ILAN LAUFER,FOST MINISTRU,DECLARATII TAIOASE LA ADRESA LUXEMBURGHEZILOR JEAN-CLAUDE JUNCKER SI KLAUS WERNER JOHANNIS:”ROMANIA DEVINE STAT SATELIT LA SATELITII EU!”
4 feb.SRI – STAT IN STAT PE BANII STATULUI!
4 feb.Prosperitatea celui mai important serviciu de informații din România este în creștere de la la an. Fie că este vorba de alocări de la bugetul de stat, fie de finanțări din fonduri europene nerambursabile, SRI știe să facă rost de bani. Instituția cheltuie sume amețitoare pe laboratoare de cercetare, nu știm cât de importante și necesare, hoteluri și imobile pentru relaxarea angajaților renovate pe milioane de euro ori pe celebra bază de date extinsă pe mai mulți ani, Big Brother reloaded! Nici pensiile militare ale lucrătorilor SRI nu sunt de lepădat, ajungând azi chiar mai mari decât salariile încasate de securiști pe vremea când erau activi.
Banii alocați în acest an SRI-ului de la bugetul de stat vor fi cu 13% mai mari față de 2017, ajungând la 2,306 miliarde de lei. Și cheltuielile de personal sunt mai mari cu 29%, fiind de 1,212 miliarde de lei. Necesarul pentru bunuri și servicii este de 226 milioane de lei, cu 8% mai mari comparativ cu 2017. Creditele bugetare pentru investiții cu fonduri UE nerambursabile vor fi mai mari cu 62% față de anul precedent, ridicându-se la 50,25 milioane de lei, de la 30,93 milioane de lei.
Construirea unui complex de cercetare a ANI
Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul“ va construi din fonduri europene nerambursabile un complex de cercetare. Clădirea va fi alcătuită din subsol, parter și două etaje, în suprafață de 1.505 mp, terenul aferent fiind de 4.257 mp. Banii vor fi acordați prin Programul Operațional Competivitate. Contractul de proiectare și asistență tehnică va costa 100.000 de euro, plus TVA, și a fost atribuit firmei Nox International SRI, care aparține companiei franceze de construcții și inginerie Groupe Nox SA. Filiala românească a societății a mai colaborat cu SRI în 2016, când au fost încheiate alte două contracte, a căror valoare totală a fost de circa 650.000 de euro.
Complexul de cercetare va aparține de Institutul Național de Studii de Intelligence al Academiei Naționale de Informații și va deține 6 laboratoare pentru comunicare strategică în situații de criză – 300 de persoane, cercetare fundamentală în intelligence – 85 de locuri, politică de securitate – 100 de locuri, securitate locală, regională și globală – 40 de locuri, intelligence competitiv – 125 de locuri, istoria intelligence-ului – 100 de locuri, psihologice experimentală – 70 de locuri.
Scopul acestuia este „dezvoltarea cercetărilor fundamentale și aplicative în domeniul sistemelor de intelligence pentru asigurarea securității infrastructurilor critice, dezvoltarea cunoștințelor în domeniul științelor sociale, crearea și dezvoltarea unor rețele academice în domeniul studiilor de securitate și intelligence și implementarea de tehnici moderne de analiză a Big Data și Open Data, care să permită îmbunătățirea proceselor decizionale și sporirea competivității organizațiilor publice și private.“
Sediu nou pentru spitalul SRI
Un alt proiect al SRI-ului vizează construirea unui sediu nou pentru Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu“. Planul va fi pus în aplicare tot de Compania Națională de Investiții, pe un teren atribuit SRI-ului de către Primăria Capitalei. În decembrie 2015, SRI a primit 11.382 mp în Bd. Vasile Milea nr. 5G, sector 6.
Cu un an înainte însă, același teren fusese dat în folosință gratuită, pe o perioadă de 15 ani, Fundației Olimpice Române, pentru înființarea a două patinoare de către omul de afaceri Ion Țiriac.
Compania Națională de Investiții, aflată în subordinea Ministerului Dezvoltării, a atribuit contractul pentru serviciile de proiectare pentru studii de prefezabilitate și dezabilitare în valoare de circa 1,41 milioane de lei plus TVA. Câștigătorii licitației sunt Tahoma Bautrupp și Concrete Design Solutions. Ultima dintre cele două firme, respectiv societatea Concrete&Design Solutions SRL, mai are în derulare și alte contracte cu statul. Unul dintre acestea prevede proiectarea unui nou sediu al ANAF, o clădire de 7 etaje ce urmează să fie finalizată în 2021. Terenul pe care se va ridica imobilul ANAF se află lângă actualul sediu al Serviciului de Telecomunicații Speciale. Cele două companii au trebuit să mai efectueze studiu geotehnic, studiu pentru utilizarea unor sisteme alternative de eficiență energetică, studiu privind siguranța la incendiu, studiu de circulație, obținerea avizelor din partea autorităților, tehnologia medicală.
Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu“ dispune în prezent de două sedii, unul pe Str. Arh. Ion Mincu din București, iar celălalt în comuna Balotești. Clădirea din sectorul 1 a fost retrocedată foștilor proprietari, unitatea sanitară funcționând în prezent cu chirie.
Hotelul Maramureș din Olimp
Prin HG 752/2015, Hotelul Maramureș din stațiunea Olimp a intrat în administrarea SRI. Clădirea are 13 etaje și circa 220 de camere, iar terenul aferent are o suprafață de 9.000 mp.
Imobilul a trecut de-a lungul timpului de la o instituție publică la alta. Până în 2006 a aparținut de Regia Patrimoniului Protocolului de Stat – RA APPS, trecând apoi în subordinea Institutului Național de Administrație a Ministerului de Interne. În 2009 institutul a fost desființat, activitatea acestuia fiind transferată Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, care aparține Ministerului Dezvoltării Regionale. Agenția nu l-a folosit însă, motiv pentru care hotelul ajunsese în paragină.
Proiectul de reabilitare are termen de execuție 22 de luni, urmând să fie dat în folosință în acest an.
Amenajarea imobilului îl va transforMa dintr-un hotel de 2 stele într-unul de 3 stele, va avea circuit închis și va fi folosit exclusiv de angajații instituției.
La sfârșitul anului 2016, UM 0929 a atribuit firmei General Service Grup 98 SRL contractul pentru reabilitarea și modernizarea „căminului garnizoană“ Maramureș, Olimp. Valoarea contractului este de circa 21 milioane de lei, plus TVA, bani care provin din fonduri publice. Compania care a câștigat licitația are voie să subcontracteze lucrarea doar în limita a 1% din valoarea investiției pentru realizarea instalațiilor de semnalizare, de limitare și stingere a incendiilor și a sistemelor de alarmă împotriva efracției.
Compania General Service Grup 98 a derulat mai multe contracte cu statul: școli și grădinițe din București, locuințe ANL, Teatrele Metropolis și Bulandra, Universitatea de Arte București, CFR, Transelectrica, Metrorex, Electrica Transilvania și Centrul de Cercetare-Dezvoltare pentru Studiul Morfologic și Genetic în Patologia Malignă a Universității Ovidius din Constanța, ultimul fiind un proiect care a costat 3,73 milioane de lei.
Reparații pentru un imobil cu spații de cazare
Compania Națională de Investiții a terminat pe 25 ianuarie 2017 lucrările de reparații capitale pentru o clădire cu spații de cazare aflată în administrarea Serviciului Român de Informații. Costul lucrărilor a fost de 3.313.651 lei cu TVA. Imobilul a fost construit în 1950 și este alcătuită din parter și etaj. Aflată în stare evidentă de degradare, clădirea a necesitat lucrări de reabilitare ce au constat în repararea acoperișului, a sistemului de scurgere a apelor pluviale, a fațadelor, izolației, camerelor, pardoselilor, tâmplăriei, a instalațiilor electrice, sanitare și termice. „Programul de investiții privind modernizarea infrastructurii imobiliare a Serviciului Român de Informații are ca obiectiv principal îmbunătățirea infrastructurii imobiliare a Serviciului Român de Informații în vederea asigurării unor capacități operaționale adecvate unor procese de modernizare și dezvoltare a infrastructurii imobiliare, precum și de menținere a funcționalității imobilelor existente în patrimoniul Serviciul Român de Informații, care vizează nevoia actuala și perspectiva pe termen mediu și lung“, se arată în comunicatul de presă al CNI.
Încă un hotel la Mamaia
Un internat abandonat a trecut prin hotărâre de guvern în patrimoniul SRI în 2016. Construcția are 3 etaje și o suprafață de 707 mp, împreună cu terenul aferent de 2.000 mp, și sunt situate în apropierea stațiunii Mamaia, între Pescărie și Delfinariu. Imobilul a fost evaluat la circa 3,2 milioane de lei.
Căminul a aparținut Colegiului Energetic Constanța până în 2001, după care a intrat în posesia Universității Ovidius, care l-a lăsat în paragină.
Big Data alias Big Brother
Încă din 2006 s-a pus problema dotării SRI cu echipamente informatice care să centralizeze informațiile primite de la mai multe instituții publice: Ministerul de Interne, Finanțe, Justiție, APIA, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, Oficiul Național al Registrului Comerțului, CNAS, ANAF și BNR.
Sistemul Big Data este alcătuit din SII Infrastructură și SII Analytics. SRI a accesat fonduri europene nerambursabile în valoare de zeci de milioane de euro pentru cele două proiecte.
UM 0929 a derulat, în perioada 13.02.-15.12.2015, programul „SII Infrastructură – Sistem informatic integrat de interoperabilitate între baze de date ale principalelor instituții ale statului“, care a costat 74.997.580 lei. Dintre aceștia, 62.022.998,66 lei reprezintă finanțare prin Fondul European de Dezvoltare Regională, restul de 12.074.581,34 lei fiind alocați de la bugetul de stat. „Sistemul informatic preia informațiile necesare de la mai multe instituții publice, prin asigurarea interoperabilității dintre bazele de date ale acestora. Din această perspectivă, sistemul oferă posibilitatea regăsirii rapide a diverselor categorii de date sau accesul la tablouri de bord“, se arată în motivarea proiectului. Sumele au fost folosite pentru achiziționarea de platforme informatice, pachete software, servicii de programare de sisteme și de analiză.
Pentru Centru de Date, câștigătoare au fost societățile Logika IT Solutions, Datanet Systems și Siveco România, cu subcontractant Logic Computer. Pentru echipamentele de conectare la releele de comunicații de bandă largă contractele au revenit firmelor Datanet Systems și Mira Telecom.
În urma licitației, UM 0929 a încheiat contracte cu firmele Siveco România și Nova Tech Integrated Solutions SRL pentru proiectul SII Analitycs, în valoare de 142,071 milioane de lei. Dintre aceștia, 84,34% provin din fonduri externe nerambursabile. Programul „este destinat asigurării unei capacităţi superioare de analiză a bazelor de date ale principalelor instituţii din România. Obiectivul platformei este de a spori considerabil viteza de căutare a informaţiei relevante în bazele de date deja existente. Practic, în loc să interogheze sisteme diferite, neuniformizate informatic şi procedural, instituţiile statului vor putea accesa informaţiile integrat, rapid şi eficient.“
Achiziții prin Academia SRI
- Achizițiile din proiectul european „Start – O viață de calitate în siguranță“, ce are ca beneficiar Departamentul pentru Egalitate de Șanse din MMPS, s-au derulat de Academia de Informații „Mihai Viteazul“, aflată în subordinea SRI. Proiectul era destinat egalității de șanse între femei și bărbați pe piața muncii. Selecția partenerilor s-a realizat în 2014, atunci fiind prevăzut în documente că este nevoie de o universitate publică din domeniul de informații.
Valoarea proiectului a fost de circa 170.207.156 milioane de lei, din care în 2016 s-au aprobat achiziții de 7.740.520 milioane de lei. Dintre aceștia, 6,7 milioane de lei au fost alocați pentru cumpărarea de tehnică și servicii IT, iar 1 milion de lei pentru modernizarea unei clădiri a Academiei Naționale de Informații.
- RASIROM, aflată în subordinea SRI, a câștigat un contract în valoare de 955.645 de lei pentru efectuarea unor lucrări de reabilitare și modernizare a unei clădiri a ANI în 2015. Achiziția serviciilor s-a derulat de către Academia Națională de Informații, ca partener în proiectul europen al cărui beneficiar este Departamentul pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați.
-
Societatea ASSECO SEE SRL a câștigat, în 2015, licitația pentru un contract de 6 milioane de lei pentru furnizarea de echipamente și servicii IT, în cadrul proiectului Sistemul de Instruire și Analiză, al cărui beneficiar a fost Agenția Naționlă de Informații. Compania face parte din grupul polonez IT ASSECO, care apare și în dosarul EADS.
Pensiile militare, mai mari decât salariile
În primele 6 luni ale anului 2017 au fost depuse 683 de cereri de pensionare ale angajaților SRI, de 3 ori mai multe față de anul anterior. Suma totală a acestora a fost de 254,5 milioane de lei.
9.175 de foști angajați SRI aveau la jumătatea anului trecut pensii de serviciu, suportate exclusiv din bugetul de stat, potrivit Legii 223/2015. Acestea sunt plătite prin Casa de Pensii Sectorială a SRI.
Pensiile speciale ale militarilor cu 25 de ani vechime reprezintă 65% din media salariilor lunare brute realizate la funcția de bază pe parcursul a 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de muncă, actualizate la data ieșirii la pensie. Pentru fiecare an peste cei 25 de ani de vechim, se mai adaugă 1% din baza de calcul, dar nu poate fi mai mare de 85 %.
Pensiile militare sunt astăzi mai mari decât salariile pe care le-au avut beneficiarii lor când erau angajați, motiv pentru care sunt astăzi foarte multe cereri de trecere în rezervă.
„Foarte mulţi dintre cei care sunt în sistem la ora actuală preferă să plece la o vârstă foarte mică în pensie, se întâmplă chiar şi la 40 de ani, pentru că aşa cum arată legislaţia la ora actuală poţi ieşi cu o pensie de 120% faţă de salariu, după care se actualizează pensia respectivă în funcţie de creşterile salariale pe care le au cei care sunt activi. Se ia 85% din brut şi se adaugă sporurile şi iese cu mai mult decât are netul la pensie. Pensia se actualizează întotdeauna în funcţie de cei care sunt activi. Asta înseamnă că, dacă anul viitor vom creşte salariile cu 25%, şi le vom creşte, fără niciun fel de dubii, în 2019 vor fi iarăşi creşteri salariale de 25%, li se actualizează pensiile cu 25% sau cu cât cresc salariile celor care sunt în activitate“, spunea ministrul Muncii, Olguţa Vasilescu, în 2017, la Antena 3.
CEI MAI BOGATI OAMENI DIN ISTORIE!
4 feb.Cine a avut mai mulți bani: John D. Rockefeller sau Ginghis Han? Este o întrebare simplă, dar cu un răspuns foarte dificil, notează ziariștii de la revista Time, care au făcut o analiză completă. Au stat de vorbă ore întregi cu academicieni, economiști și istorici. Clasamentul este riguros, spun ei, însă este o încercare de top al celor mai înstărite figuri istorice, în ordinea influențelor lor economice.
10 Ginghis Han (1162 – 1227)
Imperiul Mongol
Avere: foarte mult pământ și cam atât
Ginghis Han este fără doar și poate unul dintre cei mai de succes lideri militari din toate timpurile. Conducător al Imperiului Mongol, care se întindea din China până în Europa, el a controlat cel mai vast imperiu pe care l-a avut vreodată omenirea. „Succesul său se baza și pe faptul că îi plăcea să-și răsfețe soldații și comandanții“, spune Morris Rossabi, profesor de istorie la CUNY s QueensQueens College. Jack Weatherford, autorul cărții „Gingis Han și facerea lumii moderne“, explică faptul că soldaților mongoli, în comparație cu multe alte armate premoderne, le era interzis să ia prăzi personale. După ce o zonă era cucerită, fiecare obiect era luat și inventariat de comandanți, pentru ca mai târziu să fie împărțite militarilor și familiilor lor. Și Gingis Han primea o parte din pradă, dar asta cu greu îl putea îmbogăți. „Nu și-a construit niciun palat, niciun templu, niciun mormânt, și nici măcar o casă“, spune Weatherford. „S-a născut și a murit într-o iurtă.“
9 Bill Gates (1955-prezent)
SUA
Avere: 78,9 mld. dolari
Fiind cel mai bogat om aflat în viață, averea lui Bill Gates este ușor de determinat. Numai anul acesta revista Forbes estima averea netă a fondatorului Microsoft la 78,9 miliarde de dolari. Asta înseamnă cu 8 miliarde mai mult decât co-fondatorului Zara, Amancio Ortega, a doua cea mai bogată persoană din lume.
8 Alan Rufus (cel Roșu) (1040-1093)
Anglia
Avere: 194 mld. dolari
Nepotul lui William Cuceritorul, Rufus s-a alăturat unchiului său pentru cucerirea Normandiei. A murit cu 11.000 de lire, potrivit lui Philip Beresford și Bill Rubinstein, autorii cărții „Cel mai bogat dintre bogați“, care au estimat averea la 7% din PIB-ul Angliei. Ceea ce ar fi însemnat 194 miliarde de dolari în 2014.
7 John D. Rockefeller (1839-1937)
SUA
Avere: 341 mld. dolari
Rockefeller a început să investească în industria petrolieră în 1863, iar până în 1880 compania sa, Standard Oil, controla 90% din producția americană de combustibil. Potrivit necrologului său din New York Times, averea Rockefeller a fost evaluată la aproximativ 1,5 miliarde de dolari, pe baza unei declarații federale privind impozitul pe venit din 1918 și a estimărilor despre averea sa globală – echivalentul a aproape 2% din producția economică din SUA în acel an, conform datelor compilate de MeasuringWorth (SUA nu a păstrat date oficiale despre venitul național până în 1932). Aceste cifre ar fi echivalente în 2014 cu 341 miliarde de dolari.
6 Andrew Carnegie (1835–1919)
SUA
Avere: 372 mld. dolari
Rockefeller ocupase toată atenția presei, dar Andrew Carnegie ar putea fi cel mai bogat american al tuturor timpurilor. Imigrantul scoțian a vândut compania U.S. Steel lui J.P. Morgan, pentru 480 de milioane de dolari, în 1901. Această sumă este puțin peste 2,1% din PIB-ul Americii, dându-i lui Carnegie o putere economică echivalentă cu 372 miliarde de dolari în 2014.
5 I.V. Stalin (1878–1953)
URSS
Avere: controlul complet al unei națiuni cu 9,5% din producția economică a lumii
Iosif Visarionovici Stalin este o figură neobișnuită în istoria modernă a economiei: un dictator cu puteri absolute, care a controlat una dintre cele mai mari economii din lume. În timp ce este aproape imposibili să separi averea lui Stalin de averea Uniunii Sovietice, combinația unică între puterea economică și controlul complet al URSS convinge mai mulți economiști să-l nominalizeze ca fiind unul dintre cei mai bogați oameni ai tuturor timpurilor.
Și le putem înțelege ușor logica. Mai multe date arată că în 1950, cu trei ani înainte de moartea lui Stalin, URSS reprezenta aproape 9,5% din producția economică mondială. Iar în 2014, acest nivel de producție ar fi echivalentul a aproape 7,5 trilioane de dolari.
Pentru că banii aceștia nu aparțineau în mod direct lui Stalin, el avea abilitatea să folosească puterea economică sovietică pentru orice motiv avea chef. „Controla o șesime din suprafața planetei, fără ca nimeni să-i ceară socoteala, fără verificări și rapoarte“, spune George O. Liber, profesor de istorie la Universitatea Alabama din Birmingham.
4 Akbar I (1542–1605)
India
Avere: A condus imperiul cu 25% din PIB
Cel mai mare împărat al dinastiei Indiene Mughal, Akbar a controlat un imperiu care însemna cam un sfert din producția economică a lumii. Chris Matthews de la Fortune îl citează pe istoricul Angus Maddison, care speculează că PIB-ul pe cap de locuitor în India, sub conducerea lui Akbar, era comparabil cu cel al Angliei Elisabetane, dar „cu o clasă dominantă al cărei stil de viață extravagant îl depășea pe cel al societății europene.“ Afirmația potrivit căreia elita indiană era mai bogată decât cea care aparținea Occidentului se susține cu date furnizate de economistul Branko Milanovic, a cărui cercetare arată că dinastia Mughal era unul dintre cele mai eficiente imperii din toate timpurile în a extrage avuția de la populație.
3 Împăratul Shenzong (1048 – 1085)
China
Avere: A condus imperiul cu 25%-30% din PIB mondial
Dinastia chineză Song (960-1279) a fost una dintre cele mai mari puteri economice din toate timpurile. Potrivit profesorului Ronald A.Edwards, de la Universitatea Tamkang, istoric, expert în economia chineză din perioada Dinastiei Song, acest popor adunase între 25% ȘI 30% din PIB-ul mondial, în perioada de vârf a dinastiei. Averea imperiului provenea și din invenții tehnologice, dar și din extraordinara abilitate de a colecta taxele, despre care Edwards spune că era cu sute de ani înaintea guvernelor europene. Profesorul mai notează că forma de guvernare a dinastiei Song era foarte centralizată, adică împăratul deținea aproape întreg controlul asupra economiei.
2 Augustus Cezar (63 î.Hr – 14 d.Hr)
Imperiul Roman
Avere: 4,6 trilioane de dolari
Augustus Cezar nu numai că deținea controlul unui imperiu care însuma 25%-30% din producția economică mondială, dar, potrivit profesorului de istorie de la Stanford, Ian Morris, el a deținut la un moment dat o avere personală care însemna cam o cincime din economia imperiului său. Această avere ar fi echivalentul a aproape 4,6 trilioane de dolari în anul 2014. „Pentru o perioadă de timp, Augustus a deținut personal tot Egiptul“, spune profesorul. Asta este greu de depășit.
1 Mansa Musa (1280 – 1337)
Mali
Avere: Mai bogat decât ar putea cineva descrie!
Mansa Musa (foto sus), regele din Timbuktu, este considerat deseori cea mai bogată persoană din istorie. Potrivit profesorului de istorie Richard Smith, de la Ferrum College, regatul vest-african al lui Musa era cel mai mare producător de aur din lume – la acea vreme, aurul era foarte cerut și căutat. Totuși, cât de bogat era Musa? Este foarte greu să se estimeze cât de cât valoarea averii sale. Există puține date, iar sursele contemporane descriu bogățiile regelui ca fiind imposibile pentru acea vreme. Așa cum spune Rudolph Ware, profesor de istorie asociat la Universitatea din Michigan, bogățiile lui Musa era atât de mari, încât oamenii se luptau să le descrie. „Este persoana cea mai bogată pe care a putut să o vadă cineva vreodată, asta-i ideea“, spune Ware. „Imaginați-vă cea mai mare cantitate de aur și dublați cantitatea. Asta încearcă să se comunice referitor la el.“
APOSTAZIA ESTULUI SARAC!
4 feb.„Cehia se orientează de acum spre Est, după alegerea președintelui populist prorus Milos Zeman. La 73 de ani, el l-a învins pe rivalul proeuropean Jiri Drahos.“ Zeman este perceput ca un prorus, prochinez și un antioccidental.“ Astfel a relatat Euronews despre victoria la o distanță de nici 3% (152.000 de voturi) a lui Zeman la alegerile de pe 26 – 27 ianuarie. O explicație vine de la un jurnalist de la CzechNews: „Oamenii care au votat cu Zeman sunt în principal cei care nu câștigă nici măcar salariul mediu. Ei nu au nimic de pierdut. Ei nu se identifică cu acest sistem, cu regimul democratic pe care îl avem“.
Avem, așadar, aceeași mantră a analizelor central și est-europene despre „săracii“ care trag în jos politica și societatea. Sursa sărăciei sunt, invariabil, corupția și hoția, argument susținut, chiar în Cehia, de faptul că miliardarul Andrej Babis, aliatul politic al lui Zeman și, cel mai probabil, viitorul premier, este acuzat de OLAF pentru deturnare de fonduri UE.
O politică naivă
O analiză publicată de economistul francez Thomas Piketty în Le Monde, amplu dezbătută în presa din Ungaria, oferă o altă viziune asupra sărăciei din Est. Investițiile private venite din Vest au fost plătite scump, iar acum, fluxul profiturilor vărsate în conturile proprietarilor depășește cu mult transferurile europene care Est. O analiză publicată de site-ul maghiar Mandiner.hu relevă un aspect al marilor privatizări din Ungaria, în anii 1990. Un argument al „politicii economice naive de atunci“ era că trebuie privatizați furnizorii de utilități, pentru a nu se crea un monopol pe piață. Și astfel, utilitățile din Ungaria au fost cumpărate de Bayernwerk, Ruhrgas, Powergen. Nu trec decât câțiva ani și toate aceste companii au fuzionat și au format nimic altceva decât un monopol german pe piața ungară, numit E.ON. „Am judecat însă cu mintea unui absolvent de liceu, că în condițiile pieței libere un monopol străin este mai bun decât unul ungar“, arată analiza Mandiner. Iar lucrurile au stat la fel și în privința sistemului bancar, al marilor lanțuri de retail.
Beneficiarii fondurilor europene
După căderea comunismului, investitorii occidentali au devenit proprietarii unei mari părți a capitalului din aceste state – jumătate (dacă ne referim la întreprinderi), mult peste jumătate (dacă vorbim de mari companii), scrie Piketty. Profiturile obținute de această jumătate străină a economiilor estice au luat calea Vestului: 4,7% din PIB în Polonia, 7,2% în Ungaria, 7,6% în Cehia și 4,2% în Slovacia (date pentru intervalul 2010-2016). Aceste țări, alături de România și Bulgaria, sunt mereu numite în Vest drept cei mai mari beneficiari neți ai fondurilor UE. Pikkety arată însă că aceste fonduri sunt mult mai reduse decât capitalul ce ia calea Vestului: 2,7% din PIB în Polonia, 4% în Ungaria, 1,9% în Cehia și 2,2% în Slovacia. Statisticile europene oficiale se mândresc cu inegalitatea redusă din Est, însă aceasta este estimată fără a lua în calcul profiturile care se scurg din aceste țări. Un studiu polonez citat de Mandiner arată că în 2012 peste jumătate din subsidiile UE s-au întors în Vest, iar fondurile UE nu sunt decât un ajutor indirect pentru marile companii occidentale via Europa Centrală și de Est, de altfel, un lucru spus verde în fața pentru Handelsblatt și de comisarul german pentru Buget, Guenther Oettinger.
Grupul de la Visegrad „atacă democrația UE“
Acum, la începutul negocierilor pentru cadrul bugetar 2021 – 2017, eurodeputatul german Jo Leinen a declarat la Bruxelles că liderii ungar și polonez, Viktor Orban și Jaroslaw Kaczynski, „propagă naționalismul și, aparent, văd în UE doar o sursă de fonduri structurale.“ Eurodeputatul Leinen a reacționat astfel la „Declarația Grupului de la Visegrad privind Viitorul Europei“, asupra căreia au căzut de acord Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia. Ce a provocat nemulțumirea eurodeputatului, care a spus că Declarația este „un atac la adresa democrației europene“? Spre exemplu, în Declarație se arată: „Instituțiile UE trebuie să trateze în mod egal statele membre și strict în limitele competențelor oferite de Tratate. Trebuie respectat dreptul statelor membre de a întreprinde reforme interne în limitele competențelor lor“. „Nu suntem de acord cu stabilirea unor liste transnaționale“ la alegerile pentru PE, arată statele Visegrad. „În chestiuni de interes strategic național, fiecare stat trebuie să aibă dreptul de a cere vot în unanimitate în Consiliul European.“ „Doar soluțiile aprobate prin consens în privința migrației pot aduce rezultate bune (…) Obiectivul trebuie să fie prevenirea presiunii migrației, nu distribuirea imigranților în Europa.“ Oare eurodeputatul german consideră că reformele interne decise de guverele naționale, apărarea intereselor strategice naționale și prevenirea migrației la sursă sunt „atacuri la adresa democrației europene“?
Generozitatea vest-europenilor
Revenind la sărăcia din Est, cea care ar aduce la putere președinți „prorruși, prochinezi, antioccidentali“ sau „ciume roșii“, Piketty arată că investițiile occidentale au contribuit la dezvoltare și productivitate, însă că, pe bună dreptate, liderii estici, cu Andrej Babis în frunte, acuză investitorii vestici că profită de poziția de forță pentru a reduce salariile în mod excesiv.
Un raport al Băncii Naționale din Ungaria din decembrie 2016, citat de Mandiner, arată că veniturile mici și taxele mari duc la evaziune, calitate proastă a serviciilor publice, reduc inovația și fac dificile politicile de reducere a sărăciei. Fără a pune un moment în discuție aceste realități, „puterile economice dominante pleacă de la principiul că «libera concurență» duce la o împărțire justă a bogăției și consideră ca transferurile realizate prin acest echilibru «natural» sunt un act de generozitate din partea câștigătorilor din sistem“, scrie Pikkety.
O problemă delicată pentru Europa – Autonomia teritorială pe criterii etnice pentru minorităţile naţionale
4 feb.Situaţia şi drepturile minorităţilor naţionale tradiţionale din Europa în Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei
În cadrul Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei una dintre cele mai delicate probleme a fost şi rămâne cea cu privire la acordarea de drepturi colective minorităţilor naţionale tradiţionale, prin formule de autonomie teritoriala bazate pe criterii etnice.
Delegaţiile unor ţări printre care se face remarcată prin vocalitate Ungaria, au susţinut şi susţin pentru minorităţile naţionale tradiţionale – acelea ce au trăit pe acelaşi teritoriu timp de secole şi au o identitate comună – necesitatea implementării autonomiei teritoriale, protejarea dreptului la identitate, oficializarea limbii materne în zonele locuite de minoritari, educaţie în limba maternă, participare efectivă la viaţa publică şi economică şi legi non-discriminatorii.
În formularul clasic al drepturilor minorităţilor naţionale în Europa, fundamentale ramân două aspecte de natură concretă ce trebuiesc acomodate concomitent: ocrotirea identităţii persoanelor aparţinând comunităţilor minoritare şi menţinerea unităţii naţionale a statelor semnatare.
În acest…
Vezi articolul original 4.339 de cuvinte mai mult
Primul Congres al Partidului Comunist din România. 8 mai 1921, momentul zero al comunismului românesc
4 feb.Primul Congres al Partidului Comunist din România
La sfârşitul Primului Război Mondial, în Europa, pe fondul crizei economice şi al deteriorării grave a nivelului de trai al populaţiei, s-au amplificat mişcările sociale.
Vinovaţi erau consideraţi guvernanţii, partidele de la putere, vechii lideri politici… Pe acel fond, s-a dezvoltat un curent radical, comunist, ce a vizat înlăturarea burgheziei şi instaurarea dictaturii proletariatului.
Succesul Partidului Comunist bolşevic din Rusia, care, în octombrie 1917, a preluat puterea într-una dintre cele mai mari ţări din lume, a stimulat mişcările radicale şi constituirea de partide comuniste.
În 1918 au apărut primele partide comuniste în Germania, Austria, Finlanda, Polonia, Ungaria, Lituania, Argentina, Mexic;
în 1919, în Bulgaria, Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, Norvegia, Olanda;
în 1920, în Franţa, Grecia, Turcia, Danemarca, Spania, Iran, Indonezia; în 1921, în Anglia, Portugalia, Belgia, Italia, România, Cehoslovacia, Suedia, China etc.
Afirmând că Internaţionala a II-a Socialistă a dat faliment…
Vezi articolul original 1.842 de cuvinte mai mult
„Granițele României lui Ferdinand I nu sunt creațiunea unei clipe”. GHEORGHE I. BRĂTIANU – VIDEO
4 feb.GHEORGHE I. BRĂTIANU, România lui Ferdinand I. Cuvinte către români. Zece conferinţe şi prelegeri, București, 1942.
„Graniţele României lui Ferdinand I nu sunt creaţiunea unei clipe, nici rezultatul unor hotărâri nesocotite. Temeiul lor se adânceşte în raţiunile înseşi de existenţă ale naţiunii noastre, ca şi în trecutul nostru cel mai îndepărtat.
Deşi împărţit între mai multe stăpâniri, poporul român a avut din zilele începuturilor sale instinctul, dacă nu chiar conştiinţa deplină a obârşiei sale comune şi a unităţii sale fireşti, ce numai în cuprinsul acestor hotare se putea desăvârşi.
Vezi articolul original 1.233 de cuvinte mai mult
Cât de rămasă în urmă este R. Moldova ?
4 feb.Anul economic 2017 a fost sub așteptări, Produsul Intern Brut al R.Moldova situându-se în scenariul pesimist al prognozei de la începutul anului (3,5% –4,0%). Creșterea prognozată inițial de 6% nu s-a materializat din cauza condițiilor meteo nefavorabile din primăvara acestui an care au subminat producția agricolă, din cauza nivelului sporit de incertitudine în rândul oamenilor de afaceri care a frânat relansarea creditării, investițiilor private și activității industriale, precum și din cauza mersului lent al reformelor: peste jumătate din acțiunile planificate în cadrul Foii de parcurs cu reforme prioritare ale Guvernului și Parlamentului nu au fost realizate.
Pe acest fundal, creșterea economică din 2017 s-a bazat pe relansarea consumului, care a crescut preponderent grație creșterii remiterilor după 2 ani de scădere, precum și pe intensificarea investițiilor publice odată cu deblocarea asistenței externe de la începutul anului.
Practic, daca am exclude influența acestor 2 factori, care prin definiție sunt temporari din cauza bazei…
Vezi articolul original 1.703 cuvinte mai mult
Victorie – După greva foamei, EUGENE Lukjanenko a câștigat dreptul de a-și vedea fiul
4 feb.agnus dei - english + romanian blog
Psalmi 66:8-9
Binecuvântaţi, popoare, pe Dumnezeul nostru!
Faceţi să răsune lauda Lui!
9 El ne-a păstrat sufletul cu viaţă
şi n-a îngăduit să ni se clatine piciorul.
Multumim lui Dumnezeu ca avem stiri bune din partea autoritatilor de la Medway. Eugene Lukjanenko a facut greva foamei in inchisoare pentru dreptul de a-si vedea fiul, care Protectia Copilului din Anglia l-a luat abuziv de la tatal sau. Dar, sa nu ne oprim din rugaciunile noastre si chiar din zilele de post din trei motive- (1) ca Dumnezeu sa-i raspunda rugaciunilor lui Eugene si sa-si recupereze fiul, sa-l aiba permanent si sa nu ramana cu urmari dupa greva foamei. (2) Medway Council sa-si tina promisiunile si sa faciliteze vizite intre Eugene di fiul sau si (3) ca Dumnezeu sa lucreze la inima lui Eugene si sa-i dea mantuirea in dar. Cei ce urmariti povestea lui Eugene de la inceput…
Vezi articolul original 706 cuvinte mai mult
Comentarii recente