Iohannis, despre proiectele Ungariei în Transilvania: Pot fi realizate doar în urma unui acord al României, să fie conforme dreptului internațional și să nu fie discriminatorii

Președintele Klaus Iohannis i-a transmis miercuri un mesaj ferm președintei Ungariei, Katalin Novak, în timpul unei conferințe de presă comune.

Astfel, președintele a făcut referire la controversatele proiecte de investiții derulate de guvernul maghiar în Transilvania, care sprijină din punct de vedere economic aproape exclusiv antreprenorii de etnie maghiară.

”Este fundamental ca proiectele de interes să fie realizate în România doar în urma unui acord al României, să nu fie discriminatorii pe baza etniei și să fie conforme dreptului român, european și internațional”, a spus președintele Iohannis la conferința de presă de la Palatul Cotroceni.

El a avertizat și împotriva ”abordărilor unilaterale” în ceea ce privește colaborarea dintre cele două țări: ”Am reiterat importanța dialogului pentru rezolvarea în plan bilateral a tuturor aspectelor de interes și pentru evitarea abordărilor unilaterale, care nu pot duce la soluții durabile”.

60m.ro – Știri de ultimă oră și ultimele știri online

Guvernul Orban a plătit ilegal 60 de milioane de euro companiei Blue Air în pandemie

Fostul premier Ludovic Orban, fostul ministru al Transporturilor Lucian Bode și fostul secretar de stat de la Finanțe Sebastian Burduja au semnat hotărârea de Guvern nr. 862 din 14 octombrie 2020 prin care statul a garantat un împrumut de peste 60 de milioane de euro acordat companiei aeriene Blue Air de către banca de stat EximBank.

Potrivit HG nr. 862/2020, Blue Air a garantat, la rândul ei, cu o pădure de aproape 10 hectare în Băneasa, cu 6 aeronave și cu acțiunile patronilor Cătălin și Cristian Rada. În nota de fundamentare a HG se arata însă că terenul cu pădure era neconstruibil întrucât nu era aprobat PUZ-ul de sector, iar avioanele erau deja ipotecate la bănci și ANAF și aveau motoare de la alte aeronave. Eximbank avertiza încă de la acea vreme că exista riscul ca Blue Air să nu poată rambursa împrumutul și să nu își poată plăti datoriile deoarece societatea era decapitalizată, iar gradul de îndatorare era extrem de ridicat.

Fostul premier Ludovic Orban susține că ajutorul de stat a fost justificat și perfect legal. ”Noi am acordat așa cum au făcut toate țările europene ajutoare de stat aeroporturilor și ajutoare de stat companiilor aeriene. Ajutorul de stat a fost acordat în conformitate cu prevederile legii, cu o notificare prealabilă la Comisia Europeană. Nu am stat eu să analizez chestiunea garanțiilor”, a declarat Ludovic Orban.

Și fostul secretar de stat de la Finanțe, Sebastian Burduja a declarat că ajutorul de stat a fost necesar pentru salvarea companiilor aeriene românești afectate de pandemie. Actual ministru al Digitalizării, fostul secretar de stat la Finanțe, Sebastian Burduja, a semnat hotărârea în locul ministrului de atunci al Finațelor, Florin Cîțu, cel care și-a luat concediu chiar în ziua adoptării deciziei.

Burduja susține că responsabilitatea evaluării companiei în vederea garanțiilor oferite statului a aparținut unui evaluator independent autorizat, iar evaluarea a arătat ca valoarea companiei acoperea cu peste 150% valoarea ajutorului de stat. 

Vezi mai jos răspunul lui Sebastian Burduja pentru G4media.ro:

”O tactică ieftină si veche a politicienilor disperați după publicitate este să arunce în spațiul public fumigene despre membrii guvernului. Un fost ministru de la Transporturi s-a trezit vorbind pe subiectul Blue Air și mi-a rostit numele, dovedind doar ipocrizie și ignoranță, din păcate. Aveam așteptări mai înalte.

Ce ar fi trebuit să știe un fost ministru al transporturilor și ce trebuie să știe opinia publică, toate acestea fiind date publice: 

Pandemia cauzată de coronavirus a generat situații fără precedent și probleme la care guvernele au fost nevoie să răspundă rapid. Unul dintre domeniile afectate major este transportul aerian, unde Guvernul României a intervenit pentru a salva cele două companii românești: Tarom și Blue Air. Ca idee, doar pentru companiile low-cost: Germania a dat garanții de 1,8 miliarde EUR pentru TUI, Spania 2,2 miliarde pentru Vueling, Marea Britanie 1,2 miliarde GBP pentru EasyJet și RyanAir etc. Eram secretar de stat la Ministerul Finanțelor în perioada respectivă, aveam în coordonare direcția ajutor de stat și am fost implicat în acest proces, cu date și argumente, nu păreri și fumigene. Consider că deciziile Guvernului Orban au fost oportune si salvarea companiilor aeriene românești absolut necesară în contextul pandemic. 

Guvernul Romaniei a adoptat, pe data de 23 Aprilie 2020 un Memorandum cu tema: „Acordarea unui ajutor de stat Societății Comerciale ”Compania Națională de Transporturi Aeriene Române – TAROM S.A., respectiv Societății Comerciale Blue Air Aviation S.A. pentru compensarea pierderilor suferite ca urmare a pandemiei, în baza art.107 alin. (2) lit. (b) din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene”.

Prin acest Memorandum a fost stabilită acordarea pentru Blue Air Aviation S.A. a unui credit pe șase ani în cuantum total de aprox. 300 mil. lei – sumă estimată la acel moment pentru acoperirea pierderilor generate de pandemie. Măsura propusă a fost în deplină concordanță cu legislația națională și europeană privind ajutorul de stat.

Această măsură de ajutor de stat a fost confirmată 4 luni mai târziu prin aprobarea, de către Guvernul României, în 19 august 2020, a Ordonanței de Urgență (OUG 139) privind emiterea unei garanții de stat în aceeași sumă, și autorizată, în data de 20 august, în regim de urgență, de către Comisia Europeană.

Ca secretar de stat în Ministerul de Finanțe, am semnat Hotărârea de Guvern ulterioară Ordonanței prin care statul acordă ajutoare de stat pentru Tarom și BlueAir. Toate documentele au făcut obiectul documentării și analizei structurilor de specialitate din cadrul Ministerului Transportului, Justiției, Consiliului Concurenței, Comisiei Europene, MF și ale specialiștilor din cadrul Eximbank. De altfel, Eximbank a parcurs toate etapele procedurale necesare analizei și verificării bonitătii bancare, cât și stabilirii condițiilor de acordare a acestui tip de împrumut. Tot acest proces a fost notificat la Comisia Europeană și a primit aviz pozitiv. 

Responsabilitatea evaluării companiei a aparținut unui evaluatotor independent autorizat – a se vedea Art. 4.1 din Ordonanța de urgență:

„(4) Garanțiile vor fi instituite în favoarea statului pe baza unui raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat, nu mai vechi de 2 luni, prin care să se stabilească valoarea de piață a bunurilor asupra cărora se constituie garanții.”

Evaluarea a arătat că valoarea companiei acoperea cu peste 150% valoarea ajutorului de stat. Avizarea și asumarea acestui demers la nivelul MF s-a făcut în linia unei decizii a Guvernului României, fundamentată din punct de vedere tehnic de către ministerul de resort – acesta fiind și cel care a inițiat și susținut acest demers – date fiind prerogativele pe care le avea Ministerul Transporturilor. 

