Comisia pentru legile Justiţiei a adoptat, luni, un amendament la proiectul ce modifică Legea 303/2004 privind Statutul magistraţior care prevede că preşedintele poate refuza, motivat, o singură dată, numirea şefilor de parchete, aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului.
Textul amendamentului adoptat este următorul: „Preşedintele României poate refuza, motivat, o singură dată, numirea în funcţiile de conducere prevăzute la la alin. 1) (şefii de parchete, n.r.) ) aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului”.
Emoția publică datorată funeraliilor Regelui Mihai I a repus pe tapet discuția formei de guvernământ a statului român. Astfel, chiar azi, un politician al PSD a anunțat că și-ar dori ca românii să fie întrebați asupra necesității schimbării formei de guvernământ.
În aceste condiții, ActiveNews vă întreabă și pe dumneavoastră dacă sunteți sau nu de acord cu revenire la Monarhie constituțională.
Reamintim că Monarhia a fost abolită de regimul comunist în 1947, fără niciun fel de consultare populară. De altfel, tradiția monarhică la români se întinde pe cel puțin două milenii.
Iată întrebarea la care vă rugăm să răspundeți:
Sunteți de acord cu revenirea la Monarhie?
Da, cu un rege ales dintr-o familie domnitoare românească
Klaus Iohannis a promulgat Legea privind aprobarea OUG nr.55/2017 pentru modificarea și completarea OUG nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, care plafonează indemnizația pentru creșterea copiilor la 8.500 de lei.
„Indemnizația lunară se stabilește în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei nașterii copilului, și nu poate fi mai mică de 85% din cuantumul salariului minim brut pe țară garantat în plată și nici mai mare de 8.500 lei”, potrivit textului OUG, adoptat în plenul Camerei Deputaților în 21 noiembrie, în calitate de for decizional.
Guvernul a adoptat, la începutul lunii august, Ordonanța de Urgență care plafonarează indemnizația pentru creșterea copilului la 8.500 de lei. Această prevedere se aplică începând cu luna septembrie.
„Guvernul a modificat, în ședința de astăzi (vineri, 4 august -n.r.), OUG nr.111/2010 privind indemnizația pentru creșterea copilului, stabilind o limită maximă de 8.500 lei lunar. Prevederea se aplică începând cu drepturile aferente lunii septembrie 2017 atât pentru persoanele care au drepturile stabilite sau solicitate anterior acestei date, cât și pentru situațiile ulterioare”, potrivit unui comunicat de presă transmis de Guvern.
La nivel național, din cei 160.807 de beneficiari de indemnizație pentru creșterea copilului, circa 1.100 de beneficiari aveau indemnizații care depășeau 9.000 lei, anterior adoptării OUG, fiind în plată indemnizații care reprezintă de până la 130 ori indemnizația minimă.
George Friedman scrie că sfârșitul proiectului UE este aproape: UE nu vrea să accepte faptul că Europa este un continent format din multe NAȚIUNI unice și nimic mai mult. Analistul scrie că „ideea” UE nu funcționează și n-ar fi funcționat niciodată.
Uniunea Europeană se luptă pentru două fronturi pentru propria supraviețuire, pe de-o parte fiind Brexit-ul, iar pe de altă parte este îndepărtarea voită a Poloniei, scrie George Friedman în editorialul său săptămânal din Geopolitical Futures.
Cu alte cuvinte, UE îndepărtează de la sine o parte substanțială a membrilor săi din Est, notează analistul.
„Acuzele aduse Poloniei sunt similare cu cele aduse Ungariei și există fricțiuni similare în ceea ce privește Republica Cehă, deși nu au ajuns la o confruntare totală, cu excepția problemei imigrației. Altfel spus, o putere majoră din Vest se îndepărtează de UE în același timp în care UE pare să îndepărteze o parte substanțială a membrilor săi din Est”, scrie Friedman.
În ceea ce privește Estul Europei, Friedman scrie că generația care a dorit să se integreze în UE s-a dus, iar generația actuală tânjește după trecut. Acest lucru se întâmplă din cauza omogenizării ideii de european, care lezează identitățile naționale ale țărilor din Estul Europei, notează analistul.
„Ceea ce este clar în cazul Poloniei, Ungariei și a Cehiei este că opinia publică din aceste țări a ales să nu se armonizeze cu Europa, în același fel și din aceleași motive care au determinat Marea Britanie să părăsească UE. Procesul armonizării este bazat pe o omogenizare a ceea ce înseamnă a fi european. Aplicat riguros – de la nomenclatura brânzeturilor și până la modul în care judecătoriile ar trebui organizate și până la câți migranți ar trebui admiși – acest proces subminează auto-determinarea și identitatea națională. Având în vedere variațiile care apar în mod firesc în democrație, Europa de Est și-ar afirma propriul drept la idiosincrazie; nimeni n-ar trebui să fie surprins dacă ungurii aleg un guvern care n-ar fi ales în Luxemburg, pentru că istoria Luxemburgului nu este la fel cu istoria Ungariei. Dar în teritoriul armoniei, un act de dezarmonizare este o amenințare pentru sistem.
Uniunea Europeană își urmează procesul, dar încearcă să țină la un loc ceva ce se dezintegrează”, scrie americanul.
Acesta concluzionează: „Periferia se desprinde. Chiar dacă aceste țări părăsesc UE, sunt date afară sau rămân este de puțină importanță. Experiența comună a est-europenilor îi face unici. Experiența sud-europenilor din ultimii 10 ani îi face unici. Marea Britanie nu a fost niciodată altfel decât unică. Iar Germania este de departe cea mai unică, cum nu e nicio altă națiune în Europa. Ceea ce UE nu vrea să admită este că Europa este un continent format din mai multe națiuni unice și nimic mai mult. Faptul că Marea Britanie pleacă iar Polonia este exclusă nu este o manevră geopolitică ciudată. E pur și simplu parte dintr-o idee care nu ar fi putut funcționa niciodată și nici nu funcționează nici acum”.
Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, luni, că Legea ANI, aflată în dezbaterea senatorilor, trebuie să fie aliniată la practica europeană, apreciind că, în prezent, conține incompatibilități excesive, care îngreunează funcţionarea administraţiilor locale.
”Am să discut cu colegii mei în cadrul grupului parlamentar (ALDE – n.r.). Și eu sunt de părere că trebuie să respectăm un anumit regim de incompatibilităţi, dar în acelaşi timp cred că nu trebuie să mergem la exagerări. Şi am să vă dau un exemplu care îmi vine la îndemână. Mi se pare normal ca un primar să poată face parte din consiliul de administraţie al societăţilor care furnizează utilităţile publice în comunitatea pe care el o conduce în calitate de primar. Sunt anumite incompatibilităţi care, după părerea mea, sunt excesive şi care nu numai că nu ajută, îngreunează funcţionarea administraţiilor locale”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu.
El a mai spus că sunt și incompatibilităţi care trebuie menţinute şi faţă de care nu are niciun fel de rezervă. â
”Şi anume: interdicţia de a desfăşura activităţi economice, în paralel cu activităţile politice. Lucrul acesta cred că este foarte sănătos să fie menţinut în continuare. Dar v-am dat şi exemplul care mie mi se pare cel mai flagrant şi pertinent, unde trebuie să umblăm la aceste incompatibilităţi. Trebuie să facem o lege care să fie aliniată la practica europeană”, a adăugat Tăriceanu.
Comisia juridică a Senatului a dat raport favorabil cu amendamente admise la Legea ANI, care prevede că interdicțiile aplicate parlamentarilor pe baza rapoartelor ANI şi la care s-a constatat nerespectarea prevederilor legale privind conflictul de interese în perioada 2007-2013 încetează de drept.
Regele Mihai a fost condus sâmbătă pe ultimul drum, în cadrul unui ceremonial impresionant, cum România contemporană nu a mai cunoscut. De peste 100 de ani, caii au fost prezenți în preajma regilor României, fiind cei aleși să facă parte din garda regală de Carol I.
Într-un moment istoric pentru România, 17 cai impunători din cadrul Detașamentului de Cavalerie al Jandarmeriei Capitalei au însoțit cortegiul funerar al Regelui Mihai I al României pe traseul Arcul de Triumf – Gara Regală, dând onorul Majestății Sale pentru ultima dată. De altfel, de-a lungul întregii perioade regaliste, Jandarmeria a reprezentat o instituție importantă pentru Casa Regală a României. În anul 1877, Jandarmeria Capitalei a format o unitate de escortă și gardare a prințului Carol I. Din anul 1908, escadroanele de jandarmi călare au devenit escortă regală, unitate ce îndeplinea oficiile de protocol pentru Casa Regală.
Detașamentul de Cavalerie al Jandarmeriei Capitalei care a însoțit cortegiul funerar al Regelui Mihai I al României pe traseul Arcul de Triumf – Gara Regală a fost condus de plutonier-major Ionuț Dumitru. Un român întors din străinătate pentru că a dorit să fie jandarm.
Cotidianul:Cât de mult v-ați pregătit pentru ca totul să iasă bine sâmbătă?
Ionuț Dumitru: În primul rând pregătirea comportă un antrenament cu caii, dar și cu poziția fiecăruia în formație. Vă dați seama că trebuie să știe foarte bine ce are de făcut. Unii am fost în jurul carului mortuar, alții în spate. Antemergătorii, în frunte cu mine, am fost în primul grup de opt cai din față și am avut un al doilea grup, tot cu opt cai, în spate. Mașinile au fost încadrate de doi cai care au fost aduși tocmai pentru a încadra mașina, carul mortuar.
– Sunt cai ce păstrează toți în gena lor sângele unor rase românești?
− Nu neapărat. Pot să vă spun că cei negri, care se văd și pe filmare, sunt din rasa Nonius, deci ei sunt de origine austro-ungară, ca să spun așa, dar sunt crescuți la noi în țară, la herghelia de la Izvin, de lângă Timișoara, iar altă parte din ei sunt cai românești de sport. Au fost și cai albi, roibi și murgi, dar cei negri sunt rasa Nonius. În ultimul timp, Jandarmeria s-a axat pe rasa asta pentru că este foarte bună pentru ceea ce facem. Sunt frumoși și mai cuminți, mai calmi, au un caracter mai blând și se pliază mai bine pe specificul nostru. Vă dați seama că ne trebuie, mai ales că lucrăm cu mase mari de oameni, avem nevoie de cai cât mai liniștiți. Calul românesc de sport este mai energic.
− Ce ați simțit? Ce sentimente v-au încercat?
– Am fost cu toții conștienți că am participat la un moment unic în viața unui călăreț. Nu în fiecare zi participi la înmormântarea unui rege. Probabil v-ați mai uitat și pe filmare, din când în când trăgeam cu ochiul în spate, ca totul să fie în regulă. A fost un moment unic în viața fiecărui călăreț, să poți să fii membru, să poți să conduci un cortegiu funerar la moartea unui Rege.
– De cât timp lucrați în Jandarmerie?
– Din 2005. Întâmplător am ajuns la detașamentul de cavalerie. Am fost repartizat, deși sunt născut în București și cai văzusem mai mult în poze, și m-am adaptat, din fericire, foarte ușor. Eram obișnuit cu animalele, am avut câini foarte mulți ani, din copilărie și în tinerețea mea.
– Cu cine v-ați prezentat la funeralii?
– Cu iapa Felicia. Are 9 ani.
– Înainte să lucrați în Jandarmerie, cu ce vă ocupați?
– Înainte de 2005 am fost civil, am fost plecat pe afară, ca aproape orice om. În Italia am lucrat vreo trei ani. Și am făcut de toate ca să pot câștiga un ban. Nu am rămas în Italia, deși aş fi putut, am avut mama acolo, care a lucrat 12 ani, 13 chiar, și am avut unde să stau, deci nu se punea problema. Viața a vrut să mă întorc și să mă angajez aici.
– Dragostea de animale?
– V-am spus, dragostea de animale probabil că este ceva nativ, pentru că eu, copil fiind, mă mai duceam pe la bunici pe la țară… Întotdeauna mi-au plăcut, numai că nu am avut posibilitatea să fiu așa de aproape, să lucrez cu ele, eram prea mic, apoi mi-au murit bunicii. În schimb, am avut câini. Am avut un doberman pe care îl iubeam ca pe ochii din cap, care, din păcate, s-a stins. Așa că, practic, am ajuns întâmplător la detașamentul de animale.
– Voiați să fiți jandarm.
– Da, pur și simplu. Dar, din fericire, am ajuns într-un loc unde nu sunt doar jandarm. Din țară, suntem singurii militari care au cai.
– Câți cai sunt în total?
– Din păcate, față de câți erau când m-am angajat, sunt jumătate acum. O veste inedită va pot da. Vor mai fi achiziționați câțiva cai acum, zilele acestea. Și, din câte am înțeles, doi vor fi cumpărați și donați nouă de Casa Regală.
– Ați avut emoții?
– Au fost emoții destul de mari, având în vedere că eu am fost cel care a dat onorul la trecerea carului mortuar al Regelui Mihai prin fața formației. La Gara Băneasa, când ne-am despărțit definitiv, în momentul în care a trecut carul mortuar al Regelui, am înclinat capul în semn de respect.
– Ce v-au spus colegii la sfârșit?
– Ne-a felicitat toată lumea. Au fost toți mulțumiți, tot stafful ne-a felicitat; de la cel mai mare până la cel mai mic, ne-au mulțumit pentru seriozitatea și profesionalismul de care am dat dovadă. Ne-au mulțumit pentru tot ce s-a întâmplat pe timpul misiunii.
Aceasta este lecţia anticorupţie la nivel european a magistraturii din România, a susținut procurorul general Augustin Lazăr, referindu-se la protestele judecătorilor şi procurorilor în stradă împotriva modificărilor la legile Justiţiei și la Codurile penale.
„Este o veste bună privind partea pozitivă a lucrurilor, în sensul că avem o magistratură la nivel european, o magistratură matură, care cunoaşte valorile culturii europene şi care este în măsură să apere independenţa Justiţiei. Aceasta este lecţia anticorupţie la nivel european a magistraturii din România”, a declarat Augustin Lazăr, la intrarea în CSM.
În opinia acestuia, magistraţii se manifestă „foarte decent” şi „nu au făcut nimic ofensator”.
„Se manifestă foarte conştienţi de valorile culturii juridice europene. Nu au făcut nimic ofensator, ba dimpotrivă, au arătat că nu le este indiferent faptul că independenţa Justiţiei române poate fi afectată şi în aceste condiţii magistraţii au luat o atitudine care la nivel european cu precizie înseamnă o lecţie anticorupţie”, a susținut procurorul general.
Întrebat dacă magistraţii pot fi sancţionaţi în vreun fel, Augustin Lazăr a invocat scrisoarea de luni a preşedintei CSM, Mariana Ghena, către Florin Iordache.
„Vă rog să observaţi că avem o scrisoare a preşedintei CSM, care arată acelaşi lucru pe care îl doresc şi magistraţii, în sensul că ne aşteptăm la un dialog din partea celor care se ocupă de modificările la legile Justiţiei şi la Codurile penal şi de procedură penală. Ne aşteptăm la un dialog pentru că magistratura română are specialişti, CSM are experţi, Ministerul Justiţiei are două direcţii de experţi în materie de legislaţie şi acest dialog este absolut necesar pentru a realiza legi bune în acest domeniu. În niciun caz nu se poate face într-o manieră accelerată şi aşa cum vedem noi de azi pe mâine. Un text de lege se gândeşte îndelung, se studiază cu referire la consecinţele, la impactul pe care poate să-l aibă în practică şi apoi este votat şi adoptat ca lege”, a spus Lazăr.
Câteva sute de procurori, judecători și viitor magistrați s-au strâns, luni, în fața Palatului de Justiție, pentru a protesta față de modificările aduse codurilor penale și legilor justiției. Ulterior, Curtea de Apel București a anunțat că „se delimitează” de protestul care a avut loc lângă sediul instituției, „la iniţiativa individuală a unor judecători”.
Manifestări de același gen au avut loc în fața Palatelor de Justiție din mai multe orașe.
Sâmbătă, 16 decembrie 2017. A fost ziua în care toți ochii lumii au fost ațintiți asupra României, care și-a condus ultimul rege pe ultimul drum. A fost o ceremonie plină de simboluri, cu o încărcătură emoțională deosebită, precum și de o mare importanță politică şi socială. Un eveniment care trebuia să iasă perfect. Și așa a fost. Totul a decurs șnur.
Cel care a coordonat aceste activități a fost generalul Gelaledin Nezir, în prezent șeful de cabinet al ministrului Apărării, Mihai Fifor. Gelaledin Nezir a ocupat, succesiv, funcții importante în Ministerul Afacerilor Interne, la MApN sau în Ministerul Justiției. Și-a început cariera de ofițer în 1987, în cadrul Ministerului Apărării Naționale, unde a fost, pe rând, comandant de pluton, locțiitor al comandantului Regimentului 40 Mecanizat „Călugăreni“, comandant de pluton la Liceul Militar de Marină „Alexandru Ioan Cuza“ din Constanța, ofițer cu probleme de evidență și mobilizare la Statul Major al Marinei Militare, șef al compartimentului de Relații Publice al Statului Major General, director al Direcției de Comunicare și Relații Publice a MApN, consilier al șefului Statului Major General, consilier al ministrului Apărării, locțiitor al comandantului Școlii de Aplicație pentru logistică „General Constantin Zaharia“. În anul 2013 a avut loc o cotitură în viața sa. „Decret privind acordarea gradului profesional de chestor de poliţie domnului comisar-șef de poliţie Gelaledin Nezir din Ministerul Afacerilor Interne“, se arată în documentul semnat de președintele de atunci, Traian Băsescu. Motivul trecerii lui Nezir de la MApN la MAI a fost un salariu mai bun. În luna martie 2016, generalul Gelaledin Nezir a trecut în rezervă din funcțiile de secretar de stat şi director al Direcției de Secretariat și Protocol a MAI.
Sursele noastre au afirmat că, după moartea Regelui Mihai, reprezentanții Casei Regale au avut o discuție cu autoritățile române. Cu această ocazie, au cerut în mod expres ca generalul Gelaledin Nezir să fie cel care să coordoneze funeraliile regale, pentru că tot el a fost cel care a coordonat funeraliile Reginei Ana.
Nezir a fost decorat de cinci ori în cariera sa: Semnul onorific „În serviciul Patriei“, pentru ofiţeri, XV ani de activitate – 2002; Ordinul Naţional „Pentru merit“ în grad de Cavaler – 2004; Semnul onorific „În serviciul Patriei“, pentru ofiţeri, XX ani de activitate – 2007; Emblema de Onoare a Armatei României – 2007; Emblema de Onoare a Forţelor Terestre – 2008. Abia după 26 de ani de carieră bătuți pe muchie, Gelaledin Nezir este înaintat la gradul de general. Contactat telefonic, acesta, cu modestia care îl reprezintă, nu a vrut să comenteze pe marginea acestui subiect: „Nu eu! Toată lumea a făcut să fie perfect! De la premier, ministru, la ultimul militar participant. Am vrut ca vreme de patru zile să repunem România pe harta și în istoria lumii. Sperăm că am reușit! Pentru români și România!“, a spus generalul Nezir.
Arestarea Mareşalului Ion Antonescu de către regele Mihai, apoi difuzarea prin postul de radio, în seara nefastei zile a Neamului Românesc – 23 august 1944 – a „Proclamaţiei către ţară,” a însemnat, în fapt, o capitulare necondiţionată a României.
Militarilor români li s-a ordonat să nu riposteze la atacurile ruşilor, iar aceştia, avertizati din timp, au avut prilejul nesperat să înceapă distrugerea Armatei Române şi să ocupe întregul teritoriu al Ţării.
În intervalul 23 august-12 septembrie 1944 (perioadă în care România s-a găsit în situaţia stranie de a avea inamici atât pe fostul aliat, Germania, cât şi pe inamicul de până atunci, Uniunea Sovietică), în jur de 170.000 dintre militari români, lipsiţi prin ordin “Regal” (!) de dreptul de a se apăra, au fost luaţi prizonieri de către sovietici.
FOTO Soldaţi ai Armatei Române luaţi în prizonierat pe teritoriul RSS Moldoveneşti în anul 1944/ Arhiva Naţională a Republicii Moldova.
Transnistria în sens geografic este delimitată de malul de 800 km al Nistrului, de malul de 600 km al Bugului şi litoralul de 150 km al Mării Negre1.Prin români transnistrieni înţelegem însă pe toţi cei de dincolo de Nistru,cuprinzând Podolia şi mergând până la Nipru ba chiar la Don, în Crimeea, Caucaz şi Siberia.
Începuturile întinderii marginii estice a românităţii la est de Nistru se regăsesc în simbioza dintre tyrageţi (geţii de la Tyras sau Nistru), deci între supuşii lui Burebista care la gurile Bugului stăpânea Olbia şi romanii ale căror urme se găsesc la tot pasul.
Din vremuri foarte vechi a început între români şi ruteni sau ucrainieni un vădit proces de interpenetraţie etnografică şi demografică continuat în decursul veacurilor prin colonizări şi emigrări ale acestor două rase.
Stăpânirea cnejilor bolohoveni se afla pe cursul râului Sluci şi pe Bugul superior care sunt şi cei care îi…
La Tiraspol s-a desfășurat în zilele de 17-18 decembrie 1917 Primul Congres al Moldovenilor din stînga Nistrului, o consecință directă a Congresului Ostașilor Moldoveni din 20-27 octombrie 1917 de la Chișinău, la care a fost proclamată autonomia fostei Basarabii țariste.
La Congesul de la Tiraspol au participat delegați reprezentanți a circa 20 de localități din județele Tiraspol și Balta, 47 ostași din garnizoana locală și alte orașe din regiune și o delegație oficială a Sfatului Țării din care făceau parte și Pantelimon Halippa, Anton Crihan, Gheorghe Mare și Vasile Gafencu. De asemenea prezent la reuniune, în calitate de ziarist, a fost și Onisifor Ghibu, pe atunci redactor al gazetei Ardealul. Dezbaterea principală s-a axat în jurul deciziei privind viitorul moldovenilor din stînga Nistrului și anume rămînerea în componența Ucrainei sau unirea cu Moldova. Decizia a fost amânată, convenindu-se la convocarea unei Adunări Naționale la care să participe toți împuterniciții satelor…
Chinese
French
German
Italian
Japanese
Korean
Russian
Spanish
Octavpelin's Weblog 
Comentarii recente