Arhiva | 12:12 pm

Cum se apără Klaus Iohannis în cazul achiziției celor 600 de mașini BMW pentru Poliţie. A cerut autorităţilor să facă verificări

27 sept.

Cum se apără Klaus Iohannis în cazul achiziției celor 600 de mașini BMW pentru Poliţie. A cerut autorităţilor să facă verificări

USR a criticat achiziția celor 600 de mașini BMW de către compania omului de afaceri apropiat de Klaus Iohannis.

Ei au acuzat că există trecute ”specificații absurde ale licitației (de exemplu, cutie de viteze cu minimum 8 trepte), care asigură că nicio altă marcă nu poate concura la nivelul prețului”.

Licitaţii de 233 de milioane lei, câştigate

În timp ce Coaliția PSD-PNL îi sărăcește pe români, prietenul președintelui Klaus Iohannis a câștigat licitații în valoare de 233 de milioane de lei doar anul acesta.

Ultima licitație câștigată: Poliția Română cumpără 600 de mașini BMW de la compania prietenului lui Klaus Iohannis, cu fonduri europene. Există trecute specificații absurde ale licitației (de exemplu, cutie de viteze cu minimum 8 trepte), care asigură că nicio altă marcă nu poate concura la nivelul prețului.

O singură ofertă primită. Coincidență: de la prietenul lui Klaus Iohannis”, a transmis USR pe pagina de Facebook.

Iohannis spune că prietenia n-a contat

Klaus Iohannis a precizat că prietenia sa cu omul de afaceri Michael Schmidt nu a contat în ceea ce priveşte câştigarea licitaţiei desfăşurate de Poliţia Română pentru achiziţionarea de automobile BMW şi a subliniat că, dacă sunt suspiciuni privind legalitatea procedurii, există suficiente autorităţi competente să facă verificări.

Despre prietenia cu mine pot să vă spun că nu a contat cu siguranţă, iar informaţiile mele despre această procedură sunt doar cele care au apărut pe sursele deschise, adică pe media, însă pot să vă spun un lucru foarte clar: dacă există suspiciuni, atunci avem suficiente autorităţi competente să verifice aceste lucruri şi, dacă îmi permiteţi, mă aştept ca aceste autorităţi să verifice toate lucrurile la sânge.

Este inadmisibil, din punctul meu de vedere, ca numele meu şi poziţia mea să fie trase într-o chestiune care poate să fie verificată tehnic.

Cred că este evident pentru toată lumea că eu personal nu am nicio treabă cu această achiziţie, dar dacă există suspiciuni atunci mă aştept la clarificări şi cam foarte repede”, a spus şeful statului.

National

Publicitate

Italienii au luat la palme globalismul! Roma sună trezirea în Europa!

27 sept.

Italienii au luat la palme globalismul! Roma sună trezirea în Europa!

Alegerile din Italia sunt semnalul că europenii s-au săturat de politica progresist-neomarxistă dusă de adepții globalismului deșănțat. Roma a sunat trezirea și a arătat că se poate ca vocea poporului să se facă auzită chiar și când i se pune căluș la gură. Suedia a spus că se poate, prin victoria dreptei, Italia arată că acesta e drumul de urmat.

Uniunea Europeană, ca proiect politic, este în moarte clinică, iar europarlamentarii de la Bruxelles știu asta foarte bine. Că nu le place să recunoască, e o altă discuție.

Ursula, nu ești stăpâna Europei!

Un discurs șocant din partea președintelui Comisiei Europene a avut darul nu să-i sperie pe italieni, ci mai degrabă să stârnească furie și scârbă printre oamenii de rând. Cu o zi înainte de scrutin, Ursula von der Leyen s-a apucat să amenințe Italia și a făcut-o într-un mod atât de grosolan încât rezultatul votului de duminică poate fi pus și pe seama acestei politici, a pumnului în gură pus Romei.

Ce nu a înțeles șefa C.E. e că nimeni n-a numit stăpâna Europei și nu i-a dat drept de viață și de moarte asupra locuitorilor din acest spațiu! Uniunea Europeană este bau-bau sau o adunare în toți avem aceleași drepturi și un vot?! Să-i ameninți pe italieni dovedește nesăbuință politică, ignoranță istorică (Roma a fost, totuși, capitala unui mare imperiu, leagăn al civilizației europene!) și dispreț față de valorile tradiționale.

De fapt, vuvuzeaua globaliștilor din America realizează că ea și păpușarii care îi țin spatele pierd teren în UE. Controlul nu mai e atât de strict, statele încep să se revolte și, sub presiunea maselor, își caută independența. Ungaria deja are ani buni de când nu se mai teme de amenințările Ursulei, Polonia a deschis și ea ochii, iar celor două li se alătură, de acum încolo, și Italia.

Giorgia Meloni: „Vom guverna pentru toți italienii”

Mesajul transmis Bruxellesului e clar: vocile oamenilor încep să se facă auzite și trebuie ascultate, gata cu guvernarea doar pentru binele elitelor!

Fratelli d’Italia, alianța pe care liderul Giorgia Meloni a pus-o la cale cu Matteo Salvini și Silvio Berlusconi, a câștigat detașat alegerile de duminică. La finalul zilei, viitorul premier a preferat un discurs moderat, arătând echilibru și înțelepciune.

După Suedia, extrema dreaptă obține o nouă victorie în Europa. Iar Italia, pentru prima dată din 1945 încoace, face o asemenea alegere!

„Italienii au trimis un mesaj clar în favoarea unui guvern de dreapta condus de Fratelli d’Italia”, a reacționat Meloni duminică seară. Ea le-a promis oamenilor că va guverna „pentru toți italienii”: „Vom face acest lucru cu scopul de a unifica poporul”. Un discurs de unitate și împăcare, departe de politica „dezbină și cucerește” stipulată în doctrina globaliștilor.

Împreună cu Liga lui Salvini și partidul Forza Italia, a miliardarului Silvio Berlusconi, Fratelli d’Italia s-a apropiat de 45%, un scor suficient de bun pentru a avea majoritatea absolută a mandatelor atât în Camera Deputaților, cât și în Senat.

De după perdea, vizibil invidioși pe curajul italienilor, francezii aplaudă rezultatul alegerilor din peninsulă și felicită Roma pentru opțiunea luată. „Italienii au oferit Uniunii Europene o lecţie de umilinţă. UE, prin vocea Ursulei von der Leyen, a pretins să le dicteze votul italienilor”, a transmis preşedintele formaţiunii franceze Rassemblement national, Jordan Bardella.

Fratelli d’Italia, împotriva LGBT și a politicii porților deschise

De profesie jurnalistă, Giorgia Meloni a fost o militantă de dreapta încă din timpul facultății, implicându-se într-o relație cu Gianfranco Fini, liderul Alianței Naționale. La 29 de ani, a ajuns deputat și, după doi ani, ministru într-un guvern condus de Silvio Berlusconi. A înființat partidul Frații Italiei în 2012.

Fratelli d’Italia se distanțează public de retorica fascistă, dar Giorgia Meloni rămâne un politician anti-imigrație, anti-avort și anti-căsătorii gay. Pe harta dreptei europene, ea este văzută ca un mixt între maghiarul Viktor Orban și francezul Marion Maréchal. Despre Meloni, Steve Banon, ex-consilier al lui Donald Trump, spune că este „fața rațională a populismului de dreapta”.

Astă-vară, la o reuniune a partidului spaniol Vox (de extremă dreapta), Giorgia Meloni a criticat propaganda LGBT, violența jihadistă, birocrația UE și imigrația în masă de care are parte Europa. Poate surprinzător pentru unii, ea respinge orice idee de ieșire din Uniunea Europeană, chiar dacă nu ezită să critice Bruxellesul. Și, cu toate că anterior își manifestase admirația față de Vladimir Putin, a adoptat o poziție atlantistă în ceea ce privește invazia Ucrainei, pe care a condamnat-o la scurt timp după momentul 24 februarie.

National

Cum explică Poliția lui Bode achiziția a sute de BMW-uri „de numai 32.000 de euro” bucata, de la firma condusă de prietenul lui Iohannis

27 sept.

​Poliția Română susține că a ajuns să cumpere „un minim de 300 și un maxim de 600 de autoturisme marca BMW” de la firma condusă de un prieten al președintelui Iohannis pe motiv că la licitație s-a prezentat un singur distribuitor, deși patru producători îndeplineau cerințele.

Potrivit Poliției, contractul a avut un câștigător în acest an, după ce anul trecut nu s-a prezentat nimeni la licitație. Sursa citată susține că demararea procedurilor pentru stabilirea specificațiilor tehnice datează din 2018, iar acestea „sunt aliniate standardelor europene”.

„Astfel, a fost semnat un acord cadru, pentru un minim de 300 și un maxim de 600 de autoturisme marca BMW, seria 3, 4×4, la un preț per unitate de numai 32.000 de euro, fără TVA, având în vedere că prețul de catalog este de peste 38.600 de euro, fără TVA”, susține Politia.

 Sindicatul Europol a acuzat o licitație cu dedicație

Potrivit g4media.ro, alte 3 mărci auto se pliau pe cerințele tehnice, dar nu au participat la licitație – Mercedes, Jaguar și Alfa Romeo.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, că prietenia sa cu omul de afaceri Michael Schmidt nu a contat în ceea ce priveşte câştigarea licitaţiei desfăşurate de Poliţia Română pentru achiziţionarea de automobile BMW şi a subliniat că, dacă sunt suspiciuni privind legalitatea procedurii, există suficiente autorităţi competente să facă verificări.

  • „Acum, despre prietenia cu mine pot să vă spun că nu a contat, cu siguranță, iar informațiile mele despre această procedură sunt doar cele care au apărut pe sursele deschise, adică pe media. Însă, pot să vă spun un lucru foarte clar, dacă există suspiciuni, atunci avem suficiente autorități competente să verifice aceste lucruri. Și, dacă îmi permiteți, mă aștept ca aceste autorități să verifice toate lucrurile la sânge. Este inadmisibil, din punctul meu de vedere, ca numele meu și poziția mea să fie trase într-o chestiune care poate fi verificată tehnic. Cred că este evident pentru toată lumea că eu personal nu am nicio treabă cu această achiziție, dar dacă există, încă o dată, dacă există suspiciuni, atunci mă aștept la clarificări și cam foarte repede”, a spus șeful statului.

Ce spune poliția despre achiziția de mașini de la firma condusă de prietenul lui Iohannis

  • Demararea procedurilor pentru stabilirea specificațiilor tehnice a avut loc în anul 2018, având la bază nevoia polițiștilor din teren. Aceste specificații răspund noilor realități ale societății, și, bineînțeles, sunt aliniate standardelor europene, respectiv al altor Poliții din Europa, precum Marea Britanie, Franța, Italia, Polonia și Elveția (tot BMW, cu 8+1 trepte).Un alt exemplu similar îl reprezintă achiziția din acest an a colegilor polițiști din Cehia, țară care are producția locală de Skoda, care au contractat, pentru creșterea gradului de siguranță rutieră, peste 70 de autovehicule marca BMW cu o cutie 8+1.
  • De mai multe ori au fost exprimate solicitări și chiar nemulțumiri la adresa instituției, pentru dezvoltarea capacității de mobilitate, prin achiziționarea de noi mașini.
  • În cadrul derulării proiectului, procedurile de achiziție au fost realizate în etape.
  • Pentru contractarea autoturismelor, prima procedură a fost inițiată în anul 2021, când nu s-a înscris niciun operator economic, deși existau cel puțin 4 producători care îndeplineau cerințele, în ceea ce privește specificațiile tehnice.
  • Având în vedere acest lucru, ulterior, procedura a fost reluată, având aceleași specificații tehnice cu cele de la prima procedură, din anul 2021. Diferența între cele două proceduri a fost dată de numărul de autovehicule lansat în achiziție de la 300 la 600 și creșterea valorii estimată pe unitate cu aproximativ 5.000 de euro, ca urmare a evoluției pieței.
  • Și la această nouă procedură – licitație deschisă, 4 producători auto îndeplineau specificațiile tehnice. Un singur distribuitor s-a înscris, iar, în urma analizării ofertei depuse, a fost declarat câștigător.
  • Astfel, a fost semnat un acord cadru, pentru un minim de 300 și un maxim de 600 de autoturisme marca BMW, seria 3, 4×4, la un preț per unitate de numai 32.000 de euro, fără TVA, având în vedere că prețul de catalog este de peste 38.600 de euro, fără TVA.
  • Iar în cei 32.000 de euro, intră și dotări specifice muncii de poliție, de aproximativ 4.000 de euro, respectiv, rampă, colantare, baterie suplimentară, precum și un set de anvelope de iarnă.

https://60m.ro/

Iohannis, la bilanțul DNA: Legile justiției trebuie să respecte recomandările Comisiei Europene

27 sept.

Președintele Klaus Iohannis a dat ordine parlamentarilor să nu modifice legile justiției altfel decât în modul în care Comisia Europeană a recomandat ca acestea să arate pentru ca România să poată scăpa de MCV.

„Restrângerea competențelor DNA prin preluarea unor atribuții de SIIJ, lipsa unui dialog, sunt numai câteva aspecte care au vizat activitatea instituției. Pentru ca munca dumneavoastră să aibă impactul așteptat de societate e nevoie de o legislație clară care să asigure corecta funcționare. Reforma justiției trebuie să fie finalizată în acord cu recomandările Comisiei Europene. Coincidența face ca acest bilanț să se prezinte în perioada în care Parlamentul dezbate legilor justiției. Rezultatul dezbaterilor parlamentare trebuie să răspundă dezideratelor pe care le-am enumerat. Lupta împotriva corupției a fost și rămâne un obiectiv al mandatelor mele ca președinte al României. Avem nevoie de politicieni și funcționari publici onești, de o cultură solidă a integrității chiar și în mediul privat”, a spus Iohannis la bilanțul DNA.

https://60m.ro/

Dreapta italiană obține majoritatea absolută în ambele camere ale parlamentului de la Roma

27 sept.

Giorgia Meloni, care va deveni probabil prima şefă a unui guvern de dreapta al Italiei după cel de-al doilea război mondial, a afirmat că vrea să „scoată în evidenţă ceea ce uneşte” poporul, după ce alianţa politică din care face parte a câştigat alegerile de duminică, transmite dpa.

Alături de Liga condusă de fostul ministru de interne şi vicepremier şi de partidul Forza Italia al lui Silvio Berlusconi, partidul condus de Meloni – Fratelli d’Italia – are asigurată majoritatea absolută în ambele camere ale parlamentului de la Roma, a confirmat luni Ministerul de Interne. Alianţa are 112 mandate de senator din cele 200 şi 235 de locuri din cele 400 în Camera Deputaţilor.

„Italienii ne-au încredinţat o responsabilitate importantă. Acum va fi sarcina noastră să nu îi dezamăgim şi să facem tot ce putem pentru a restitui Naţiunii demnitatea şi mândria”, a scris Meloni marţi pe Twitter. „Astăzi am făcut istorie”, a mai afirmate ea în aceeaşi reţea socială.

Politiciana în vârstă de 45 de ani va deveni probabil prima femeie prim-ministru din Italia. Până atunci, alianţa trebuie să cadă de acord asupra unei coaliţii guvernamentale şi să primească mandatul din partea preşedintelui Sergio Mattarella.

Negocierile pot începe numai după ce noul parlament îşi va începe activitatea, la jumătatea lui octombrie.

Învinşii – alianţa de stânga condusă de Social Democraţi, din care mai fac parte Mişcarea 5 Stele şi Alianţa de Centru – nu au reuşit să îşi oprească rivalii, care s-au prezentat duminică la urne cu mai mult aplomb, apreciază dpa.

Meloni a vorbit despre o „noapte a mândriei”, în timp ce se bucura de felicitările colegilor din partidele europene de dreapta, printre care naţionalista franceză Marine Le Pen, liderii formaţiunii radicale de dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) sau premierul polonez Mateusz Morawiecki.

Din partea unui guvern condus de ea se aşteaptă acţiuni împotriva migraţiei prin Mediterana şi renegocierea fondurilor europene de relansare după epidemia de coronavirus. În campanie, Meloni a mai promis şi reducerea impozitelor.

https://60m.ro/

Spionii Ucrainei dezvăluiți pe net! Pe listă figurează spioni din ambasadele din SUA, Franța, Italia, Germania sau Polonia, state care susțin războiul lui Zelenski cu Rusia

27 sept.

Grupul de hackeri RaHDlt, din Rusia, a postat pe site-ul ”Nemezida” datele a peste 1500 de agenți ai Serviciului de Informații Externe al Ucrainei (SVR), informează agenția RIA Novosti.

Sursele RIA Novosti din cadrul organelor responsabile cu aplicare legii au confirmat că informațiile sunt actuale. Este vorba, în special, de datele repezentanților serviciilor de informații care activează sub acoperire în ambasadele a circa 20 de țări. Pe listă figurează atât Statele Unite, Franța, Italia, Germania, Polonia ca țări care susțin activ Ucraina, cât și state care ocupă o poziție mai reținută, precum Azerbaidjan, Argentina, Ungaria, Grecia, Irak, Africa de Sud, Tadjikistan și altele.

În plus, hackerii au dezvăluit datele agenților de informații ucraineni care lucrează în reprezentanțele ONU,UE și NATO, desecretizând, de asemenea, peste 40 de locații ale subunităților SVR al Ucrainei, inclusiv o instituție de învățământ secretă.

După cum au explicat hackerii, ei au obținut acces la bazele de datele ale Ministerului de Externe și ale Serviciului de Informații Externe ale Ucrainei, le-au comparat și au identificat potrivirile de date.

Grupul RaHDlt a lansat și până acum în spațiul public informații referitoare la agenții serviciilor speciale ucrainene. În iunie, ei au publicat datele a 700 de angajați ai Serviciului de Securitate al Ucrainei, iar la începutul lunii iulie, pe cele ale Direcției Principale de Informații (GUR) a Ministerului Apărării al Ucrainei și persoanelor care au legătură cu această structură. La începutul operațiunii militare speciale din Ucraina, grupul a spart simultan toate cele 755 de site-uri guvernamentale ucrainene.

Datele obținute au fost publicate pe site-ul ”Nemezida”, unde sunt adunate diferitele caracteristici ale angajaților GUR – printre aceștia se regăsesc dependenți de droguri, condamnați pentru jaf, tâlhărie, trafic ilegal de arme și narcotice, pentru furt din apartamente, pentru vătămare corporală gravă și viol.

https://60m.ro/

Se îngroaşă gluma (II). Care va fi prima ţintă nucleară a lui Putin?

27 sept.

Vineri, spre miezul nopţii la noi, precautul Klaus Iohannis ne-a surprins cu un discurs neprecaut.  Aflat încă în SUA, după participarea la reuniunea NATO şi după poza triumfalistă cu preşedintele Biden, a ţinut să ne avertizeze mult mai explicit decât obişnuita lui comunicare laconică şi înceţoşată că România este, practic, în pre-război.

“… nu putem noi doar să zicem că vrem pace şi cealaltă parte să ne ameninţe cu război. Este o situaţie foarte tensionată şi noi, care avem cea mai lungă graniţă cu Ucraina dintre toţi aliaţii NATO, suntem într-o poziţie specială, însă suntem hotărâţi să facem faţă oricărui scenariu”.

Cele trei formulări subliniate în citat se abat de la comunicarea diplomatică uzuală şi de la plicticoasa moleşeală prezidenţială cu care am fost obişnuiţi prin accente de alarmă care parcă au rolul să trezească la realitate naţiunea şi să anunţe ameninţarea imediată a ceva foarte grav.

Pre-război, pre-război! Am înţeles! Dar ce ar trebui să se întâmple ca România chiar să intre în război?

Se pot formula mai multe scenarii, dar, în esenţă, există două variante cadru:

  1. Rusia să agreseze sub o formă sau alta direct România şi România, sub umbrela NATO, să riposteze în cadrul unor operaţiuni pe teritoriul ei;
  2. Rusia să agreseze o altă ţară (alte ţări) NATO şi România să participe la riposta NATO oriunde ar fi localizată aceasta.

La limită ar putea fi avut în vedere şi un al treilea scenariu cadru şi anume ca NATO să atace preventiv Rusia dacă ameninţarea acesteia cu bomba nucleară ar deveni iminentă.  Cum, însă, o astfel de opţiune ar conduce inevitabil la al III-lea război mondial, care ar distruge planeta, mă rezum la menţionarea primelor două scenarii, ce lasă totuşi în viaţă speranţa unui viitor pentru cei care vin după noi.

Din formularea preşedintelui Iohannis, că România este “într-o poziţie specială”, rezultă că domnia sa, pe baza informaţiilor de care dispune, nu exclude deloc, ba chiar prevede o evoluţie a ostilităţilor încadrabilă în scenariul 1. Dar, dacă această temere s-ar adeveri, imediat două întrebări cruciale s-ar impune:

  1. Agresiunea rusă se va produce cu arme convenţionale sau neconvenţionale?
  2. Va interveni NATO efectiv, conform celebrului articol 5, şi, dacă DA, în cât timp şi cât de consistent?

Nu-mi propun să răspund acum acestor întrebări. Temerea nu s-a adeverit încă. Vi le formulez însă spre reflecţie pentru că, probabil, a venit timpul să reflectăm la ele.

Cum spuneam în articolul precedent, se îngroaşă gluma. Mesajul de  vineri – noapte al lui Klaus Iohannis parcă vrea, din păcate, să mă confirme. Mobilizarea parţială decretată de Putin toarnă gaz peste foc. Iar ameninţările sale cu bomba nucleară nu mai par atât de … “metaforice”.  “Nu e o cacialma” – ne asigura acesta şi, având în vedere contextul şi personajul, parcă n-ar fi chiar o neghiobie să îl luăm în serios.

Evoluţia imediat previzibilă pare a fi următoarea: după referendumurile organizate de Moscova în regiunile “separatiste”, aceste regiuni vor fi declarate părţi ale Rusiei. Ukrainienii, ca şi principalele ţări NATO, nu vor recunoaşte această schimbare de apartenenţă. Zelenski, susţinut de SUA, Anglia, Germania, Franţa etc. va continua să atace în aceste teritorii, pentru a le recupera, dar în noile circumstanţe Rusia va pretinde ca ea este cea atacată. Astfel se va intra in paradigma ameninţării existentiale in care Rusia a anunţat că va apela chiar şi la folosirea armei nucleare pentru a-şi apăra integritatea teritorială.

Având pretextul construit astfel şi fiind sub presiunea degradării situaţiei militare a trupelor sale pe fronturile de luptă din Ukraina, Putin va căuta urgent o formă radicală de a redresa situaţia. Cel mai probabil prin aruncarea in luptă a armei nucleare. Pentru că ar fi decisivă şi pentru că Rusia o are, iar Ukraina nu!

În acest context pare lipsită de sens atacarea de către ruşi, acum, a unei ţări NATO precum România. Cu ce ar ajuta operaţiunii lor din Ukraina bombardarea (fie ea doar şi cu arme convenţionale) a, să zicem, bazei de la Deveselu sau facilităţilor de tranzit de la frontiera de nord a României (aceste obiective fiind menţionate explicit în declaraţiile ameninţătoare ale lui Lavrov şi Medvedev)? Dimpotrivă, ar da toate argumentele NATO să intervină direct şi să complice foarte mult, pentru Rusia, ecuaţia războiului.

Iar dacă Putin va decide să atace nuclear, cu ce şi unde o va face? Care va fi prima sa ţintă nucleară?

Ce tip de bombe nucleare va folosi? Strategice sau tactice? Le va detona în Ukraina sau în alte ţări considerate inamice?

E exagerat să credem că România ar putea fi prima ţintă a unui atac nuclear rusesc. Aş spune, chiar, că ar fi o formă de infatuare extremă să ne credem atât de importanţi. Ce reprezentăm noi, pentru Putin, pe acest eşichier plin de piese grele? Cel mult un pion de sacrificiu! Ce-ar câştiga să ne sacrifice pe noi? De ce ar risca Rusia o ripostă NATO dură pentru noi? Absurd! Când există SUA, Anglia, Germania, Franţa… cu atâta forţă distructivă şi cu atâta ură acumulată!

Dacă Putin va lua o astfel de decizie nebunească, sperând să câştige dintr-o lovitură nimicitoare războiul pe care l-a declanşat, nu cu o bombă nucleară strategică va ataca prima dată şi nu într-o ţară NATO. Pentru că asta ar însemna sfârşitul acestei civilizaţii, inclusiv dispariţia lui şi a marii Rusii.

Va încerca cu una – două bombe nucleare tactice să distrugă centrii vitali ai Ukrainei, mizând pe laşitatea (sau raţionalitatea) NATO de a nu arunca în aer toată planeta de la prima provocare.  Mai ales că sunt deja voci, la Pentagon, care afirmă că, în acest caz de atac punctual în Ukraina, există şi opţiunea unei riposte NATO foarte dură, dar nenucleară.

Nervozitatea socială creşte. Propaganda din ambele tabere turează la maximum. Într-un moment în care ar fi nevoie de judecăţi cu mintea limpede şi de decizii lucide, luate la rece, se observă radicalizare, înfierbântare, patimă. Eforturi uriaşe ale celor mai slabi de a destabiliza, de a se salva prin haos.

Prezumţia de bună credinţă acordată celor care emit păreri contrare părerilor noastre a dispărut aproape complet. Acesta este un lucru foarte păgubos în astfel de împrejurări. Andrei Marga a fost imediat etichetat omul ruşilor pentru că şi-a permis să spună ceea ce crede. Au încercat să-i închidă gura folosind  toţi bolovanii aflaţi la îndemână. Oribilă lapidare. Armate de troli sunt aruncate în luptă pe toate canalele social media, nu să clarifice ci să denatureze. Să creeze false majorităţi, să polarizeze, să învrăjbească, să mistifice realitatea. Manipulare ordinară.

Ne aşteaptă, după toate semnele, vremuri complicate. În astfel de perioade suntem supuşi multor clătinări. Ca să rezistăm avem nevoie de puncte de sprijin solide, de repere verificate, de judecăţi cât mai juste. A rămâne închişi în limitările proprii nu e deloc cel mai inteligent lucru.

Da, se îngroaşă gluma! A venit toamna, iar după toamnă vine iarna.

 

Articol preluat integral de pe blogul Contele de Saint Germain

Cotidianul RO

Cristoiu: Klaus Iohannis și Răvășitoarea – o nouă excursie de lux peste hotare

27 sept.

Joi, 22 septembrie 2022, ora 19, Klaus Iohannis i-a întîlnit pe românii de pe Coasta de Vest a SUA.
Formularea mea e mai degrabă metaforică decît exactă.
Nici un Conducător din Istorie nu poate spune că s-a întîlnit cu o întreagă comunitate de cetățeni de proporțiile celei întruchipate de românii de pe Coasta de Vest a SUA, scrie jurnalistul Ion Cristoiu într-un Editorial publicat pe blogul său.

Mai întîi că ei sînt prea mulți pentru a se putea vorbi de o întîlnire a cuiva cu toți.
Ar fi nevoie de cel puțin un stadion de Liga Campionilor.

Apoi, românii de pe Coasta de Vest, ca și polonezii, ca și mexicanii de pe Coasta de Vest, sînt prea ocupați cu cîștigarea pîinii de fiecare zi ca să se intereseze dacă nu cumva a venit în zonă vreun ștab din România, care ar vrea să se întîlnească cu ei.

Mulți dintre românii de pe Coasta de Vest, ca și alți mulți români stabiliți de mai multă vreme în străinătate, sînt mai interesați să se întîlnească cu Primarul San Francisco de care depind o mare parte din aspectele vieții noastre cotidiane, decît cu un lider politic venit din România.

În aceste condiții, de 32 de ani, de cînd a apărut și s-a manifestat Inițiativa politică trecută în Programele unor vizite de ștabi peste hotare sub titlul Întîlnire cu membri ai Diasporei, în realitate e vorba de întîlnirea Ștabului cu reprezentanții românilor din localitatea sau zona respectivă.
În toate cazurile o întîlnire inutilă, de rutină, pe care Ștabul a ținut s-o bifeze.

În cazul acțiunii întreprinse de Klaus Iohannis, reprezentanții au fost rezultatul efortului depus de ambasada României în SUA. Bogdan Iacob de la InPolitics.ro și a pus sursele la lucru și a aflat că într-adevăr a fost vorba de un efort. Ambasada n-a avut habar de ce români sînt pe Coasta de Vest (nici n-avea cum, e prea mare distanța și noul ambasador, Andrei Muraru a fost ocupat cu mutarea în noul și luxosul sediu de la Washington al ambasadei). Prin urmare Ambasada a trimis adrese diferitelor instituții și companii de pe Coasta de Est pentru a face ele rost de români care să vină la întîlnirea cu Klaus Iohannis. Altor români, realmente interesați de întîlnire, le-a fost refuzat accesul. Mai mult ca sigur de teama să nu facă altceva decît să stea liniștiți la locurile lor. Doamne ferește, să-i pună o întrebare Faraonului de Sibiu! Relatările de la fața locului dau seamă de o plictiseală ucigătoare. Întîlnirea a avut loc în luxoasa sală de bal a nu mai puțin luxosului hotel Ritz Carlton din San Francisco. Excepție făcînd că au respirat atmosfera unui hotel pentru multimiliardar, cei două sute de invitați nu s-au ales cu nimic.

Klaus Iohannis a ținut un Discurs în care s-a lăudat cu ce a făcut România pentru cerealele ucrainene, dînd curs unui tic al liderilor Coaliției de la București, care se referă la prietenia româno-ucraineană și cînd trebuie și cînd nu trebuie, așa cum liderii politici comuniști se refereau la prietenia româno-sovietică și atunci cînd trăgeau apa la toaletă.

Cînd te întîlnești cu români aflați la o asemenea depărtare de țară și mai ales cînd ești primul președinte care-i vizitează după 17 ani, cît a trecut de la vizita lui Traian Băsescu, nu le ții un discurs despre Războiul din Ucraina și despre cît de bine guvernează Nicolae Ciucă. Le vorbești ca de la inimă la inimă.
După ce s-a pozat cu cîțiva reprezentați ai românilor, Klaus Iohahnnis s-a retras în luxosul apartament de la nu mai puțin luxosul hotel din San Francisco.

Traseul lui Klaus Iohannis pînă la întîlnirea de la San Francisco a cuprins Participarea la funeraliile Reginei, de la Londra, participarea la sesiunea ONU de la New York. Dacă ne gîndim că el și nevastă-sa au călătorit de la Sibiu pînă la San Francisco cu un avion privat (cu un avion de linie ar fi fost imposibil ca Răvășitoarea să-și ia toate rochițele pe care și-a propus să le îmbrace), costurile călătoriei au fost uriașe. Banii au venit de la Bugetul Președinției, recent crescut de la Guvernul Ciucă, bani de la Bugetul de stat alimentat de taxele și impozitele noastre.

În debutul întîlnirii Klaus Iohannis a spus:

„Sunt foarte bucuros că avem ocazia să ne vedem în această seară, aici. De aceea am venit împreună cu Carmen aici, la San Francisco, să ne întâlnim. Este singurul motiv al deplasării mele pe Coasta de Vest.”

Aiurea!
Klaus Iohannis și nevastă sa au simțit nevoia unei noi excursii de lux pe banii statului. Călătoriile cuplului în străinătate mărturisesc o vădită preocupare a merge pe banii noștri în locuri rîvnite de Carmen Iohannis pentru a se putea făli la întoarcere, în fața partenerelor de bridge de la Sibiu, cu poze făcute împreună cu soțul la locurile respective. În cazul excursiei pe Coasta de Vest a Americii și-a spus cuvîntul și nevoia lui Klaus Iohannis de a-o alina pe Răvășitoarea pentru suferința crîncenă produsă de faptul că n-a putut purta la funeralii o rochiță scurtă.

Ar fi fost o excursie fără nici un moment deosebit dacă n-ar fi fost cuvintele măgulitoare ale ambasadorului Andrei Muraru la adresa Răvășitoarei:

„Mulți dintre invitații cu care am vorbit mi-au spus că se bucură de prezența dumneavoastră, dar parcă și mai mult de întâlnirea cu prima doamnă, Carmen Iohannis.”

Al dracului Bibicu!
Și-a dat seama că, la fel ca în cazul cuplului Elena – Nicolae Ceaușescu, nu rentează să-l lingușești pe El. El e obișnuit cu lingușelile. Dacă o lingușești pe Ea, ai mult mai multe șanse primești o friptură mai mare decît dacă-l lingușești pe El. Parcă o și văd pe Răvășitoarea, după ce și-a dat jos rochița cu umeri goi, în apartamentul de lux, zicîndu-i lui Klaus Iohannis:
– Băiat bun, Alexandru Muraru, cred că merită un post mai bun. Ce-ai zice de unul de ministru de Externe?

N.B. Ursula von der Leyen învinsă la scor la alegerile din Italia!
Despre rezultatele alegerilor din Italia am vorbit la Jurnalul meu video. Titlul spune totul despre opinia mea, diferită de a posturilor Tv de partid și de stat de la noi. Toate au văzut în moment Victoria fascismului în Italia. Eu am văzut, potrivit titlului dat Jurnalului meu video, altceva: Ursula von der Leyen învinsă la scor la alegerile din Italia!

Cotidianul RO

Optimism legat de gaze

27 sept.

Polonia ar trebui să primească o cantitate dublă de gaz față de cea prevăzută inițial prin noua Conductă Baltică din Norvegia, datorită faptului că lucrările din Danemarca sunt finalizate mai devreme decât se aștepta, a declarat un oficial polonez, conform Reuters.

Prognoza a fost făcută după ce operatorul danez de sistem Energinet a declarat sâmbătă că gazoductul ar putea fi pus în funcțiune la capacitate maximă de la sfârșitul lunii noiembrie în loc de 1 ianuarie, în urma progreselor bune ale lucrărilor din Danemarca, ceea ce reprezintă un impuls pentru Polonia, care se străduiește să înlocuiască gazul rusesc.

Polonia a fost deconectată de la livrările de gaz rusesc în aprilie pentru că a refuzat să plătească în ruble.

„Am primit informații pozitive din Danemarca, în ciuda faptului că lucrările sunt încă în desfășurare, capacitatea completă a gazoductului va fi atinsă mai devreme decât se presupunea inițial”, a declarat Mateusz Berger, oficialul guvernului polonez responsabil cu infrastructura energetică, pentru agenția de știri de stat PAP.

„Acest lucru ar trebui să facă posibilă dublarea cantității de gaz trimisă în Polonia prin noua rută în ultimul trimestru al acestui an”.

Conducta baltică, care se va deschide săptămâna viitoare, este piesa centrală a unei strategii poloneze de diversificare, care a început cu ani înainte ca invazia Moscovei din februarie în Ucraina să declanșeze o criză energetică globală.

Compania norvegiană Equinor a declarat vineri că a încheiat un acord pe 10 ani pentru vânzarea de gaze naturale către compania poloneză PGNiG, într-un acord care acoperă un volum de 2,4 miliarde de metri cubi pe an, adică aproximativ 15% din consumul anual al Poloniei.

Gazele vor fi transportate prin conducta baltică, care are o capacitate anuală de 10 miliarde de metri cubi.

Cotidianul RO

Furnizorii de curent, la limită. Trei sunt cauzele

27 sept.

Laurențiu Urluescu, președintele Furnizorilor de Energie din România (AFEER), a dezvăluit într-o conferință de presă că o companie care activează pe piața de furnizare de curent a fost la un pas de a intra în incapacitate de plată din cauza OUG 119/2022 care prevede plafonarea prețurilor la electricitate. „Deja sunt probleme cu lichiditatea în piaţă, ca urmare a decontărilor întârziate, şi există un risc mare de apariţie a blocajelor financiare. Era cât pe-aci să avem un default (incapacitate de plată – n. r.), ceea ce înseamnă un blocaj financiar, ceea ce va duce în secunda doi la un blocaj general”, a spus Urluescu, citat de Agerpres.

Deşi a spus că nu poate da nume de companii, acesta a afirmat totuşi că, potrivit unor informaţii din piaţă, ar fi vorba despre Electrica Furnizare. „Nu pot să dau nume de companii, dar este vorba de unul dintre membrii noştri. Nu înseamnă că ceilalţi sunt în situaţie mai roz. Să nu uităm că, dacă unul pică, trage mai mulţi după el, îi trage şi pe ceilalţi. Toţi furnizorii sunt în corzi acum, orice bobârnac îi duce în prăpastie. Dacă un furnizor, nu mare, ci mediu, pică, pică şi cel de ultimă instanţă care îi preia clienţii. Ce se poate întâmpla? Raţionalizare sau blackout”, a completat preşedintele AFEER.

(1)Arieratele de miliarde de euro acumulate de luni de zile în compensarea cheltuielilor deja efectuate de furnizori cu clienții de energie, (2) criza de lichiditate și (3) epuizarea limitei specifice de credit în sectorul bancar fac ca unul dintre cele mai mari riscuri în sistemul energetic românesc să fie intrarea în incapacitate de plată a unei mari companii de furnizare, se arată într-o analiză a Energy Policy Group. (conținutul integral, în comentarii).

Este neclar dacă statul român are un plan de urgență pentru un astfel de scenariu, potrivit EPG, care apreciază că una dintre cele mai brutale și mai ne-economice moduri de intervenție în piață a OUG 119 este fixarea unui plafon de preț de 1.300 lei/MWh până la care statul recunoaște cheltuielile de achiziție de energie ale companiilor de furnizare.

O astfel de obligație de vânzare a energiei cu mult sub costurile de operare (într-adevăr, prețurile pe PZU sunt și de 2-3 ori mai mari decât acest nivel) reprezintă, în fapt, o formă de expropriere a veniturilor furnizorilor.

Printre măsurile discutate la nivel european, Comisia a acordat o atenție aparte nevoii ca guvernele naționale să asigure lichiditate companiilor de furnizare. În fundamentarea propunerii de Regulament, la punctul 43, Comisia indică necesitatea compensării depline a furnizorilor: „furnizorii trebuie să fie compensați în mod echitabil pentru costurile pe care le suportă pentru furnizarea la prețuri reglementate, fără a aduce atingere aplicării normelor privind ajutoarele de stat. Costul prețurilor sub nivelul costurilor reglementate trebuie să fie finanțat din veniturile provenite din aplicarea plafonului pe venituri”.

Furnizorii de energie au semnalat autorităților efectele negative ale OUG 119 pentru a nu ajunge în situația imposibilității securizării energiei pentru clienții din portofoliu.

Urluescu susține că este un risc mare ca România să se confrunte cu un deficit de energie şi gaze în piaţă. „O parte dintre consumatori vor trebui fie să reducă benevol consumul, fie să fie deconectaţi”, a susţinut Laurenţiu Urluescu. În plus, sistemul bancar nu mai finanţează companiile din energie. „OUG 119 efectiv distruge piaţa. Furnizorii sunt reticenţi în a prelungi contractele sau a oferta clienţi noi, mai ales cei care beneficiază de plafonare”, a subliniat el.

Conform acestuia, actul normati amintit duce la blocarea importurilor de electricitate şi gaze, ceea ce ar însemna că, în vârf de consum, să nu mai poată fi asigurată continuitatea în aprovizionare. „Preţul de 1.300 de lei pe MWh fixat pentru furnizori este vădit sub preţul pieţei. Înseamnă o pierdere din start pentru orice furnizor. Nu se mai încheie nicio tranzacţie pe piaţa forward, ceea ce înseamnă că toată energia va fi tranzacţionată pe PZU (Piaţa pentru Ziua Următoare, piaţa spot – n. r.) şi nu va mai exista niciun preţ de referinţă”, a completat reprezentantul furnizorilor.

Cotidianul RO

ANAF, mai mulți inspectați

27 sept.

declaratia-unica

Raportul de activitate al ANAF pentru prima jumătate a lui 2022 relevă faptul că aproape 60% mai mulți contribuabili au verificați în cadrul tuturor formelor de control fiscal, în primul semestru al acestui an, comparativ cu aceeași perioadă din 2021, cu peste 250% mai multe decizii de impunere au fost emise și cu 740% mai multe debite au fost stabilite în sarcina contribuabililor verificați, conform unei analize a EY Romania.

Documentul relevă însă și alte câteva aspecte interesante. Astfel, deși se observă o creștere a numărului de contribuabili care au trecut printr-o inspecție fiscală (18.108, față de 17.179 în 2021), sumele suplimentare stabilite au fost cu aproape un miliard de lei mai mici față de anul trecut, respectiv 1,5 miliarde față de 2,34 miliarde lei, pentru aceeași perioadă.

Acest decalaj va fi cel mai probabil recuperat în a doua parte a anului, chiar într-un context de scădere a numărului inspecțiilor desfășurate. De exemplu, în a doua parte a anului 2021, s-au derulat 15.710 inspecții fiscale care însă au stabilit sume suplimentare de 2,7 miliarde de lei.

În același timp, se remarcă o creștere de 2,5 ori a numărului verificărilor documentare, de la 2.773 în primul semestru al anului 2021, la 6.942 în primul semestru al anului 2022, ceea ce depășește chiar numărul verificărilor documentare din întreg anul 2021 (6.804). Sumele impuse la plată au fost de aproape trei ori mai mari: 215 milioane lei în primul semestru din 2022, față de 86 milioane lei în aceeași perioadă a anului anterior și 201 milioane lei, sumă impusă în tot anul 2021. Numărul sesizărilor penale efectuate de inspectorii fiscali a scăzut și el, chiar semnificativ, de la 181 se sesizări în primul semestru al anului 2021, la 126 în
perioada corespunzătoare a anului 2022.

Pe de altă parte, susțin reprezentanții EY Romania, este îngrijorătoare creșterea sumei stabilite suplimentar în sarcina contribuabililor verificați de către Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF): de la 23,5 milioane lei la aproape 200 milioane lei, adică o majorare de opt ori în primele șase luni din acest an2022, față de aceeași perioadă din anul trecut.

Instituția a avut însă o activitate foarte intensă, prin care au fost verificați de patru ori mai mulți contribuabili în prima jumătate a acestui an, respectiv 589, față de 167 în perioada similară din acest ananul precedent.

Sunt cifre oficiale care demonstrează intenția autorităților de control fiscal de a intensifica activitatea de control, urmând strategia ale cărei obiective principale sunt de a descoperi cazurile de fraudă și neconformare la plata datoriilor către buget și recuperarea sumelor datorate de către contribuabili.

Mulți contribuabili continuă însă să se întrebe cum să NU ajungă subiectul unei inspecții fiscale sau al unei verificări documentare care, așa cum reiese din practică, de cele mai multe ori se finalizează cu sume suplimentare impuse la plată. Răspunsul continuă să fie acela că nu există o „rețetă” de urmat care să asigure desfășurarea liniștită a activității, fără vizite din partea ANAF.

Din perspectiva autorităților, fiecare contribuabil, mic sau mare, companii sau persoane fizice, este încadrat pe o scară de risc, în funcție de comportamentul fiscal privind declararea și achitarea taxelor și impozitelor, cuantumul acestora, neregulile identificate în controalele precedente etc.

Potrivit legii, la baza deciziei de a verifica sau nu un contribuabil stă această „analiză de risc”, definită de Codul de procedură fiscală drept „activitatea efectuată de organul fiscal în scopul identificării riscurilor de neconformare în ceea ce priveşte îndeplinirea de către contribuabil/plătitor a obligaţiilor prevăzute de legislaţia fiscală, de a le evalua, de a le gestiona, precum şi de a le utiliza în scopul efectuării activităţilor de administrare fiscală”. Astfel, contribuabilii încadrați la „risc mare” sunt controlați cu prioritate, în timp ce contribuabilii cu „risc mic” sunt lăsați pe plan secund.

Deși de-a lungul vremii au existat numeroase discuții între mediul de afaceri și Ministerul de Finanțe cu privire la stabilirea (și apoi publicarea) unor criterii clare în funcție de care se determină riscul unui contribuabil – la un moment dat discutându-se chiar de corelarea acestui risc cu posibilitatea de a accesa diverse facilități fiscale, credite bancare, etc., nici până în prezent nu există un act normativ care să detalieze criteriile de risc, clasele de risc și procedura de determinare a riscului, cu toate că în varii rapoarte sunt menționate anumite zone de interes privind riscul (spre exemplu, în Raportul privind activitatea ANAF pentru semestrul I din 2021 se precizează că „Riscurile majore identificate în primul semestru al anului 2021 sunt reprezentate de riscul de subdeclarare a obligațiilor fiscale, precum și de riscul privind neachitarea obligațiilor de plată (ținând cont de facilitățile oferite), respectiv: riscul
privind neachitarea obligațiilor fiscale, riscul privind plata cu întârziere a obligațiilor fiscale, riscul privind provocarea insolvabilității/reducerea intenționată a capacității financiare”).

Există totuși un instrument (o analiză profesionistă) pe care fiecare contribuabil ar putea să-l utilizeze inteligent, prin care este investigat gradul de risc, pentru a ști în fiecare moment cum sunt „priviți” de autoritățile fiscale și cât de ridicată este probabilitatea de a fi subiectul unui control fiscal, se arată în analiza EY Romania.

Cotidianul RO

Facturile românilor au crescut cel mai mult din UE

27 sept.

Facturile românilor la utilităţi au crescut de la 77% în 2010 până la 124% în 2021, această creştere fiind cea mai ridicată din Uniunea Europeană, potrivit unui infografic Monitorul Social, un proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România.

Monitorul Social a publicat un infografic cu privire la creşterea preţurilor la facturile casnice pentru utilităţi în ultimii ani în România faţă de media europeană.

„Cu termenul de referinţă a preţurilor la utilităţi din 2015, facturile românilor la utilităţi au crescut de la 77% în 2010 până la 124% în 2021. Această creştere este de departe cea mai ridicată din Uniunea Europeană. Media UE-27 pentru creşterea preţurilor la utilităţi a fost de la 89% din preţul de referinţă în 2010 până la 110% din preţul de referinţă în 2021. Creşterea cumulată a preţurilor la facturile electrocasnice din 2010 până în 2021 este de 61%, de departe cea mai ridicată din Uniunea Europeană”, arată infograficul.

Conform sursei citate, pe lângă creşterea totală de preţuri cea mai ridicată, România a înregistrat constant şi printre cele mai mari creşteri anuale ale facturilor. În fiecare dintre anii 2011, 2013, 2018 şi 2021 facturile au crescut cu măcar 8%, cea mai mare rată de creştere a preţurilor din Uniunea Europeană.

Spre deosebire, inflaţia raportată la indicele preţurilor de consum (IPC) între 2010 şi 2021 a fost semnificativ mai mică. Dinamica acestuia a fost de la 88% din preţul de referinţă în 2010 până la 115% din preţul de referinţă în 2021. Şi la acest capitol România a avut printre cele mai mari creşteri de preţuri, după Ungaria.

„Creşterea preţurilor la utilităţi în România a depăşit cu mult rata inflaţiei generale, ceea ce înseamnă că românii plătesc mai mult pentru toate cheltuielile curente, însă creşterea de preţuri cea mai mare a fost înregistrată la facturile pentru utilităţile casnice”, mai arată infograficul.

htp://cotidianul.ro/

Meloni, promisiune mare către italieni

27 sept.

Giorgia Meloni, care va deveni probabil prima şefă a unui guvern de dreapta al Italiei după cel de-al doilea război mondial, a declarat că vrea să „scoată în evidenţă ceea ce uneşte” poporul, după ce alianţa politică din care face parte a câştigat alegerile de duminică, transmite dpa.

Alături de Liga condusă de fostul ministru de interne şi vicepremier şi de partidul Forza Italia al lui Silvio Berlusconi, partidul condus de Meloni – Fratelli d’Italia – are asigurată majoritatea absolută în ambele camere ale parlamentului de la Roma, a confirmat luni Ministerul de Interne. Alianţa are 112 mandate de senator din cele 200 şi 235 de locuri din cele 400 în Camera Deputaţilor.

„Italienii ne-au încredinţat o responsabilitate importantă. Acum va fi sarcina noastră să nu îi dezamăgim şi să facem tot ce putem pentru a restitui Naţiunii demnitatea şi mândria”, a scris Meloni marţi pe Twitter. „Astăzi am făcut istorie”, a mai afirmate ea în aceeaşi reţea socială.

Politiciana în vârstă de 45 de ani va deveni probabil prima femeie prim-ministru din Italia. Până atunci, alianţa trebuie să cadă de acord asupra unei coaliţii guvernamentale şi să primească mandatul din partea preşedintelui Sergio Mattarella.

Negocierile pot începe numai după ce noul parlament îşi va începe activitatea, la jumătatea lui octombrie.

Învinşii – alianţa de stânga condusă de Social Democraţi, din care mai fac parte Mişcarea 5 Stele şi Alianţa de Centru – nu au reuşit să îşi oprească rivalii, care s-au prezentat duminică la urne cu mai mult aplomb, apreciază dpa.

Meloni a vorbit despre o „noapte a mândriei”, în timp ce se bucura de felicitările colegilor din partidele europene de dreapta, printre care naţionalista franceză Marine Le Pen, liderii formaţiunii radicale de dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) sau premierul polonez Mateusz Morawiecki.

Din partea unui guvern condus de ea se aşteaptă acţiuni împotriva migraţiei prin Mediterana şi renegocierea fondurilor europene de relansare după epidemia de coronavirus. În campanie, Meloni a mai promis şi reducerea impozitelor.

Cotidianul RO

Cristoiu: Italia a votat împotriva Ursulei von der Lyen, Noul Stalin al UE

27 sept.

Ion Cristoiu, într-un Editorial pe blogul său: Da, italienii au votat-o pe Giorgia Meloni şi ca răspuns demn la tentativa de umilire din partea preşedintei Comisiei UE.

Alegerile parlamentare anticipate din Italia au avut o prezenţă la vot de 63,91%.

În România postdecembristă, o asemenea prezenţă la vot nu s-a mai înregistrat din 2000, cînd parlamentarele s-au ţinut împreună cu prezidenţialele. Începînd cu 2008, cînd pentru prima oară în postdecembrism alegerile parlamentare au fost diferenţiate de cele prezidenţiale, prezenţa la scrutin a fost catastrofală . 2008 – 39%. 2012 – 41%. 2016- 39%. 2020 – 33%.

Am simţit nevoia unei comparaţii cu alegerile de la noi, deoarece prezenţa mare la vot ( şi în Italia a fost mare prin comparaţie cu prezenţa de la noi), e deosebit de importantă nu atît pentru încrederea Poporului în democraţie, cît mai ales pentru legitimitatea partidului care a învins. Cu 26%, partidul Fratelli dʼItalia poate considera ca avînd în spate o forţă electorală puternică. Şi faţă de această forţă partidul e dator vîndut, ca să zic aşa, dacă parvine la guvernare, deoarece el a primit voturile în schimbul făgăduielilor electorale.

Partidul condus de Georgia Meloni a avut la alegerile anterioare, cele din 2018, doar 4%. La alegerile din 2022 a obţinut 26%. Un salt uriaş, greu de imaginat într-o democraţie.

Luînd în considerare aceste aspecte, e obligatoriu să ne întrebăm ce punct din Programul politic a sedus atît de tare pe italieni încît aceştia au făcut ca un partid să sară în doar patru ani de la 4% la 26% acum.

De regulă astfel de salturi au loc în cazul unui partid nou înfiinţat, care vine în faţa electoratului cu propuneri halucinant de populiste, imposibil de concretizat. E ceea ce s-a petrecut la noi cu partidul lui Dan Diaconescu în 2012.

Aceste populisme lipsesc din programul partidului Fratelli dʼItalia sau sînt într-o proporţie prea mică pentru a le lua în calcul cînd vrem să vedem ce a sedus electoratul.

De ce au votat italienii partidul condus de Georgia Meloni?

Răspunsul ni-l dă reacţia virulentă a preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Lyen în faţa sondajelor care dădeau cîştigătoare partidul Fratelli dʼItalia:

„Dacă lucrurile merg într-o direcţie dificilă în Italia – am vorbit mai devreme despre Ungaria şi Polonia – Comisia Europeană are instrumentele necesare.”

După succesul înregistrat de Giorgia Meloni mulţi s-au grăbit să explice rezultatul prin reacţia italienilor la ameninţările Ursulei.

Da, italienii au votat-o pe Giorgia Meloni şi ca răspuns demn la tentativa de umilire din partea preşedintei Comisiei UE.

După opinia mea nu aceasta a fost cauza principală. Reacţia nesăbuită a Ursulei von der Lyen i-a făcut pe italienii să-şi dea seama că Giorgia Meloni avea dreptate în ce priveşte Uniunea Europeană.