Foarte important în cadrul mecanismului de acordare, dar și de rambursare a acestui împrumut, indirect de monitorizare a capacității de rambursare este faptul că Statul Român/MF a avut și are doi reprezentanți în cadrul CA al Blue Air. Dincolo de poziția, dar și de DREPTUL DE VETO al RPREZENTANTULUI STATULUI, reprezentantul Statului avea și obligatia de a semnala orice aspect problematic din cadrul evoluției Blue Air. Au fost o serie de alte măsuri de siguranță fără precedent pe care statul român și le-a luat, la inițiativa MF, pentru a-și proteja interesele. Toate sunt în OUG și HG aferente. 

Un exemplu grăitor: OUG 139 din 19 august 2020 privind instituirea cadrului legal pentru acordarea unor ajutoare de stat Societății „Compania națională de transporturi aeriene române – TAROM”- S.A. și Societății Blue Air Aviation – S.A. pentru compensarea pierderilor economice suferite în contextul pandemiei de COVID-19, 

Articolul 12

(1) Până la rambursarea integrală a împrumutului garantat de stat și a plății dobânzilor, comisioanelor sau primelor aferente, în cazul Blue Air:

1. c) Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor vor numi câte un reprezentant al statului în consiliul de administrație al Blue Air, cu drept de veto;

Domnul Drulă, astazi atât de preocupat de subiect, a fost ministru al Transporturilor între decembrie 2020 și septembrie 2021. Timp în care ministerul sau avea reprezentant în CA-ul Blue Air, cu drept de veto. Ce a păzit în vremea aceea, dacă chiar a identificat probleme, doar dânsul știe. Și, bineînțeles, nu ne spune. 

În loc de concluzie, voi spune doar că decizia luată de Guvernul României în 2020 a fost una asumată și a respectat toate rigorile legislative. Pentru evaluarea oportunității au contat și cei 4 milioane de pasageri transportați de compania românească Blue Air, și cele peste 100 de milioane de lei contribuiți la bugetul de stat de această companie. Sigur că există destui competitori pe piața low cost, care sunt într-o continuă vânătoare de rute, baze și clienți. Interesele lor sunt evidente. Statul român știe exact cât și cum contribuie fiecare la bugetul de stat, datele sunt publice și sunt interesante”, este răspunsul fostului secretar de stat la Finanțe, Sebastian Burduja, semnatar al HG privind împrumutul de peste 60 de milioane de euro acordat Blue Air.

60m.ro – Știri de ultimă oră și ultimele știri online

Protestele metalurgiștilor în fața ministerului Energiei: Protestatarii îi cer demisia lui Virgil Popescu

Angajaţi din industria metalurgică neferoasă vor protesta, vineri, începând cu ora 11:00, în faţa sediului Ministerului Energiei, pentru a cere ”stoparea creşterii necontrolate a preţului la energie electrică şi gaze naturale, care duce la închiderea de societăţi din metalurgia românească, mare consumatoare de energie electrică şi gaze, şi implicit la desfiinţarea locurilor de muncă”, transmite News.ro.

Sindicalişti din mai multe federaţii care apără interesele angajaţilor din metalurgia neferoasă sunt aşteptaţi să picheteze Ministerul Energiei, pentru a cere ministrului de resort şi Guvernului să intervină ”pentru a stopa creşterea necontrolată a preţului la energia electrică şi gaze atât pentru consumatorii industriali, cât şi pentru consumatorii casnici, prin luarea de măsuri concrete de ajutor”.

Sindicaliştii se declară nemulţumiţi de politica Guvernului în domeniul energiei, atrăgând atenţia asupra faptului că, din cauza tarifelor mari la electricitate şi gaz, tot mai multe companii mari din industria metalurgică sunt nevoite să închidă din activităţi.

La protestul de vineri sunt aşteptaţi reprezentanţi ai Federaţiei Sindicatelor din Metalurgia Neferoasă şi ai Federaţiei Sindicale a Siderurgiştilor Metarom, care are în componenţa sa sindicate de la societăţile: Liberty Galaţi, Alro Slatina, Silcotub Tenaris Zalău, Industria Sârmei Câmpia Turzii, Donalam Călăraşi, Arcelor Mittal Hunedoara, Arcelor Mittal Roman, Oţelinox Târgovişte, TMK Artrom Slatina, Donalam Târgovişte, Donasid Călăraşi.

60m.ro – Știri de ultimă oră și ultimele știri online

Budapesta trece Carpații: Ungaria lui Viktor Orban ar dori să construiască un port la Sulina

Ungaria lui Viktor Orban a făcut o mutare încredibilă pe teritoriul României cu implicații uriașe pe plan internațional.

Potrivit informațiilor Puterea.ro, o firmă din Ungaria garantată de guvernul de la Budapesta al lui Viktor Orban va construi de la zero un port, atenție, la… Sulina. Deja, firma maghiară a preluat vreo 200 ha de la niște afaceriști străini și urmează să demareze lucrările pentru amenajarea noului post maghiar de la Sulina.

Astfel, guvernul de la Budapesta va avea port la Marea Neagră, ceea ce îi va permite să aducă mărfuri la Sulina, după care să le transporte pe uscat sau pe Dunăre către destinația finală, adică spre Ungaria.

În ultimii ani, Ungaria controlează economic Ardealul, iar în prezent se orientează spre noi oportunități comerciale dincolo de curbura Carpaților.

60m.ro – Știri de ultimă oră și ultimele știri online

Iohannis a vorbit despre „elefantul din încăpere” de faţă cu preşedinta Ungariei: „E bine ca minoritățile să folosească și limba română

Klaus Iohannis a primit-o miercuri pe președinta Ungariei, Katalin Novak, iar la finalul întâlnirii au făcut declarații comune.

Iohannis a subliniat că în România, drepturile tuturor minorităților naționale sunt respectate, ba chiar mai mult, ele sunt reprezentate în Parlament chiar dacă numeric, prin vot, nu obțin atâtea voturi câte sunt necesare pentru un mandat.

Iohannis vrea ca maghiarii să vorbească şi româneşte

„Și, apropo, am convenit împreună că e bine să îşi folosească şi limba română”, a afirmat Iohannis, care a adăugat:

”Există evident probleme care necesită mai mult decât o discuție când vorbim de drepturile minorităților din România. În România, drepturile tuturor minorităților naționale sunt respectate, ba chiar mai mult.

În România există un exemplu pe care putem să îl prezentăm cu mândrie: minoritățile sunt reprezentate în Parlament chiar dacă numeric prin vot nu obțin câte voturi sunt necesare pentru mandat.

E discriminare pozitivă. E interesul nostru comun – și am discutat pe larg – ca drepturile minorității maghiare să fie pe deplin respectate. Să își poată trăi cultura, limba maternă. Apropo, am convenit că e bine să folosească și limba română. E un lucru cunosut că există politicieni care vor să exarcebeze tensiunile internetice. E regretabil, dar nu putem ignora.

Și acești politicieni, să nu creadă cineva că ei caută binele unei minorități, vin cu argumente care nu pot fi împărtășite de noi. Putem să eliminăm foarte mult din această tensiune discutând între noi. Majoritatea temelor sunt artificiale, aduse în discuție și umflate public de politicieni care vor să folosească unele divergențe pentru a se auto-promova„.

National

CÎȚU urmează să fie ARESTAT de PROCURORUL LUI DRAGNEA!

”Zăngănitul de cătușe” va trezi Direcția Națională Anticorupție din adormirea cvasitotală în care se scufundase în mandatul procurorului Crin Bologa! Și asta mult mai curând decât se așteaptă până și inițiații sistemului…

Cîțu, Barna, Voiculescu și Tătaru, la coadă la DNA

Informațiile de ultimă oră intrate în posesia noastră confirmând finalizarea documentării în vederea declanșării procedurizării Dosarului ”VACCINUL 1”. Unul care se anunță deja a fi cu cohorte de jurnaliști strânși la ușa DNA, cu nume grele ale vieții politice implicate și inclusiv cu arestări care să țină capul de afiș al agendei publice multă vreme de acum înainte.

