 1990. (n. 22 oct. 1967)

     

    Ileana Ciuculete la un eveniment de lansarea candidaþilor PC pentru alegerile europarlamentare – 23 octombrie 2007

    Sursa foto: (c) EMIL BADEA / AGERPRES FOTO

    APRILIE
    5. – Afanase Sciotnic, medaliat european, mondial şi olimpic la kaiac. (n. 1 mart. 1942)
    16. – Adrian Soci, general de brigadă, locţiitor al comandantului Diviziei 2 Infanterie „Getica”, remarcat atât în misiunile executate în ţară, cât şi în misiunile internaţionale din Afganistan, în 2005 şi în 2008. (n. 25 mart. 1965)
    21. – Cornel Vena, primul campion naţional la pentatlon modern al României. (n. 20 oct. 1932)
    22. – Constantin Ghinioiu, primar al municipiului Râmnicu Sărat în perioada 1990-2008. (n. 1 nov. 1946)

    MAI
    14. – Tatiana Iekel, actriţă a Teatrului Mic din Bucureşti, unde a jucat peste 70 de roluri, prima soţie a actorului Florin Piersic şi mama actorului Florin Piersic Jr. (n. 10 oct. 1932)
    20. – Dan Găureanu, antrenor de sabie la CSA Steaua şi la lotul naţional de seniori al României. (n. 15 nov. 1967)
    23. – Viorel Morariu, rugbist, antrenor şi preşedinte al Federaţiei Române de profil. (n. 18 oct. 1931)
    30. – Gheorghe Dinu, regizor, şi profesor universitar la Facultatea de Jurnalism din cadrul Centrului Universitar Nord – Baia Mare. (n. 1957)
    – Paul Fister, pugilist, actor şi cascador, supranumit ”Ultimul haiduc”.  (n. 7 sept. 1944)

     

    Actriþa Tatiana Iekel – Premiul pentru întreaga activitate, la Gala Premiilor UNITER, editia a XVIII-a – 19 aprilie 2010

    Sursa foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO

    IULIE
    7. – Giliola Motoi, actriţă a Teatrului Naţional ”I.L. Caragiale” din Bucureşti, soţia actorului George Motoi. (n. 26 aug. 1969)
    10. – Augustin Buzura, scenarist, medic şi prozator, membru titular al Academiei Române (1992). (n. 22 sept. 1938)
    22. – Dumitru Lupu, compozitor, autorul şlagărelor ”Hai, vino iar în gara noastră mică” şi ”Ce mult te-am iubit”. (n. 25 mai 1952)
    24. – Răzvan Georgescu, scenarist şi producător de film documentar, regizor al unor filme precum ”Născuţi la comandă – Decreţeii” sau ”Paşaport de Germania”. (n. 30 nov. 1964)
    30. – Marina Scupra, solistă de muzică uşoară cunoscută pentru melodii precum ”Drumul meu”, ”Oameni de zăpadă”, ”Tinereţea mea”, ”Ce dor mă cheamă”, ”Ce ai făcut cu viaţa mea”. (n. 24 dec. 1967)

     

    Dumitru Lupu participã la ceremonia de acordare a premiilor UCMR pe anul 2016, eveniment gãzduit de Palatul Cantacuzino – 3 martie 2017

    Sursa foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO

    AUGUST
    12. – Tudor Postelnicu, şef al Departamentului Securităţii Statului (1978-1989), ministru de Interne (1989-1989). (n. 13 nov. 1931)

    SEPTEMBRIE
    1. – Zoe Petre, istoric, publicist, consilier prezidenţial. (n. 23 aug. 1940)
    3. – Alice Caracostea, actriţă a Teatrului Naţional Bucureşti (TNB). (n. 28 oct. 1967)
    9. – Dumitru Orăşeanu, medic pediatru al Spitalului „Grigore Alexandrescu. (n. 8 iun. 1946.)
    12. – Tudor Andrei Petruş, antrenor de floretă. (n. 2 oct. 1949)
    15. – Mircea Ionescu Quintus, scriitor şi om politic, preşedinte şi preşedinte de onoare al PNL (1993-2001), ministru al justiţiei în cabinetul condus de Theodor Stolojan (16 oct. 1991-19 nov. 1992), preşedinte de onoare al Uniunii Epigramiştilor din România şi membru al Uniunii Scriitorilor din România. (n. 18 mart. 1917)

     

    Zoe Petre la şedinţa comisiei parlamentare de anchetă privind situaţia sistemelor de irigaţii, precum şi a altor sectoare de îmbunătăţiri funciare – 10 septembrie 2009

    Sursa foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO

    OCTOMBRIE
    18. – Actriţa Olga Tudorache, doamna teatrului romanesc, ce a îmbogăţit lumea teatrului, dar şi a cinematografiei din România, interpretând magistral roluri precum Vitoria Lipan din „Baltagul”, după Mihail Sadoveanu, Beatrice din „Efectul razelor gamma asupra anemonelor”, de Paul Zindel, şi mama lui Mihai Viteazul în filmul din 1970, dar şi formând generaţii de actori, în anii în care a fost profesor universitar. (n. 11 oct. 1929)
    30. – Mircea Drăgan, regizor şi scenarist, autor al unor filme de referinţă din cinematografia autohtonă, precum ”Setea”, seria ”Brigada Diverse”, ”Columna” sau ”Neamul Şoimăreştilor”. (n. 3 oct. 1932)

     

    Actriþa Olga Tudorache la prezentarea spectacolului-lecturã cu piesa „Portretul doamnei T” de Ana Maria Bamberger – 21 februarie 2005

    Sursa foto: (c) VIOREL LAZARESCU / AGERPRES FOTO

    NOIEMBRIE
    16. – Octavian Câmpian, medicul naţionalei de rugby a României, la vârsta de 41 de ani. (n. 1976)
    23. – Stela Popescu, actriţă a Teatrelor de Revistă „Constantin Tănase” şi de Comedie din Bucureşti, partenera de scenă, timp de 40 de ani, a actorului Alexandru Arşinel. (n. 21 dec. 1935)
    27. – Cristina Stamate, actriţă de film şi televiziune, ce a jucat îndeosebi pe scena Teatrului de Revistă „Constantin Tănase” fiind supranumită „sufletul teatrului de estradă”. (n. 8 febr. 1946)

     

    Stela Popescu pozează înainte de a participa la cea de-a zecea ediţie a Premiilor Gopo, desfăşurată la Teatrul Naţional din Bucureşti – 23 august 2016

    Sursa foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO

    DECEMBRIE
    2. – Valer Şulea, membru în corpul observatorilor Ligii Profesioniste de Fotbal. (n. 9 febr. 1957)
    5. – Regele Mihai I, fostul suveran al României (1927-1930; 1940-1947), la vârsta de 96 de ani la reşedinţa din Elveţia. (n. 25 oct. 1921)
    – Vicecampioana europeană la triplusalt Cristina Nicolau, la vârsta de 40 de ani. (n. 1977)
    24. – Preşedintele Academiei Române, Ionel Valentin Vlad. (n. 22 sept. 1943) AGERPRES

    ACTORUL ANTHONY HOPKINS A IMPLINIT 80 DE ANI LA 31 DECEMBRIE !,LA MULTI ANI!

    31 dec.

     

    Celebrul actor Anthony Hopkins împlineşte 80 de ani la 31 decembrie. S-a născut în localitatea Margam, Ţara Galilor. A absolvit Colegiul Regal de Muzică şi Teatru în 1957. În 1965 s-a mutat la Londra şi s-a alăturat echipei de la Teatrul Naţional, la invitaţia lui Lawrence Olivier care a văzut în Hopkins un talent aparte. În 1967, a jucat în primul său film pentru televiziune, ”A Flea in Her Ear” (1967), conform http://www.imdb.com.

    Acel prim rol l-a propulsat pentru o carieră de succes în televiziune şi cinematografie. În 1968 a jucat în ”The Lion in Winter” (1968) alături de Timothy Dalton. Şi-a făcut debutul pe Broadway în 1974 în spectacolul ”Equus”, potrivit portalului de specialitate http://www.rottentomatoes.com.

    În 1977, a jucat în producţia de răsunet ”A Bridge Too Far” alături de James Caan, Gene Hackman, Sean Connery, Michael Caine, Elliott Gould and Laurence Olivier. În 1980 s-a implicat în producţia ”The Elephant Man” şi în adaptările pentru micul ecran ale operelor ”Othello” (1981) şi ”The Hunchback of Notre Dame” (1982).

    Pentru activitatea depusă a fost recompensat în 1987 cu titlul Comandor al Imperiului Britanic. În acelaşi an, a jucat în producţia ”84 Charing Cross Road”, care a fost foarte bine apreciată de criticii de film. În 1993, a primit titlul de Cavaler, potrivit sursei amintite.

    Foto: (c) FACUNDO ARRIZABALAGA / EPA

    În anii ’90 a jucat în filme precum ”Desperate Hours” (1990), ”Howards End” (1992), ”The Remains of the Day” (1993), în acest din urmă film, pentru interpretarea sa a fost nominalizat la Oscar. Au urmat ”Legends of the Fall” (1994), ”Nixon” (1995; pentru care a fost nominalizat la prestigioasa statuetă a Academiei Americane de Film), ”Surviving Picasso” (1996), ”Amistad” (1997 – nominalizat la Oscar), ”The Mask of Zorro” (1998), ”Meet Joe Black” (1998) şi ”Instinct” (1999).

    Unul dintre cele mai importante roluri ale sale şi pentru care a şi câştigat un Oscar pentru cel mai bun actor şi un premiu BAFTA acordat de Academia Britanică de Film, a fost cel al lui Hannibal Lecter în producţia ”The Silence of the Lambs” (1991), indică thefamousepeople.com şi imdb.com.

    A primit premiul BAFTA pentru rolul din filmul autobiografic ”Shadowlands” (1993), fiind de asemenea foarte apreciat pentru modul în care l-a portretizat pe profesorul C. S. Lewis de la universitatea Oxford.

    Unul dintre rolurile sale favorite, după cum a declarat chiar el, a fost întruchiparea lui Burt Munro din filmul autobiografic ”The World’s fastest Indian” (2005), potrivit http://www.thefamouspeople.com.

    Până în prezent, a câştigat 47 de premii şi a fost nominalizat la alte 60 de distincţii, potrivit portalului http://www.imdb.com. Cel mai recent rol al său a fost în producţia ”Transformers: The Last Knight” în regia lui Michael Bay, conform The Hollywood Reporter. AGERPRES

    INTR-UN MESAJ DE ANUL NOU TRANSMIS PRESEDINTELUI USA DONALD TRUMP,PRESEDINTELE RUSIEI ,VLADIMIR PUTIN FACE APEL LA O „COOPERARE PRAGMATICA!”

    31 dec.

     

    Preşedintele rus Vladimir Putin a făcut apel la o ‘cooperare pragmatică’ şi la un ‘dialog constructiv’ între Rusia şi SUA, într-un mesaj de felicitare de Anul Nou transmis omologului său american Donald Trump, a informat sâmbătă Kremlinul, potrivit AFP, EFE şi DPA.

    „În actuala conjunctură internaţională complexă, un dialog ruso-american constructiv este extrem de necesar pentru a consolida stabilitatea strategică în lume şi pentru a găsi răspunsurile optime la ameninţările şi provocările globale”, se arată în mesajul lui Vladimir Putin către Donald Trump.

    Putin a subliniat importanţa ca evoluţia relaţiilor dintre cele două puteri să se bazeze pe principiile egalităţii şi respectului reciproc.

    „Acest lucru ar permite construirea unei cooperări pragmatice orientate spre o perspectivă pe termen lung”, a precizat liderul de la Kremlin.

    Relaţiile dintre SUA şi Rusia au căzut în ultimii ani la cel mai jos nivel de după Războiul Rece.

    AGERPRES.

    %d blogeri au apreciat asta: