ALEGERILE ANTICIPATE,DOAR O SPERIETOARE PENTRU MOTIUNEA DE CENZURA A PSD!

Există o singură justificare raţională a alegerilor anticipate: ca ele să schimbe actualul raport dintre partidele parlamentare, în care PNL şi asociaţii să aibă o majoritate confortabilă. În rest, numai vorbărie goală, în spatele căreia liderii partidelor afişează siguranţa că încrederea oamenilor în formaţiunile pe care le conduc este în creştere.

În realitate, nimeni nu vrea alegeri anticipate, unul dintre motive fiind că este aproape imposibil să se ajungă la ele fără o majoritate parlamentară care să le susţină. Or, asta înseamnă ca parlamentarii să dea vrabia din mînă pe cioara de pe gard, adică să renunţe la acest mandat, fără să fie siguri că vor mai obţine unul după anticipate.

Furaţi de sondaje, PNL crede că alegerile anticipate îi vor asigura guvernarea şi o majoritate confortabilă în Parlament, numai că sondajele de la noi nu au fost niciodată un barometru real, mai ales în ultimii ani, cînd ele au devenit o afacere după principiul „cine plăteşte, creşte în sondaje”. La urne, nimeni nu ştie dacă scorul dintr-un sondaj va fi acelaşi, iar acum, la guvernare fiind, este imposibil ca liderii PNL să nu-şi dea seama că atitudinea lor faţă de pensii şi salarii le poate oferi surprize de proporţii, mai ales într-o campanie în care trebuie să se confrunte cu un PSD care ar putea dintr-o dată să reînvie.

Nici cei de la USR nu sînt prea încîntaţi de anticipate. Ei au obţinut un scor teribil la europarlamentare, dar la prezidenţiale s-au dezumflat, ceea ce arată că trand-ul de creştere s-a încheiat. La asta se adaugă şi faptul că reala creştere a PNL din ultimul timp vine şi din faptul că procente importante de la USR au trecut în dreptul PNL. Practic, rolul USR este mai important acum, cu un guvern PNL minoritar, obligat să ţină cont de USR, fără de care ar avea toate şansele să reintre în Opoziţie la prima moţiune de cenzură. Aşa apare întrebarea: „Cine ştie ce s-ar întîmpla după anticipate?”

Cît priveşte celelalte partide, ALDE, ProRomânia, UDMR şi PMP, anticipatele ar putea să-i lase în afara parlamentului, căci scorurile lor sînt mai apropiate de pragul minim decît de locurile care dau speranţe de guvernare. Acestea au nevoie de timp pentru a-şi maximiza şansele în alegeri, iar nişte anticipate acum nu numai că taie din acest timp necesar, dar mută centrul atenţiei la bătălia dintre PNL şi PSD, lăsînd în umbră micile formaţiuni.

Dacă vă mai amintiţi, Traian Băsescu a vrut să facă astfel de alegeri anticipate în 2005, cînd, simţindu-se pe val, i-a cerut lui Călin Popescu Tăriceanu, prim-ministrul de la acea vreme, să-şi dea demisia, numai că, după o noapte de meditaţii şi consultări, Tăriceanu şi-a dat seama că i se întinde o cursă şi l-a lăsat pe Băsescu cu ochii în soare. În zadar a încercat Traian Băsescu să facă un PLD, care s-a înfrăţit apoi cu PD, formînd acel PDL ce părea puternic, căci anul 2012 a venit ca un tsunami, obligîndu-i pe pedelişti chiar să-şi schimbe numele în acel ARD pentru a nu fi recunoscuţi.

Dincolo de aceste observaţii, mai este şi cadrul legislativ al alegerilor anticipate, unul care, mai degrabă, le face imposibile. Opinia publică este pur şi simplu prostită cînd i se spune că alegerile anticipate sînt posibile doar pentru că există varianta SF ca şi PSD să fie de acord să piardă actuala majoritate parlamentară pentru a oferi-o PNL.

Ce presupune organizarea unor anticipate? În primul rînd, să cadă actualul Guvern, fie prin moţiune, fie prin demisie. Apoi, căderea succesivă a două guverne în timp de 60 de zile. Şi, dacă este votat primul guvern de o majoritate care nu vrea anticipate? Sau, dacă al doilea guvern trece cu ajutorul aceleiaşi majorităţi?

Unii spun că Iohannis ar putea să-l desemneze tot pe Ludovic Orban şi în primul, dar şi în al doilea guvern. Numai că, iată ce spune Augustin Zegrean, fostul preşedinte al CCR: „Președintele poate să facă aceeași propunere și a doua oară, dar, dacă și a doua oară pică aceeași propunere, nu poate trece la dizolvarea Parlamentului. Nu se declanșează procedura de dizolvare a Parlamentului. Din cum este redactată Constituția, rezultă clar că trebuie să fie o altă propunere, acolo se vorbește de două propuneri succesive. Or, două propuneri succesive nu presupun că este vorba de aceeași persoană. Să fie limpede! Poate să îl propună de câte ori dorește și poate să pice de 5 ori, dar asta nu declanșează procedura alegerilor anticipate. Ca să ajungem la alegerile anticipate, trebuie să fie două propuneri diferite!”

Riscă Iohannis să fie acuzat că încalcă Constituţia, adică să avem, în locul unor alegeri anticipate parlamentare, o suspendare a Preşedintelui şi chiar anticipate la Prezidenţiale?

În aceste condiţii, apare, desigur, întrebarea: de ce se vorbeşte atunci aşa de mult despre anticipate?

Nouă ni se pare că răspunsul este simplu: pentru că PNL şi Klaus Iohannis se tem că, la prima moţiune de cenzură, deja anunţată de liderii PSD, în actuala situaţie din Parlament, ar putea pierde şi guvernarea, dar şi trand-ul crescător din sondaje! Şi, atunci, contracarează cu această strategie: „Vrem anticipate!”, sperînd ca PSD să se sperie şi să nu mai introducă moţiunea. O strategie cam simpluţă, dar despre care se vorbeşte îngrozitor de mult şi fără rost.

Să fie clar: fără PSD şi ALDE nu se poate ajunge la alegeri anticipate! Decît dacă aceste partide acceptă să se sinucidă! Ei, ce să-ţi spun? Vrabia Mihai Viteazu’!