”Lista neagră” a procurorului care își va pune ultima semnătură pe rechizitoriul și cererea de încuviințare a ”arestărilor în masă” fiind deschisă de trei foști miniștri și chiar un premier al Guvernului României!

Barna – Voiculescu – Tătaru – Cîțu

Acesta este, în linii mari, traseul cercetării penale pe care îl are de urmat procurorul de caz din cadrul Secției de combatere a corupției – Serviciul de combatere a corupției la nivel înalt. Structură centrală a Direcției Naționale Anticorupție în fruntea căreia tocmai ce fusese instalat procurorul Constantin Claudiu Dumitrescu. Pentru că, pe 21 iunie 2022, Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii decisese ”numirea în funcția de procuror șef al Serviciului de combatere a corupției la nivel înalt din cadrul Direcției Naționale Anticorupție a domnului procuror Dumitrescu Claudiu Constantin, pentru o perioadă de 3 ani, începând cu data de 22.06.2022”.

Procurorul Matei i-a venit de hac și lui Liviu Dragnea

Deci, Dumitrescu avea funcția asigurată până pe 22.06.2025. Numai că, la doar două săptămâni după numire, acesta a solicitat pensionarea sa! După care același procuror a solicitat… amânarea primei sale solicitări, cerând răgaz să se mai gândească! Cu sau fără legătură cu Dosarul ”VACCINUL 1”, ”alba – neagra” procurorului Dumitrescu cu numirea, pensionarea, revenirea pe funcție și în cele din urmă retragerea sa finalizându-se prin decretul prezidențial semnat de Klaus Werner Iohannis pe data de 27 iulie. Ce este drept, până la acest moment nu a fost numit niciun înlocuitor oficial al fostului șef al Serviciului, Constantin Claudiu Dumitrescu. Cu toate acestea însă, sursele noastre susțin că dosarul care se va finaliza prin inculparea fostului vicepremier Dan Barna, a foștilor miniștri ai Sănătății, Vlad Voiculescu și Nelu Tătaru și a ex- ministrului de Finanțe și premier Florin Cîțu este gata de a primi semnătura finală din partea procurorului șef Secție, George Adrian Matei, actual șef al Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție.

”Devoratorul de PSD”-iști ”papă” doi useriști și doi liberali

Această dezvăluire a identificării cu nume și prenume a procurorului care va da decisiva în Dosarul ”VACCINUL 1” fiind cu atât mai interesantă, cu cât George Adrian Matei este la rândul său un magistrat controversat. Și nimeni altul decât finul documentat al conducătorului de facto al Secției pentru procurori din cadrul CSM, atotinfluentul Cristian Ban.

Doar Gheorghiță e imun!

În plus, cariera profesională a acestuia a explodat odată cu primirea ”etichetei” de ”devoratorul de PSD-iști”! George Adrian Matei fiind de altfel și singurul procuror care a reușit condamnarea definitivă a lui Liviu Dragnea, la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare, în dosarul angajărilor fictive. Și tot George Adrian Matei a clasat și un dosar al lui Dan Barna. Numai că, de această dată, ”devoratorul de PSD-iști” se va dovedi ”călăul” liberalilor și useriștilor! Câte doi foști miniștri din fiecare cele două partide considerate până acum drept ”protejatele sistemului” urmând a fi inculpate în Dosarul ”VACCINUL 1”!

Au luat de 10 ori necesarul!

Ținând cont de faza mai mult decât avansată a anchetei, dar și de miza uriașă a acestui dosar care va ”exploda” la vârful clasei politice românești, nu vom dezvălui astăzi și alte amănunte din probarea informativă a speței. Însă este suficient doar să menționăm că inculpații ar fi achiziționat de 10 ori mai mult necesarul de vaccinuri anti – COVID pentru întreaga populație a României!

Au luat de 10 ori mai multe vaccinuri

Prejudiciul deja calculat fiind una de-a dreptul halucinant și reprezentând un nou record absolut al dosarelor instrumentate până acum de Direcția Națională Anticorupție, chiar și sub conducerea Laurei Codruța Kovesi. Ceea ce poate însemna implicit că, dacă procurorul George Adrian Matei va reuși să ducă la bun sfârșit și ceea ce se anunță încă de pe acum a fi drept ”DOSARUL SECOLULUI”, atunci acesta chiar că se înscrie cu șanse reale în cursa internă pentru a îi succede lui Crin Bologa la conducerea Direcției Naționale Anticorupție… În timp ce doar doctorul Gheorghiță va scăpa neatins de ”tsunami”-ul Dosarului ”VACCINUL 1”…

National

S-a rupt lanțul de iubire Germania-Rusia

Germania și restul Europei nu mai primesc gaze naturale prin Nord Stream 1. Dincolo de modul în care continentul reușește să supraviețuiască în această iarnă, decizia Rusiei de a întrerupe aprovizionarea prin gazoductul său va avea ramificații serioase pe termen lung.

Una dintre cele mai importante relații strategice din ultima jumătate de secol de politică europeană a fost cea dintre Germania și Rusia în domeniul energiei. Pare să se fi încheiat acum, fără nicio perspectivă clară de revenire.

Ca și până acum, Gazprom a invocat scuze tehnice. De data aceasta, au susținut că o scurgere de petrol a determinat Rostekhnadzor, autoritatea de reglementare a rețelei de stat din Rusia, să ordone închiderea conductei până când aceasta va fi reparată. La fel ca și celelalte justificări, notează The Spectator, aceasta nu rezistă la control și este clar că motivația reală este reprezentată de sancțiunile occidentale și de sprijinul acordat Ucrainei.

Pe termen scurt, provocarea va fi asigurarea securității aprovizionării pe timp de iarnă. Fluxurile Nord Stream au reprezentat în mod direct aproximativ 3,6% din importurile de gaze ale UE săptămâna trecută și 27% din importurile rusești în mod specific.

Deși cumpărătorii au reușit să continue să umple depozitele în ritm accelerat prin reducerile progresive ale producției Nord Stream, susținute de un sprijin guvernamental substanțial, finalizarea ultimei etape va fi din ce în ce mai dificilă. În prezent, Europa este foarte aproape de a nu mai avea deloc gaz rusesc în timpul iernii, ceea ce reprezintă cel mai rău scenariu absolut.

Este imposibil de spus cât de rău va fi, deoarece depinde de cât de blândă va fi această iarnă. Dar, indiferent de vreme, UE se  baza de obicei mai mult pe gazul rusesc în timpul iernii decât în timpul verii. Raționalizarea consumului pare inevitabilă.

Germania a dezvăluit un pachet foarte mare de măsuri de sprijin, inclusiv o frână a prețului energiei electrice. Măsuri precum plafonarea prețului la gaze, care ar fi părut extrem de radicale chiar și în urmă cu o lună sau două, primesc acum o atenție serioasă.

Pe termen lung, pentru Europa, evenimentele din această vară înseamnă o reașezare economică și geopolitică serioasă. Un pilon al modelului economic orientat spre export al Germaniei și al mixului de politici „competitivitate înainte de toate” a fost aprovizionarea abundentă cu energie rusească ieftină, cu un câștig și pentru liderii ruși, înainte și după destrămarea URSS.

Dar relația pare să se fi terminat, cel puțin atâta timp cât Vladimir Putin rămâne la putere. Momentul cheie a fost falimentul Uniper, cel mai mare cumpărător de gaze rusești din Germania.

Problemele serioase în care s-a aflat ca urmare a întreruperilor de la Nord Stream au demonstrat tuturor celorlalți din industria energetică că dependența de Rusia pentru a-și respecta angajamentele contractuale este pe riscul lor.

În prezent, există pur și simplu un risc politic prea mare pentru ca o firmă al cărei model de afaceri se bazează pe contracte de gaze rusești pe termen lung să fie viabilă din punct de vedere comercial, cel puțin fără un sprijin guvernamental explicit.

Diferiți politicieni ar putea pleda public sau mai puțin public pentru ca UE să-și retragă sprijinul acordat Ucrainei pentru a aduce înapoi gazul rusesc. Dar, dincolo de această iarnă, nu se va schimba mare lucru. Rusia și-a folosit arma energetică, iar acum nu mai există cale de întoarcere.

National

Iohannis sau Duhul Răzbunării

E ceva vreme (ani) de când aștept să văd, să aud, să ni se comunice profilul psihologic al conducătorilor noștri. Nu al tuturor, dar măcar al celor 2-3 din prim-planul vieții politico-administrative, legislative, al conducătorilor magistrați. Ar fi tare binevenit! Desigur, un lucru temeinic, serios, responsabil, făcut de psihologi adevărați, formați la școala amfiteatrelor, a bibliotecilor, a instituțiilor de cercetare și, mai ales, a celor cu îndelungă și temeinică practică în instituțiile medicale. Mai sunt. Puțini, dar mai sunt.
Ideal ar fi să avem astfel de profile încă din momentul în care acești oameni își depun candidaturile sau sunt numiți, dar așa ceva este dificil, greu de realizat. Totuși, după câteva luni bune de lăfăit în jilțuri ori chiar după 1-2 ani de mandat, lucrurile sunt fezabile.
Ceva venit de la specialiști m-ar fi scutit de multele îndoieli, presupuneri ori incertitudini cu privire la adevăratul rol asumat (conștient sau nu) de ciudatul nostru președinte, Klaus Iohannis.

Cumulând și filtrând faptele sale ca președinte de țară, dar analizând și aspecte din viața sa personală, oricât m-aș strădui, nu pot să văd în el altceva decât MARELE DUȘMAN al României și al națiunii române, un tardiv RĂZBUNĂTOR al verișorilor nemți, pentru că românii i-au trădat în august `44, când șansele lor în fața tăvălugului sovietic și a aliaților erau nule, după ce ”rasa superioară” îi vânduse pe români la tarabă, fără niciun scrupul, în 1939, când, prin pactul Molotov-Ribbentrop, România rămânea fără Basarabia și Bucovina de Nord și, imediat, în 1940, prin Diktatul de la Viena, când României îi era hăcuit Ardealul.

Cu o tenacitate ce ar fi fost invidiată și de agenții lui Canaris, încă de la instalare, a folosit arma intrigii și a dezbinării până a făcut România țăndări, țăndări, cum este în prezent sau cum, cu deosebită satisfacție, a afirmat în fața stăpânilor săi, UN STAT EȘUAT, afirmație pe care, subiectiv și nemulțumit, eu am ”traduso”: misiune îndeplinită.

Folosindu-se de adversitățile politice, a semănat fără preget ura dreptei față de stânga și invers. I-a calificat pe unii și descalificat pe alții până la epuizare. In folosul cui? A câștigat efectiv careva dintre ei ceva sau a pierdut România.

Când la guvernare se afla stânga, nu a obosit cu invectivele cele mai grobiene: ”noaptea ca HOȚII” (de parcă scrie undeva că în administrație ori în politică este interzis să se lucreze și noaptea); ”CIUMĂ roșie”, fiindcă în doi ani și câteva luni au mărit în 3 rânduri pensiile, au mărit salariile românilor și în mod deosebit pe cele ale medicilor și personalului didactic, au mărit bursele și alocațiile (inclusiv de hrană), au dat transport gratuit studenților, au redus impozitele, au simplificat procedurile de înființare a societăților comerciale și, cel mai important, așa cum este normal, au dorit o Românie, în primul rând, pentru cetățenii săi etc. etc.
”Grijuliu” din naștere și văzând cum Pe. Se. De-ul îi ”distruge” pe români, îndulcindu-le puțin viața, a suspinat tragic: ”nu este guvernul meu”; afirmație care, într-o lume cu coloană vertebrală, spusă și în glumă de către ”imparțialul” din fruntea țării, ar fi generat proteste-n lanț și grevă generală, până la demisia mitocanului sau până la înlăturarea sa, indiferent de formă, dar asupra chestiunii vom reveni.

Până să aprobe sau să respingă primul guvern propus de către câștigătorii detașați ai alegerilor, au fost necesare 8 zile de ”profundă cugetare” în locuri liniștite și stimulative (pe cheltuiala statului pe care-l lovea), deși știa din prima clipă că va respinge Guvernul Shhaideh. Până să se facă o nouă propunere, până să vină investirea în Parlament etc., România a cumulat cam 2 săptămâni de NEGUVERNARE. De fapt pe cine a lovit, cine a suferit? Pe. Se. De-ul ori România?

Dacă ar fi să apreciem după aplaudacii infestați de ură veșnică, P.S.D.-ul (dar ce a piedut, timp?), dar dacă apreciem după rezultate și evaluările oamenilor responsabili, doar România.

Au urmat contestări și respingeri de miniștri, tratarea celor aprobați cu o silă și un dispreț demn de cele mai primitive creaturi, culminând cu văduvirea Ministerului Finanțelor Publice de conducător, tocmai în perioada fierbinte și sensibilă când România deținea președinția U. E. Asta cui a cauzat, tot Pe. Se. De-ului (pe care acum îl încurajează să vină la guvernare spre a scoate țara dim mocirla în care el a băgato) sau năpăstuitei Românii?

Așa cum au apreciat specialiștii interni, dar, mai ales cei din spațiul și conducerea U.E., președinția românească a fost una strălucită, cu toate piedicile puse din interior, chiar de ”patriotul” președinte. Singurul care a negat asta, până i s-a atras atenția că devine ridicol în fața evidenței, a fost însuși președintele țării. O astfel de atitudine răuvoitoare și disprețuitoare cui a servit? României? În nici un caz!

Imediat ce a fost instalat guvernul de stânga a ”inaugurat” intriga între acesta și partid. Că nu este liber, că este subjugat partidului. Că este la dispoziuția lui Dragnea, semănând doar ură și artificiale tensiuni.

Asta face un președinte responsabil sau unul care are ceva de împărțit cu țara în fruntea căreia a fost plantat?
Păi, cui să-i fie subordonat un guvern dacă nu partidului care ”l-a angajat”, ”l-a mandatat” să-i pună în practică programul pentru care a fost votat de electorat? Guvernele nu sunt alese de populație. Ele sunt mandatate de partidele câștigătoare de alegeri, tocmai pentru a le pune în practică programele pentru care alegătorii le-au acordat încrederea.

Marele ”mediator din societate” în loc să aprecieze și să spună clar și deschis celorlalți, pe care, chipurile, îi îndrăgea, că așa e bine să facă și ei, a făcut din asta încă un instrument al dezbinării societății românești.
Cu această tehnică a reușit să schimbe 3 guverne ale aceluiași partid. În dauna cui? Cât a pierdut respectivul partid și cât a pierdut ȚARA?

Sfidările legii și Constituției României de atâtea ori, care constituiau tot atâtea motive de demitere, au servit cu ceva România? I-a adus acesteia ceva bun, demn de apreciat, sau au fost semnale clare de cât de mult o ”stimează”, o ”respectă” și o disprețuiește nevolnicul ei președinte?

Dacă prin aceste încălcări România ar fi crescut cu ceva ori ar fi performat într-o direcție, lumea ar fi apreciat, dar așa, de ce? Din patriotism și de dragul democrației (sic!)?

Demokrat până-n măduva oaselor, în plină pandemie, nu a avut nicio ezitare în a încălca propriile dispoziții, atunci când stăpânii din țara mamă i-au cerut ajutorul. Când nimeni nu putea ieși la 100 de metri de casă fără ca un organ de control să nu-i ceară declarația, buletinul de identitate și tot felul de alte hârțoage, două autocare pline ochi au putut traversa țara (care nu-i cât Slovenia, nici cât Liechtensteinul), respectiv de la Suceava și Caraș-Severin până la aeroportul din Cluj, fără ca nimeni să nu se sesizeze, fără ca nimeni să le oprească, să întrebe de autorizații, declarații, măști, cum erau chestionați toți ceilalți trăitori din țară, doar pentru a fi înghesuiți într-un avion fără nicio regulă sanitară și fără nicio protecție, spre a servi într-o mizerabilă și dificilă zonă a agriculturii germane, în care nemții refuză să lucreze: SPARANGHELUL. Câte îmbolnăviri, câtă suferință, câtă umilință pe bieții oameni, doar pentru a răsplăti ”dragostea și prețuirea” kaiserului de la Cotroceni!

În fine, i s-a dat guvernul său! Să umple România de aprecieri, stimă și bunăstare? Nici vorbă de așa ceva! A dorit guvernul său doar pentru că așa nu mai era nevoit să facă el chiar toate lucrurile murdare (refuzul creșterii pensiilor, salariilor, alocațiilor, retragerea dreptului studenților de a călători etc.), având acum slugarnici din belșug, gata să le facă ei.
Au fost destule guri căscate și aplaudaci care trâmbițau din toți rărunchii că așa va curge doar lapte și miere. Ce-a curs și continuă să curgă, s-a văzut și se vede! Generații întregi îndatorate, transporturi medievale, salarii și pensii înghețate, sănătate de plânsul lumii, moarte endemică, prețuri insuportabile pentru mai mult de o treime din populație, în curând, probabil, și foamete endemică, inflație galopantă, raportul de schimb leu-euro ajuns la cel mai dezastruos nivel din istorie, calitatea traiului de lumea a III-a, situarea perpetuă a României pe locurile codașe ale Europei, educație lamentabilă. O ȚARĂ EȘUATĂ și … defrișată!
Dar pentru a fi sigur că aprecierea nu rămâne o figură de stil, a zis că-i bine să-și continuie lucrul pentru definitivarea ”operei”.
Concomitent cu derularea programului său ”de mare succes”: Pentru o Românie educată, desfășurat triumfal pe ambele mandate, care a făcut România să mustească de educați, de competenți plini ochi de democrație, de politicoși, de patrioți (sic)!, dezastrul a continuat cu zâzania între prima sa marionetă (numită Orban, deși mergea și Orbete), care l-a și adus în fruntea țării (cel puțin la vedere), și gudulătorii de profesie: Câțu Neputinciosul și Bogdan Rareș Gură Spartă; ambii cocoțați pe locuri care nu le pot da decât amețeli atât de mari, că nici ei nu mai știu ai cui sunt și ce fac.

Întâiul Stătător premeditase deja că o astfel de poziționare va duce la noi scindări și ostilități ce vor umple de ură și ridicol și Pe. Ne. Le-ul. Și l-au umplut. Rău de tot. Mai abitir ca pe ceilalți. Efectiv caragialesc.

Dar mai exista, de voie, de nevoie, Coaliția de Guvernare care refuza să se încaere și să-și scoatăm ochii de bună voie și din proprie inițiativă.

Știind clar ce va urma, promițându-i yesman-ului Câțu că-l va ține premier pe viață, și, ca să nu-și mai murdărească din nou mâinile, îi cere acestuia să-l demită, fără consultări și fără o motivație clară și serioasă, pe ministrul USR-ist de la justiție și … gaaa-ta, încă ”un pumn în capul imperialismului”. Punct ochit, punct lovit, fiindcă mintea de papagal a premierului Cuțu nu a putut procesa că, de fapt, își sapă propria-i groapă. Dacă ALESUL a promis, știe el ce știe și nimic nu voi fi pe lume decât prim-ministru, își zise el lingând laba stăpânului care l-a lovit! Săracu’!

Așa cum a plănuit sau a fost instruit, Coaliția s-a încordat până la contestarea propriului guvern și până la desfacerea mult așteptată de Perversitatea Sa. Și din nou o Românie și mai mult neguvernată și mai în derivă! Așa …, să moară de ciudă Pe. Se, De-ul, că, în rest, națiunea dănțuiește mai abitir ca Isaia!

De fapt, Domnia Sa, mai tot timpul a avut nevoie de alte mâini care să facă lucruri prin care să lovească ori să umilească poporul Român. Ce nu a îndrăznit să facă în calitate de primar al Sibiului, a realizat prin alții: consiliul local și primarul. Ei au dorit, ei au hotărât, desigur. El nici nu a avut cunoștință de ridicarea statuii altui disprețuitor și împilator al românilor: baronul Brukenthal, adică sinistrul personaj care-a aprobat tragerea pe roată a lui Horea și Cloșca. Același care nu-i primea pe români în Sibiu decât o zi pe săptămână, respectiv marțea, între orele 06 și 21. De ce? Fiindcă îi considera primitivi, bețivi și scandalagii. Câteva minute dacă întârziau să fie la una din porțile orașului (fie că nu știau să cirească ceasurile de pe turlele bisericilor gotice, fie că nu-și terminau rapid treburile) își petreceau noaptea în beciurile poliției, aflată și ea sub comanda marelui guvernator.

Vrând să-i arate loialitate lui Câțu, ignorând încă odată pandemia și privațiunile suportate de către cetățenii de rând, aprobă congresul P. N. L., la care îl susține, implicându-se ”conform Constituției”, în alegerile de partid. Oare de dragul lui Câțu? Nu, ci pentru a face și mai mare dihonia PNL-istă între oamenii lui Câțu și cei ai lui Orban, sporind și mai mult divizarea și polarizare românilor. Aceeași rațiune și pentru desemnarea fostului premier 0 (zero), respectiv Dacian Cioloș. De ce? Pentru ai da posibilitatea ăstuia să-și pună în aplicare ”platforma” sau pentru a-l umili și vitregi încă odată România?

Apropo de platforma Cioloș! Auzisem, din tot felul de surse, de platforma Ciolos, de programul Cioloș, de strategia Cioloș. Cum cu puțin înainte de cele auzite publicasem ceva în care abordam și problema strategiilor, și cunoscând din interior ”performanțele” guvernului Cioloș și ”supercalitățile premierului”, am devenit instant curios să văd opera fostului prim ministru.

Ce operă, ce strategie, ce program, ce platformă? O lucrare de elev de clasa a Vll-a, de fapt o listă de dorințe numai bună de trimis lui Moș Crăciun. Pe lângă faptul că nu a fost în stare să realizeze niciuna, dar niciuna, din propriile dorințe, în perioada 17.11.2015 – 4.01.217 cât a fost în fruntea administrației centrale românești (deci mai mult de un an), omul ăsta habar nu are nici măcar de o definiție a ceea ce se cheamă platformă, program ori strategie! Oricine, dar absolut orcine, de la clasa a Vll-a în sus, întrebat ce i-ar place să aibă această țară, ori ce-i lipsește țării, ar genera o cvasilistă Cioloș.

Problema nu este de a dori sau de a vrea să faci ori să știi ce trebuie, că asta știe tot neterminatul, ci de a ști cum trebuie să faci, care-i calea spre realizare! Ori la capitolul ”cum trebuie” Cioloș este pafarist prin definiție. De aceea mandatul, mandatele sale au fost doar niște biete bune intenții. Ce a lăsat în urma sa pe unde a fost? Ca mare ”angronom” ajuns secretar de stat la Ministerul Agriculturii ce a rămas de la El? Știe cineva ceva? L-a împiedecat cineva să facă, să intre în analele ministerului cu realizările sale sau modul de a concepe lucrurile? Dar cât a lucrat în structurile U.E.? Cu ce a pricopsit lumea? În afară de tupeul sfertodoctului de a se repezi la funcții bine plătite și cu prestigiu social, în care vegetează și se lamentează, mai poate și altceva?

Ei, cum să numești un așa ceva, încă odată, în fruntea unui guvern, dacă nu pentru a-ți bate joc de el, dar mai ales de țara pe care o pricopsești cu o asemenea ”bijuterie”?

Revenind la subiectul nostru și privind peste umăr la pandemia care ne sfâșie viața de doi ani de zile, eu cred că intenționat nu a impulsionat cu nimic guvernul său în a face ceva coerent și temeinic pentru evitarea măcar a celui de-al patrulea val. Personajul care acum corect declară că avem de-a face cu o ”dramă națională” nu este identic cu acela care în toamna lui 2020 declara presei și țării că ”Pe. Se. De-ul vorbește de nu știu ce virus mortal” pentru a speria lumea și a bruia triumfalista guvernare? Cum adică, P.S.D.-ul, aflat în opoziție, era mai informat decât cel mai informat personaj din orice țară, care este, nimei altul, decât președintele? Chiar în asemenea hal au decăzut serviciile noastre de informații încât un partid este mai informat decât ele și, implicit, decât președintele? Păi, pe masa cui ajunge mai întâi plicul informativ zilnic (și chiar orar), cu ce se-ntâmplă în lume, dacă nu pe a președintelui (chiar și când este la schi ori joacă golf)? Pe cine păcălești conașule? Dacă ai fi fost de bună credință, atunci trebuia declanșată activitatea de achiziționare a celor necesare și de pregătire a spitalelor. Dar de unde atâta bună credință?

Văzând că guvernul său nu face nimic nici pentru pregătirea țării spre a trece mai omenește peste iarna care, totuși, vine și în acest an, nu a stat cu mâinile în sân, ci, spre a arăta stăpânilor săi cât de slugarnic poate fi, s-a hotărât să devină liederul cu poziția cea mai radicală din U.E. împotriva Rusiei. Rezultatul? Succes total: Rusia asigură gazul Europei, mai puțin României! Ei și? Tremurăm noi, dar tremură și rușii de frica Supermenului de la Cotroceni!

Dacă la cele de până acum (care sunt departe de a fi exhaustive) am adăuga și asumarea paternității Grupului Etnic German, vârf de lance a lui Hitler în România, organizație ai cărei membri nu aveau nicio tresărire când le cereau românilor din zona Sibiului și din împrejurimi ca, atunci când va veni ordinul, să fie pregătiți să părăsească locurile și gospodăriile în care trăiau de generații, pentru a se asigura puritatea rasei germane, mai că nu mai sunt chiar atât de abținut în a crede că în mintea sa, cel puțin în subconștient, cetățeanul se vede sabia investită de Creator să răzbune descendenții nibelungilor, afrontați de o nație pe care o considerau fără altă menire decît aceea de a-i servi cu tot ce au și dețin în țara lor și de a li se supune! Probabil că este convins că, dacă românii nu ar fi întors armele, al III-lea Reich nu ar fi fost îngenunchiat, pierzând din vedere tăvălugul rusesc de neoprit, consistent susținut de trupele aliate.

Din păcate, asta e doar o opinie pe care mi-am formato despre onor președintele nostru, în lipsa contribuției unuia sau mai multor psihologi, ignorați de posturile de televiziune și nu numai. Dar cu sprijinul consistent, chiar total, al domniei sale. Asta e clar! Că doar ce am văzut și am auzit nu sunt peregrinări ale minții mele pe cine știe ce meridiane!

Dacă am în vedere și comerțul cu copii, practicat (se pare) mult mai pe larg decât ce a apărut în spațiul public, deoarece rromii nu au scos o vorbă în această chestiune, lucrurile parcă se mai limpezesc. Dacă nu apărea pe sticlă femeia care se plângea de faptul că delicatul actual președinte al României i-a administrat șuturi în fund, chiar în biroul său din ISJ Sibiu, doar pentru că a avut ”tupeul” să se intereseze de soarta copilului său, vândut în Germania, nu știu cât s-ar fi aflat de problemă!

Totodată, nu pot să nu mă întreb de ce un om cu funcții bine plătite, cu două salarii în casă, cu situație materială bună, fără copii, fără alte mari obligații, dar cu multe meditații, este atât de încrâncenat în a strânge avere și proprietăți, încălcând legea, morala și bunul simț? Să le lase moștenire cuiva sau pentru a-și asigura baza ducerii la îndeplinire a închipuitei sale meniri?

Și serviciile noastre își fondau societăți comerciale pentru a-și asigura o bază materială. Să fie vreo similitudine? Și aici incertitudine! Poate, totuși, presa va realiza că niciodată nu-i prea târziu să facă ceea ce trebuia făcut.

Până atunci, dragi prieteni și cititori, aștept părerile voastre și voi fi cât se poate de recunoscător celor care, cu argumente serioase și solide, mă vor convige că am o opinie greșită, ce trebuie schimbată, că lucrurile stau altfel și au alte semnificații…

Dr. Vasile BURTEA
sociolog, economist

Cotidianul RO

Ciucă dă portul Constanța la arabi

Pe durata vieții celor care l-au pus pe Ciucă premier nu va exista autostradă între Comarnic și Brașov. Cel mai probabil, nu va exista niciodată, fiindcă prostia și impostura au ajuns semne ale veșniciei.

Premierul Ciucă s-a trezit zicînd că autostrada nu se mai face cu fonduri europene, ci revine la formula parteneriatului public privat. Asta în condițiile în care PPP e părintele recunoscut al eșecului și frate bun cu moartea proiectelor de infrastructură. Pînă acum, pe traseul Comarnic Brașov și-au găsit sfîrșitul patru proiecte de autostradă în regim PPP. Fiecare a generat, cînd i-a venit rîndul, întîrzieri de ani de zile și reluarea ciclului de jaf prin studii de fezabilitate. Sînt douăzeci de ani de cînd Universul încearcă să le spună premierilor noștri că parteneriatul public privat și autostrada Comarnic – Brașov nu merg împreună, dar premierul Ciucă are aceleași probleme cu auzul. Mai e de adăugat că fondurile europene din programul multianual 2021-2027 sînt accesibile, iar România are încă posibilitatea de a le obține prin Programul Operațional de Transport.

Și revenim, iată, la frămîntările conspiraționiste. Ne întrebăm dacă prostia și lăcomia sînt suficiente pentru a justifica aceste gafe și nu cumva e vorba de vechile comandamente globaliste care împiedică brava patrie română să atingă culmi de dezvoltare ce dăunează corporatismului european și mondial. Dar dacă refacem contextul intelectual în care Ciucă și-a slobozit profețiile, adică team-building-ul PNL de la Sinaia, unde s-au produs alde Guran, Bode și Rareș Bogdan, ne lămurim: nici vorbă de globalism, e doar prostie pură.

Ciucă guvernează chiar mai poticnit decît vorbește. Bîjbîie pe slow-motion, face haosul să respire încet. Dă răgaz catastrofei economice să-și facă selfie cu toți românii. Pînă și Iohannis, cunoscut pentru cultul melcului, s-ar putea plictisi în pauza dintre două cuvinte ale protejatului său.

România se confruntă azi cu patru urgențe noi și grave: o criză de securitate națională, una energetică (a cantităților și prețurilor), una agricolă (secetă și dramatica lipsă a irigațiilor) și o sărăcire în cascadă a populației pe fondul exploziei profiturilor corporatiste și ale statului. Premierul le înfruntă cu indiferență solemnă și repetă la nesfîrșit că totul e în regulă, nimeni nu va păți nimic, sînt luate toate măsurile. Ai sentimentul că mestecă un senviș în mijlocul unei tornade.

Războiul din apropiere nici n-ai zice că există pentru generalul-premier Ciucă. Nici un efort de a enunța și implementa un plan de modernizare, înzestrare și ridicare a capacității de luptă a armatei române n-a fost detectat. Cît despre ospitalitatea arătată camarazilor din NATO, ea seamănă leit cu indiferența premierului. Militarii francezi de la baza Cincu, de pildă, s-au apucat să repare singuri un pod care face parte din infrastructura civilă națională și pe care generalul Ciucă, cunoscîndu-i importanța în manevrele militare și avînd banii și puterea necesare, l-a lăsat, cu toate astea, în seama acestor soldați străini, veniți în România s-o apere de ruși.

Sau alta: în plină criză de securitate în Marea Neagră, cu cine credeți că a început premierul Ciucă discuții pentru preluarea portului Constanța? Cu șeicii din Emiratele Arabe, monarhia islamistă poleită cu aur, dictatura ereditară care închide și torturează adversarii politici, condamnă la pușcărie femeile violate, practică sclavia pe imigranți, împușcă, spînzură și ucide cu pietre pentru adulter, apostazie de la islam, blasfemie și homosexualitate. Cu despoții din Abu Dhabi și Dubai, orașele iubite de proscriși, unde își ascund averile și persoana nu numai mafia și oligarhii ruși, ci și evazioniștii noștri de toată mîna, de la urmăriți penal și foști generali SRI, la politicieni și miliardari neprinși. Cu sanctuarul banilor negri, unde pițipoancele României își sculptează viitorul și unde se duc miniștrii și prim miniștrii să-și ascundă comisioanele. Premierul Ciucă dă portul Constanța șeicilor în timp ce pe masă există ofertele și banii unor companii americano-israeliene, a căror prezență la malul mării ar aduce garanții de securitate și de afaceri, nu doar secretul depozitului bancar.

Ciucă abordează criza prețurilor la energie cu Virgil Popescu, adică chiar cu omul care a generat această explozie de scumpiri, care a liberalizat piața aiurea, fără să-l oblige cineva și fără ca legislația necesară să fi fost adoptată. Cu omul care a mărit cota Gazprom de la 7 la 30 la sută. În tot ce a făcut pînă acuma la Energie, Popescu s-a bazat pe cele două arme infailibile ale veleitarului politic: prostia și combinageala.

Criza din agricultură o tratează cu sfaturile tovarășului Daea, brigadierul matusalemic obosit el însuși de prea lunga-i carieră, care vorbește în miraje și halucinații, ca un agronom specializat în cultura macului și a cînepii indiene. Se va alege praful de irigațiile României, praf pe care, deși nu consumă alte droguri decît delirul de sine, Daea îl trage tot mai des pe nas.

Nici sărăcirea dramatică a populației nu pare să aștearnă pe fruntea lui Ciucă vreo îngrijorare, cîtă vreme îl are la Finanțe pe opresorul fiscal Cîciu, format la școala sinecuriștilor de stat, iar la Banca Națională pe viticultorul miliardar Manole, cel care-i toarnă zi de zi pe cetățeni la bănci.

Calmul premierului Ciucă se întemeiază pe frica noastră de a ne pune întrebarea: ce caută unul ca ăsta la Palatul Victoria? Știe că n-o s-o punem, a fost asigurat că n-o s-o punem și vede singur că n-o punem. Încet, încet, o să ne obișnuim cu el. Mai ales că, trebuie să recunoaștem, Ciucă are ceva din candoarea bravului soldat Svejk, atunci cînd răspunde amabil și senin: raportez supus că sînt idiot.

 

Articol preluat integral de pe catavencii.ro

Charles al III-lea va fi proclamat oficial rege

În momentul în care regina a murit, tronul a trecut imediat și fără ceremonie la moștenitor, Charles, fostul Prinț de Wales. Există însă o serie de etape practice – și tradiționale – pe care acesta trebuie să le parcurgă pentru a fi încoronat rege.

Va fi cunoscut sub numele de Regele Charles al III-lea.

Aceasta a fost prima decizie a domniei noului rege. Ar fi putut alege oricare dintre cele patru nume ale sale – Charles Philip Arthur George.

Nu este singurul care se confruntă cu o schimbare de titlu.

 

Deși este moștenitor al tronului, prințul William nu va deveni automat prinț de Wales – acest titlu va trebui să îi fie conferit de tatăl său. El a moștenit titlul de Duce de Cornwall al tatălui său – William și Kate sunt acum Duce și Ducesă de Cornwall și Cambridge.

Există, de asemenea, un nou titlu pentru soția lui Charles, Camilla, care devine Regina Consort.

Ceremonii oficiale
Se așteaptă ca Charles să fie proclamat oficial rege sâmbătă. Acest lucru se va întâmpla la Palatul St James din Londra, în fața unui organism ceremonial cunoscut sub numele de Consiliul de Aderare.

Acesta este alcătuit din membri ai Consiliului Privat, un grup de parlamentari de rang înalt, foști și actuali, precum și din unii înalți funcționari publici, înalți comisari din Commonwealth și din Lordul primar al Londrei.

Teoretic, peste 700 de persoane au dreptul de a participa, însă, având în vedere termenul scurt de notificare, este probabil ca numărul real să fie mult mai mic. La ultimul Consiliu de Aderare din 1952, au participat aproximativ 200 de persoane.

În cadrul reuniunii, moartea reginei Elisabeta va fi anunțată de către Lordul Președinte al Consiliului Privat (în prezent parlamentarul Penny Mordaunt), iar o proclamație va fi citită cu voce tare.

Formularea proclamației se poate schimba, dar, în mod tradițional, laudă monarhul anterior și se promite sprijin pentru noul monarh.

Această proclamație este apoi semnată de o serie de personalități de rang înalt, inclusiv de prim-ministru, de Arhiepiscopul de Canterbury și de Lordul Cancelar.

Ca la toate aceste ceremonii, se va acorda atenție la ceea ce ar fi putut fi modificat, adăugat sau actualizat, ca semn al unei noi ere.

Prima declarație a regelui
Regele participă la o a doua reuniune a Consiliului de Aderare, împreună cu Consiliul Privat. Aceasta nu este o „depunere a jurământului” la începutul domniei unui monarh britanic, în stilul altor șefi de stat, cum ar fi președintele SUA, ci este o declarație a noului rege și – în conformitate cu o tradiție care datează de la începutul secolului al XVIII-lea – acesta se va angaja să păstreze Biserica Scoției.

Apoi, o proclamație publică îl va declara pe Charles noul rege. Aceasta va fi făcută de la un balcon situat deasupra Friary Court din Palatul St James, de către un oficial cunoscut drept Garter King of Arms.

Acesta va striga: „God save the King” și, pentru prima dată din 1952, imnul național va fi interpretat cu cuvintele „God Save the King”.

Se vor trage salve de tun în Hyde Park, în Turnul Londrei și de pe navele militare, iar proclamația care îl anunță pe Charles ca rege va fi citită la Edinburgh, Cardiff și Belfast.

Încoronarea
Punctul culminant simbolic al încoronării va fi încoronarea oficială. Din cauza pregătirilor necesare, este puțin probabil ca încoronarea să aibă loc la foarte scurt timp după aderarea lui Carol – Regina Elisabeta a succedat la tron în februarie 1952, dar nu a fost încoronată până în iunie 1953.

În ultimii 900 de ani, încoronarea a avut loc în Westminster Abbey – William Cuceritorul a fost primul monarh încoronat acolo, iar Charles va fi al 40-lea.

Este o slujbă religioasă anglicană, oficiată de Arhiepiscopul de Canterbury. În punctul culminant al ceremoniei, acesta va așeza Coroana Sfântului Edward pe capul lui Charles – o coroană din aur masiv, datând din 1661.

Aceasta este piesa centrală a bijuteriilor coroanei din Turnul Londrei și este purtată de monarh doar în momentul încoronării (nu în ultimul rând pentru că are o greutate de 2,23 kg).

Noul rege va face o declarație, iar în timpul ceremoniei el va primi globul și sceptrul ca simboluri ale noului său rol, iar Arhiepiscopul de Canterbury îi va pune pe cap coroana din aur masiv.

Șeful Commonwealth-ului
Charles a devenit șeful Commonwealth-ului, o asociație care reunește 56 de țări independente și 2,4 miliarde de oameni. Pentru 14 dintre aceste țări, precum și pentru Regatul Unit, regele este șef de stat.

Aceste țări, cunoscute sub numele de regatele Commonwealth-ului, sunt: Australia, Antigua și Barbuda, Bahamas, Belize, Canada, Grenada, Jamaica, Papua Noua Guinee, Sfântul Cristofor și Nevis, Sfânta Lucia, Sfântul Vincențiu și Grenadine, Noua Zeelandă, Insulele Solomon, Tuvalu.

Cotidianul RO

Analiză: Ce va urma după moartea Reginei Elisabeta a II-a

Moartea reginei Elisabeta a II-a este un moment trist pentru o parte din Commonwealth of Nation (Comunitatea Naţiunilor). Unele state-membre ar putea profita de acest moment pentru a-şi proclama independenţa faţă de coroana britanică.

14 ţări o recunoşteau pe regină ca şef al statului. În multe cazuri, constituţiile lor precizează că regina, în mod specific, este şeful statului.

În aceste ţări, constituţiile vor trebui modificate pentru a se referi la succesorul ei, Charles al III-lea.

În ţări precum Jamaica, unde există o mişcare republicană puternică, şi Belize, aceste modificări constituţionale vor necesita şi un referendum.

Este de aşteptat să urmeze un moment de pericol politic pentru noul monarh după ce Barbados a devenit republică independentă în 2021. Charles s-ar putea confrunta cu pierderea altor membri importanţi din Commonwealth-ului Caraibelor.

De asemenea, este probabil să apară probleme în ţări precum Papua Noua Guinee, Insulele Solomon, Tuvalu, Antigua şi Barbuda, Bahamas, Grenada, Saint Kitts şi Nevis, Sfânta Lucia şi Saint Vincenţiu şi Grenadine legate de numirea unui nou guvernator general, în cazul în care constituţia ţării în cauză nu a fost modificată pentru a se referi la rege şi continuă să se refere la regină ca şef de stat.

Numele reginei apare, de asemenea, în nenumărate alte legi care vor necesita reformulări, un proces nici uşor, nici ieftin, mai ales pentru ţările mai mici.

Printre monarhiile constituţionale, Australia, Canada şi Noua Zeelandă au măsuri în vigoare, astfel încât noul monarh să devină automat şef de stat datorită procedurilor mai rapide, scrie The Guardian.

Australia şi-ar putea proclama independenţa ca republică?

Conform Daily Mail, Mişcarea Republicană din Australia a emis o declaraţie cu 19 minute înainte de Prim-ministrul australian.

Preşedintele mişcării, Peter FitzSimons a spus că este „profund întristat” de decesul reginei, dar a remarcat că Majestatea Sa susţinea dreptul australienilor de a deveni independenţi.

„Regina a susţinut dreptul australienilor de a deveni o naţiune pe deplin independentă în timpul referendumului privind o republică australiană din 1999 … că viitorul monarhiei din Australia este un problema ca poporul australian şi numai el să decidă prin mijloace democratice şi constituţionale”.

Australia are un şef de stat comun cu toate celelalte naţiuni ale Commonwealth-ului. Constituţia Australiei prevedea că din 1901, monarhul de atunci al Regatului Unit a devenit şi monarhul Australiei. Naţiunile şi guvernele lor sunt independente, dar se menţine o uniune personală cu monarhul Regatului Unit.

Mişcarea Republicii Australiane a fost fondată la 7 iulie 1991.

Cu toate acestea, monarhiştii susţin că partidul nu are „nicio speranţă” de a scoate Australia din Commonwealth.

Canada ar putea renunţa la monarhie?

Majoritatea canadienilor cred că ţara lor ar trebui să taie legăturile cu monarhia britanică după decesul reginei Elisabeta a II-a.

Un sondaj Ipsos realizat pe 26 decembrie 2016 pentru Global News a constatat că 53% dintre canadieni cred că ar fi timpul să-şi ia rămas bun de la monarhia britanică.

Diviziunile istorice din Canada sunt scoase la suprafaţă. După cum a scris Monique Scott pentru Global News: „Apelurile de a renunţa la monarhie au fost, ca de obicei, cele mai puternice în Quebec, unde 73% dintre respondenţi au spus că legăturile cu Marea Britanie ar trebui să fie întrerupte la moartea Reginei”.

Canada franceză are resentimente faţă de monarhia britanică. Un mare număr de canadieni nu mai consideră monarhia relevantă.

La 150 de ani de la independenţa Canadei de Imperiul Britanic, mulţi canadieni liberali de stânga şi republicani urmează progresismul care erodează loialitatea faţă de o monarhie care le aminteşte canadienilor de o moştenire veche.

„Cetăţeni pentru o republică canadiană” este un grup canadian fondat în 2002 care pledează pentru înlocuirea monarhiei canadiane cu un regim prezidenţial, prin care şeful statului canadian să fie ales direct prin alegeri generale sau în mod indirect de către Parlamentul Canadei, adunările legislative ale provinciilor şi teritoriilor canadiane sau al unui alt organism electoral.

Directorul grupului, Tom Freda crede că Canada nu are nevoie de o regină.

„Dumnezeu salveaza regina? Nu, mulţumesc”, spunea antimonarhistul canadian în ajunul nunţii regale lui Harry şi Meghan.din 2018 într-un interviu pentru Global News.

CCR favorizează menţinerea parlamentului în stil Westminster, cu prim-ministru ca şef al guvernului într-o republică parlamentară similară cu Irlanda sau India.

Pentru canadienii monarhişti, tronul britanic a fost o mână stabilă, călăuzitoare către maturitate.

Şi Noua Zeelandă are o mişcare antimonarhică

New Zealand Republic Inc. este o organizaţie înfiinţată în 1994 al cărei obiectiv este de a sprijini transformarea Noii Zeelande într-o republică independentă.

Preşedintele campaniei este Lewis Holden, un activist politic şi om de afaceri din Auckland. Organizaţia nu este aliniată cu niciun partid politic.

Organizaţia doreşte ca şeful statului să fie ales de populaţie sau de către majoritatea din Parlament.

Cotidianul RO