Pe parcursul campaniei partidul Fratelli dʼItalia a denunţat incredibila transformare a UE sub mandatul Ursulei von der Lyen dintr-o Uniune democratică, în care se ţine cont, ca în orice democraţie, şi de punctele de vedere ale statelor membre, într-un nou Lagăr socialist de pe vremea Uniunii Sovietice. Se ştie că pe vremea Lagărului socialist, guvernele statelor din Est erau simpli executanţi ai Ţarului comunist de la Kremlin, secretarul general al PCUS. De altfel una dintre cauzele prăbuşirii Comunismului în Est a fost şi dictatura insuportabilă a Moscovei asupra statelor comuniste. Mai nou, locul Moscovei l-a luat Bruxellesul, iar cel al secretarului general al PCUS, Preşedinta Comisiei Europene.

Ursula von der Lyen a ajuns preşedinta Comisiei Europene în urma unor intrigi de budoar. Ea nu a abţinut această funcţie în urma unor alegeri directe la nivelul Uniunii Europene. Poziţia preşedintei UE în raport cu statele membre e dată de felul în care a fost desemnată. Dacă ar fi fost aleasă direct (cum s-ar cuveni, de altfel) de către cetăţenii UE, s-ar fi zis că în funcţia de preşedintă a Comisiei ea transpune în practică nu poziţiile guvernelor, ci poziţiile cetăţenilor. O alegere directă ar fi presupus un program al candidatei pentru care ar fi fost aleasă. Felul în care a ajuns în fruntea Comisiei conferă Ursulei von der Lyen prerogativele unui primus inter pares în raport cu premierii statelor care alcătuiesc Uniunea Europeană. Şi aşa ar fi trebuit să se poarte.

Cu atît mai mult s-ar fi impus asta cu cît Brexitul a semnalat un început de nemulţumire în rîndul cetăţenilor Uniunii faţă de tendinţa transformării Birocraţiei de la Bruxelles într-o entitate suprastatală, cu propriile mecanisme şi propriile interese, interese în tot mai mare contradicţie cu interesele popoarelor din UE. La vremea respectivă s-a început o dezbatere despre Reformarea UE în direcţia unei mai mari independenţe a statelor suverane faţă de Birocraţia de la Bruxelles.

Pandemia a fost fatală procesului pe cale de a se naşte. Şi nu atît pentru că noile provocări au împins în plan secund chestiunile generale, cît mai ales pentru că Birocraţia de la Bruxelles, condusă de Ursula von der Lyen, a descoperit în Criză fericirea de a comanda. Pentru că la nivelul UE se cerea o coordonare a eforturilor angajate de toate statele, profitînd de nevoia unei centralizări, Ursula von der Lyen a transformat funcţia de preşedintă a Comisiei într-una de Stalin al UE.

Cu de la sine putere ea a comandat în numele statelor membre cantităţi uriaşe de vaccin, plătite de cetăţenii UE. Tot ea a comandat statelor membre o propagandă deşănţată vaccinurilor ceea ce a dus la creşterea neîncrederii faţă de medicament. Recent, ministrul nostru al Sănătăţii a recunoscut că distrugerea vaccinurilor inutilizate va costa România 200 de milioane de euro. Dacă ne gîndim la cît a costat achiziţionarea pentru noi de către Ursula a vaccinurilor, administrarea vaccinurilor şi propaganda făcută acestora vom descoperi că indicaţiile dictatoriale date de preşedinta Comisiei au costat straşnic pe cetăţenii români.

Pandemiei i-a urmat Criza Războiului din Ucraina.Şi în acest caz Ursula von der Lyen s-a comportat ca un Stalin ale UE. A angajat cu de la sine Uniunea Europeană într-o implicare iresponsabilă în Război de partea lui Vladimir Zelenski, implicare care nu a ţinut cont de interesele unor state membre, a compromis examenul care e admiterea în UE, idealizînd democraţia din Ucraina, a transformat sancţiunile dintr-un instrument menit a promova pacea într-o armă menită a înteţi Războiul. Criza energetică a fost un nou prilej de exersare a plăcerilor dictatoriale de către Ursula. Netam nesam ea a cerut statelor membre să facă economii de energie de 15%, chiar şi cdacă unele state membre, precum România n-aveau nevoie de aşa ceva.

Două state membre – Ungaria şi Polonia – legendare prin faptul că au iniţiat în 1989 procesul de prăbuşire a comunismului – sînt ameninţate iar şi iar de Ursula von der Lyen cu tăierea fondurilor europene, pentru că nu-i ascultă indicaţiile.

Ameninţările adresate italienilor ca să fie atenţi cu cine votează, mai precis ca nu cumva să voteze pe altcineva decît cine le spune ea, n-a fost o scăpare şi nici cum caută unii să ne convingă expresia dependenţei Ursulei von der Lyen de forţa din afara Uniunii. A fost expresia clară a unei beţii. Cea de se vedea un fel de Stalin al UE.

Contrar neghiobiile propagandistice în circulaţie prin presa noastră mituită italienii n-au votat ieşirea ţării din UE, aşa cum n-au făcut-o nici ungurii şi nici polonezii. Ei au votat pentru o Uniune Europeană întoarsă la rădăcini, pentru o Uniune Europeană democratică şi nu dictatorială.

Cotidianul RO

Proiectul european clătinat de conducerea lui

27 sept.

În urmă cu două decenii, am participat la o dezbatere organizată de fundația Die Zeit la care a fost prezentat un raport de cercetare realizat de un grup complex de cercetători și analiști. Îmi amintesc și acum concluzia. Uniunea Europeană este unul dintre marile proiecte politice din istoria lumii care nu are un model. Se derulează și se perfecționează în mers și poate fi o reușită unică după cum poate și eșua.

Sunt convins că ne aflăm la fel de departe de un mare succes la scara istoriei după cum încă ne aflăm destul de departe de un eșec. În ultimii ani, fisurile proiectului au devenit la fel de vizibile ca și insuccesele. Numai că succesele politice ale Uniunii Europene nu au mobilizat atît de mulți susținători pe cît de mulți pesimiști au produs insuccesele, incoerențele, inițiativele birocratice (unele de-a dreptul stupide) ale funcționarilor și politicienilor mult prea străini de realitatea europeană din țările membre. Numărul celor care se îndoiesc sau resping proiectele și direcțiile avansate de actuala Comisie Europeană se află în continuă creștere. Iar acestea nu sunt cauzate de slăbiciunea proiectului politic, cît de superficialitatea și profesionalismul modest al celor desemnați să-l conducă. Slăbiciunile Uniunii Europene vin din improvizațiile și ezitările, din ambițiile și din inițiativele particulare ale celor care decid astăzi la Bruxelles și Strasbourg, dar și din mediocritatea politicienilor trimiși să contribuie la îmbunătățirea proiectului european.

Rezultatul alegerilor din Italia este un exemplu. Încercarea birocraților europeni de a generaliza norme și concepte ale identității la nivelul întregii Uniuni are la bază această victorie neașteptată. Mesajul Ursulei von der Leyen cu trimitere la opțiunile electorale ale italienilor a cîntărit enorm. Puși simplu, e deranjat vizibil. Credibilitatea președintei Comisiei Europene se clatină în mai toate țările europene. Achiziția vaccinurilor anti-Covid s-ar putea să-i afecteze definitiv imaginea politică. Președinta Comisiei Europene desemnată prin vot și negociere (și nu numai!) nu se poate deplasa liber fără a fi huiduită în mai multe țări europene membre. Asta spune mult nu despre marele proiect politic european, ci despre calitatea actualei echipe și despre normele, recomandările și găselnițele promovate de la Bruxelles.

În fapt, dificultățile și contestările de acum ne demonstrează că proiectul are la cîrmă cea mai slabă echipă din întreaga sa existență. Adică, de la înființarea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (1952).

CORNEL NISTORESCU/http://cotidianul.ro/

%d blogeri au apreciat: