Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că nu vede, „momentan”, motive pentru revocarea procurorului-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi.
„Revocarea constat că este o preocupare intensă în spaţiul public. Momentan, sincer, nu văd motive de revocare, dar s-ar putea să existe unele pe care nu le cunosc eu şi pe care le cunoaşte ministrul Justiţiei. În acest caz, cu siguranţă domnul ministru va veni extrem, extrem de bine documentat dacă ar solicita aşa ceva.
Acum, nu cunosc motive de revocare. (…) M-ar surprinde, ca aşa, cvasi peste noapte, să apară motive serioase şi bine fundamentate pentru o ipotetică solicitare de revocare”, a declarat preşedintele la Cotroceni.
Iohannis și-a început declarația prin a spune că „nişte penali fac o încercare disperată să atace şi să discrediteze DNA şi conducerea” acestei instituţii, afirmând că această încercare „jalnică şi neconvingătoare” îi confirmă că DNA face „o treabă foarte bună”.
„Avem oare a câta oară un scandal în spaţiul public. (…) Din punctul meu de vedere, lucrurile se pot rezuma la puţine cuvinte – nişte penali fac o încercare disperată să atace şi să discretizete DNA şi conducerea acestei direcţii. După părerea mea această încercare este una jalnică şi neconvingătoare, iar opinia mea despre munca DNA o cunoaşteţi, dar îmi face plăcere să o repet – după părerea mea DNA şi conducerea DNA fac o treaba foarte bună, iar acest atac, această încercare de atac din partea unor penali este de natură să îmi confirme că DNA-ul face treabă bună”, a declarat șeful statului.
În ce-l privește pe Tudorel Toader, Iohannis a spus că nu i s-a părut că se fac presiuni politice asupra ministrului Justiţiei, în ceea ce priveşte analiza activităţii DNA, afirmând că Tudorel Toader este „un profesionist reunit” şi va avea o poziţie „fundamentată juridic”.
„(…)Nu mi s-a părut că se fac presiuni asupra ministrului Justiţiei. (…) Este un profesionist renumit şi cu siguranţă poziţia cu care va ieşi, atunci când va ieşi, va fi una fundamentată juridic”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, solicitat să precizeze dacă este de părere că analiza activităţii DNA va fi făcută fără presiuni politice.
Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că va avea în zilele următoare o discuţie cu ministrul Justiţiei.
„Cu domnul ministru al Justiţiei voi avea în zilele următoare o discuţie. Dacă va fi nevoie voi avea o discuţie şi cu doamna Kovesi. Şi dacă tot va mai fi nevoie este posibil să avem o discuţie şi în trei”, a spus Iohannis.
Klaus Iohannis a mai anunțat, joi seară, ca a avut o întâlnire cu premierul Viorica Dăncilă și cu președintele PSD Liviu Dragnea, unul dintre subiectele discutate fiind și despre justiție.
Președintele a spus că premierul Dăncilă i-a relatat că ministrul Justiției Tudorel Toader are „mână liberă” în ceea ce privește o decizie referitoare la procurorul-șef al DNA Laura Kovesi.
Premierul Viorica Dăncilă a relatat, joi seară, la Antena 3, referindu-se la întâlnirea pe care a avut-o cu Klaus Iohannis, alături de Liviu Dragnea, că şi-a arătat îngrijorarea în fața președintelui țării că „până şi unui prim-ministru i se poate face un dosar penal”.
“Am avut o întâlnire în această după-amiază (joi – nr.) cu domnul preşedinte. Am discutat despre probleme importante pentru România, am discutat despre Centenar, despre un proiect comun de ţară pentru Centenar, despre preşedinţia CE, iar domnul preşedinte m-a întrebat ce părere am despre ce se întâmplă legat de justiţie, cum văd eu lucrurile. I-am spus că ceea ce am văzut în spaţiul public pentru mine este îngrijorător, din punct de vedere al simplului cetăţean, dar din punct de vedere al funcţiei pe care o ocup, cea de prim-ministru, a trebuit să iau măsurile necesare, şi anume chemarea ministrului Justiţiei în ţară, o discuţie cu domnul ministru şi să cer să ia în calcul tot ce a apărut în spaţiul public şi să vină cu o situaţie clară în faţa cetăţenilor şi, bineînţeles, în faţa Parlamentului. Am mai precizat pentru preşedinte că pentru mine este îngrijorător că am văzut că până şi unui prim-ministru i se poate face dosar penal”, a declarat Dăncilă.
Chestionată cum vede scandalul privind DNA, Dăncilă a răspuns: „Chiar dacă e vorba de un ministru, de un prim-ministru sau de un simplu cetăţean, lucrurile acestea duc la lipsa de încredere în justiţie. O greşeală sau o pată asupra unei persoane poate decredibiliza o instituţie”.
Aceasta a menționat totodată că ministrul Justiţiei Tudore Toader a ţinut declaraţia de presă după plecarea ei de la Cotroceni.
SPP este „un corp de profesioniști, care fac o muncă foarte bună, foarte grea”, a declarat, joi seară, președintele Klaus Iohannis, care nu vede un motiv pentru constituirea Comisiei parlamentară de anchetă.
„Am o opinie destul de clară şi despre SPP şi despre activitatea SPP, începând de la director şi până la ultimul angajat. SPP este un corp de profesionişti, care fac o muncă foarte bună, foarte grea. Îi apreciez pentru munca pe care o depun şi nu numai eu şi mulţi alţii îi apreciază. De exemplu, Organizaţia Naţiunilor Unite apelează frecvent la SPP pentru protecţia unor demnitari care sunt trimişi în zone complicate”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis.
Klaus Iohannis a afirmat că demersul de a înfiinţa o comisie parlamentară de anchetă privind activitatea şefului SPP este „o aflare în treabă politicianistă”, precizând că activitatea SPP şi a conducerii instituţiei este făcută de CSAT.
„Parcă şi în Parlament există o intenţie de a forma ceva, un fel de comisie pentru a verifica această activitate. Activitatea SPP şi a conducerii SPP este analizată de CSAT, iar acest demers în Parlament mi se pare, dacă îmi permiteţi să mă exprim mai informal, o aflare în treabă politicianistă, fiindcă dacă s-ar fi vrut să se analizeze activitatea SPP se putea face foarte bine în comisiile de apărare, conform legii”, a spus Iohannis.
Întrebat dacă a primit de la şeful SPP, Lucian Pahonţu, informaţii care să excedeze cadrul legal, Klaus Iohannis a răspuns că nu a primit şi nici nu a solicitat astfel de informaţii sau „informări”.
„Eu am o relaţie instituţională, bună, corectă, cu toată lumea din subordinea mea şi nu i-aş expune la aşa ceva”, a adăugat Klaus Iohannis.
Dezvăluirile apărute în spațiul public în ultimele zile cu privire la acțiunile procurorilor DNA au reprezentat un nou cutremur cu multe grade pe scara Richter, care au slăbit și mai mult fundația instituțiilor de forță. Pentru mine, aceste lucruri nu au constituit o surpriză.
Probabil că pe mulți îi miră ceea ce spun, însă faptele devoalate de un procuror DNA și un fost deputat, asupra căruia au fost exercitate presiuni pentru fabricarea unor dosare, nu fac decât să confirme ce am tot spus în ultimii ani cu privire la modul în care acționează DNA. Statul paralel încearcă să conducă România prin intermediul dosarelor penale, iar procuratura a devenit doar un instrument politic de eliminare a persoanelor incomode, care stau în calea unor planuri făcute în subteranele sistemului.
De abuzuri sunt afectați toți cetățenii
Mulți încearcă să creeze iluzia că implicațiile acestui comportament antidemocratic sunt pozitive, pentru că așa s-ar lupta împotriva corupției sau pentru că politicienii, pe care unii cetățeni nu îi votează, sunt eliminați. Nimic mai fals! Iar asta o simt pe propria piele din ce în ce mai mulți români care nu au nicio legătură cu politica și care sunt victime ale abuzurilor sistemului. Cei corupți de putere nu și-au limitat acțiunile împotriva oamenilor politici, ci le-au îndreptat și asupra simplilor cetățeni, iar asta se vede în fiecare zi, prin noi și noi dezvăluiri ale victimelor acestor abuzuri.
Din păcate, România este astăzi un stat în care abuzurile, dosarele fabricate, denunțurile făcute sub presiune sau probele falsificate sunt la ordinea zilei. Toți cetățenii sunt afectați, nu doar oamenii politici. Ce constat, iar în acest caz nu cred că sunt singurul, este un regres imens în ceea ce priveşte respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor.
DNA fuge de responsabilitate
Abuzurile, numărul foarte mare de dosare trimise înapoi la procuratură, informațiile din interior, toate la un loc pun sub semnul întrebării în mod serios activitatea DNA. Răspunsurile pe care le-am primit până acum din partea instituției reprezintă doar o încercare de a fugi de responsabilitate. Aceste lucruri nu pot fi muşamalizate la nesfârșit, ci ele vor trebui lămurite în cel mai scurt timp, deoarece vorbim despre întregul sistem de justiție din România, a cărui funcționare corectă e pusă sub semnul întrebării. Trebuie să existe un răspuns cu privire la ceea ce se întâmplă în interiorul DNA, cu privire la modul în care anumiți procurori înțeleg să își exercite atribuțiile. Opinia publică are dreptul să afle adevărul cu privire la modul în care sunt făcute dosarele în România, nu frânturi și răspunsuri expeditive ale instituției.
Din nou, nu spun doar eu aceste lucruri, ci le spun și magistrații onești, care vor să facă lumină în justiția din România.
România fără elite devine o țintă manipulabilă
Mai este un efect, despre care doar puțini vorbesc, dar care este cel puțin la fel de grav: distrugerea elitelor din România!
Văd la noii parlamentari de la PNL sau USR o lipsă de cultură politică și o agresivitate combinată cu lașitate, pe care reprezentanții elitei politice din România, cu toate defectele lor, nu le aveau. Sunt oameni care nu știu nici măcar ABC-ul procesului legislativ și care încalcă toate regulile, dar care susțin că se bat pentru respectarea legii în România. Visul acestor politicieni, mulți dintre ei tineri, este să servească sistemul în speranța unei poziții călduțe, eventual la Bruxelles, unde se pot baza pe un venit de câteva mii de euro lunar. La începutul lunii februarie, i-am văzut pe unii dintre ei, europarlamentari dependenți ombilical de sistem, denigrând România în Parlamentul European. Dar ce exemplu pot să aibă, când îi văd pe șefii lor de partide făcând plecăciuni în fața mai-marilor sistemului și susținând abuzurile?
Fără o clasă politică în stare să producă lideri tineri, pregătiți să apere interesul național, viitorul european al României este pus sub semnul întrebării. Mă îngrozește ziua în care la guvernare vor fi oameni care nu au curajul să apere şi să promoveze țara lor, ci fac doar jocurile altora. Am avut timp de un an un astfel de guvern, „Guvernul Meu“, iar România a avut 0 euro fonduri europene absorbite, în timp ce miniștrii le cereau românilor să lucreze pe 2 lei. România, ca orice altă țară fără elite, devine o țintă şi o victimă manipulată de alții.
De aceea, spun că eliminarea statului paralel este crucială, nu doar pentru ca România să fie un stat cu adevărat democratic, ci și pentru a reuși să transformăm România într-un stat puternic și influent la nivelul UE.
E nevoie să consolidăm statul de drept
„Ce este de făcut?“, s-au întrebat mulți. Ca președinte al Senatului și președinte al singurului partid liberal din România, ALDE, am vorbit în mai multe rânduri despre necesitatea consolidării statului de drept, a revenirii la normalitate, a continuării luptei cu statul paralel. Cred că, printr-o discuție serioasă la nivel politic, fără să încercăm să aruncăm lucrurile în derizoriu – așa cum văd că încearcă unii politicieni din opoziție care speră că fiind slugile intereselor statului paralel vor reveni la putere, putem să identificăm soluții pentru ca această situație tensionată să fie trecută cu bine.
Întrebare pentru Klaus Iohannis
Totodată, consider că președintele țării nu poate să rămână indiferent la tot ce a apărut public, să fie pe mai departe un complice al instituțiilor de forță. Nu trebuie să pierdem din vedere că toate acestea se petrec și s-au petrecut sub patronajul preşedintelui Iohannis, ale cărui singure obiective în acest moment sunt: obţinerea unui nou mandat la Cotroceni cu sprijinul forțelor oculte de putere, precum și soluționarea ilegalităţilor de care este acuzat de când deţinea funcţia de primar al Sibiului.
Îi adresez președintelui o întrebare publică, deschisă, la care sper să aibă timp să răspundă: Oare după toate informațiile apărute este în continuare mulțumit de activitatea DNA sub conducerea Laurei Kovesi, nu îl deranjează toate abuzurile dovedite, nu îl deranjează încălcarea brutală a drepturilor omului? Spun asta pentru că are o responsabilitate directă pentru numirea procurorului-șef al DNA, iar în mod normal nimeni nu poate să rămână indiferent la această batjocorire gravă a drepturilor cetățenilor. Președintele are o obligație pe care trebuie să o exercite, aceea de garant al Constituției, Legea fundamentală a statului român, cea care garantează apărarea drepturilor şi libertaților individuale. Președintele nu doar trebuie să ia act de toate aceste lucruri, ci el trebuie să facă și altceva: să acționeze.
Şeful Laurei Codruţa Kovesi, cea care a sfidat Comisia parlamentară de anchetă a alegerilor prezidenţiale din 2009, nu putea fi decât tot un obraznic. Pentru procurorul general al României, Augustin Lazăr, la fel ca şi pentru procurorul general al DNA, Justiţia reprezintă o afacere personală, iar cei doi consideră că nu trebuie să dea socoteală în faţa nimănui. Probabil că domnul Lazăr şi doamna Kovesi nu ar fi vrut să dea socoteală nici măcar în faţa Marii Adunări Naţionale, dacă ar mai fi existat organismul în faţa căruia a cerut să ajungă cuplul dictatorial Ceauşescu. Asta cu şefii Parchetelor care răspund în faţa Consiliului Superior al Magistraturii reprezintă o glumă proastă. Aşa cum corb la corb nu-şi scoate ochii, nici cesemiştii nu se grăbesc să-şi sancţioneze colegii judecători sau procurori. O fac doar atunci când cineva nu-i mai este de trebuinţă Sistemului, dar dacă este pus în pericol Sistemul aceştia se transformă într-un adevărat scut de protecţie. Iar dacă vreun cesemist îndrăzneşte să verifice la modul serios activitatea Parchetului General sau a DNA, imediat se apucă procurorii domnului Lazăr şi ai doamnei Kovesi de scris dosare penale.
Cu obrăznicia specifică celor care se consideră de natură cosmică, Augustin Lazăr „dezavuează campania desfăşurată împotriva instituţiilor justiţiei, în mod deosebit a Ministerului Public, de persoane aflate în proceduri judiciare în curs, unele condamnate definitiv”. Deci, procurorul general nu anunţă că va face verificări pentru a vedea dacă acuzele aduse în spaţiul public unor procurori plătiţi din banul public sunt adevărate, ci spune că nu ia în serios dovezile unor penali, cum îi alintă apărătorii Statului de Drept chiar şi pe cei care nu fost condamnaţi definitiv de instanţele de judecată. Dar dacă dovezile incriminatorii ar fi fost prezentate de persoane care au fost arestate preventiv, iar apoi judecătorii le-au achitat, acestea ar fi fost luate în seamă? Nu, pentru că în mintea de procuror a lui Augustin Lazăr, un cetăţean săltat de procurori rămâne un penal până la moarte. Vă daţi seama ce fel de dosare întocmeşte unul ca Augustin Lazăr, care fără să facă o minimă verificare ştie cine este vinovat şi cine nu? Şi vă mai daţi seama cum li se urcă şi mai tare la cap procurorilor din România când văd atitudinea obraznică pe care procurorul general o are faţă de opinia publică din România?
Oamenii aşteaptă o anchetă serioasă şi un răspuns argumentat şi corect, şi nu un comunicat de presă ţâfnos trimis de unul pus pe dezavuat. Augustin Lazăr „dezavuează campania desfăşurată împotriva instituţiilor justiţiei” şi mai „dezavuează acţiunile de instigare publică la intervenţia politicienilor în activitatea judiciară pentru demiterea unor procurori cu funcţii de conducere, prin ignorarea procedurilor judiciare clar prevăzute de art. 51 al. 2 şi 7 din Legea nr. 303/2004, precum şi prin înfrângerea principiului constituţional al separaţiei puterilor în stat”. Care separaţie a puterilor în stat? Există suspiciuni rezonabile, vorba procurorilor, că Laura Codruţa Kovesi a dorit să blocheze numirea Danei Gârbovan la conducerea Ministerului Justiţiei. Există suspiciuni rezonabile şi că Laura Codruţa Kovesi a fost în sufrageria lui Gabriel Oprea în seara alegerilor prezidenţiale din 2009, al căror rezultat, conform unor suspiciuni rezonabile, a fost falsificat.
Care separaţie a puterilor în stat, când DNA a influenţat rezultatul alegerilor prin terfelirea imaginii publice a unor oameni politici, ale căror nume le-a băgat de-a valma şi la repezeală între coperţile dosarului Microsoft, care între timp s-a fâsâit? Care separaţie a puterilor în stat, când ne aducem aminte cum a ajuns Augustin Lazăr pe scaunul de procuror general ocupat de Tiberiu Niţu? Iată ce scria nu cu mult timp în urmă fostul judecătorul Horaţius Dumbravă, fost preşedinte al CSM: „Vă mai aduceţi aminte de cauza fostului procuror general, domnul Tiberiu Niţu? S-a mai auzit ceva de această cauză? Vă reamintesc că domnul Niţu a fost nevoit să demisioneze din funcţia de procuror general pentru anumite acuzaţii, care, iată, plutesc indefinit în spaţiul public, fără să aibă o soluţie din partea procurorilor DNA. Nu ai cum să nu-ţi pui sincer problema dacă domnul Niţu nu a fost, mai degrabă, sacrificat pentru că intenţiona să se înscrie pentru procedura privind nominalizarea noului procuror general. E o suspiciune indusă de un astfel de comportament al unor procurori DNA”.
Ciudat. Foarte ciudat. După ce a scris aşa ceva, DNA Ploieşti încă nu i-a făcut dosar lui Horaţius Dumbravă. Însă niciodată nu e prea târziu în ţara lui Augustin Lazăr şi a Laurei Codruţa Kovesi.
Controverse după ce ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat că va prezenta Parlamentului un raport privind activitatea desfăşurată la nivelul Ministerul Public, DIICOT şi DNA.
„Voi prezenta în Camerele reunite ale Parlamentului raportul privind activitatea desfăşurată la nivelul Ministerul Public, DIICOT, DNA. Prezentarea respectivului raport constituie o obligaţie a ministrului Justiţiei. Distinct de raportul pe care îl voi prezenta în Parlament, săptămâna următoare, în cursul zilei de joi, la o oră pe care o voi anunţa în timp util, voi face o informare de presă în care voi prezenta conţinutul şi concluziile raportului cu referire la activitatea DNA”, a spus Toader.
În replică, liderul PNL Ludovic Orban a afirmat că ministrul Justiţiei trebuie să prezinte Parlamentului, potrivit legii, concluziile raportului DNA, prezentat anterior CSM şi MJ, şi nu raportul, arătând că acesta nu are de ce să meargă la Parlament până atunci.
„Mă aşteptam din partea ministrul Justiţiei să cunoască mai bine legea. Cred că a zburat foarte mult şi nu a citit cu atenţie articolele 79 şi 88 din Legea 304, pentru că nu prezintă niciun raport în faţa Parlamentului. El trebuie să prezinte în faţa Parlamentului, conform articolelor 79 şi 88 privitor la PÎCCJ, DNA, concluziile asupra raportului pe care trebuie să-l depună aceste instituţii la Ministerul Justiţiei şi la CSM. El nu are de ce să se ducă la Parlament până când aceste instituţii nu-şi depun raportul la MJ şi la CSM, nicidecum el nu poate să prezinte un raport, ci numai anumite concluzii asupra raportului. E fără precedent, totuşi, ce a anunţat, eu am fost foarte atent”, a spus Orban la Realitatea Tv.
Articolul 88 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară prevede că „Direcția Națională Anticorupție elaborează anual un raport privind activitatea desfășurată, pe care îl prezintă Consiliului Superior al Magistraturii și ministrului justiției, nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiției va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate al Direcției Naționale Anticorupție”.
Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declarat, joi, că va prezenta în camerele reunite ale Parlamentului raportul privind activitatea DNA, DIICOT și a Ministerului Public, urmând ca săptămâna următoare, joi, să prezinte public concluziile privind activitatea DNA.
„Înainte de a accepta demnitatea de ministru al Justiției, am discutat cu liderii coaliției de guvernare. Am primit garanții de neimplicare a factorului politic în activitatea ministerului, în deciziile pe care le voi lua ca ministru al Justiției, ceea ce s-a respectat și se respectă și în prezent.Voi prezenta în camerele reunite ale Parlamentului raportul privind activitatea desfășurată la nivelul Ministerul Public, DIICOT, DNA. Prezentarea respectivului raport constituie o obligație a Ministrului Justiției. Distinct de raportul pe care îl voi prezenta în Parlament, săptămâna următoare, în cursul zilei de joi, la o oră pe care o voi anunța în timp util, voi face o informare de presă în care voi prezenta conținutul și concluziile raportului cu referire la activitatea DNA”, a declarat Tudorel Toader.
Ministrul Justiției a fost chemat de urgență din Japonia, de premierul Viorica Dăncilă, după ce în spațiul public au apărut înregistrări cu procurori ai DNA, unii dintre ei fiind acuzați de fostul deputat Vlad Cosma de măsluirea unor documente.
Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat, miercuri seara, că nu a avut o discuţie cu ministrul Justiţiei privind înregistrările apărute în ultima perioadă, în care procurorii DNA sunt acuzaţi de trucarea unor probe.
Organizaţia Tratatului Nord-Atlantic și Uniunea Europeană au convenit că apărarea comună este „misiunea exclusivă” a NATO, a anunțat joi secretarul american al Apărării, James Mattis, relatează site-ul televiziunii France 24.
„Este o înțelegere clară pentru includerea în documentele UE a faptului că apărarea comună este o misiune exclusivă a NATO. Avem suficientă rigoare în discuțiile politice pentru a menține efortul UE, de exemplu în privința mobilității militare”, a spus Mattis, în cadrul unei conferințe la Bruxelles.
Miercuri, miniștrii Apărării din statele membre ale NATO s-au întâlnit la Bruxelles cu Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, pentru a discuta despre planul Blocului comunitar de a dezvolta noi echipamente militare și de a îmbunătăți cooperarea.
Secretarul american al Apărării a mai precizat că discuțiile au fost „foarte sincere”, adăugând că Uniunea Europeană „poate îmbunătăți capacitățile comune de apărare în cadrul NATO”.
În luna decembrie 2017, liderii ţărilor Uniunii Europene, cu excepţia Danemarcei, Maltei şi Marii Britanii, au aprobat planul de Cooperare Structurată Permanentă (PESCO), un proiect prin care sunt intensificate activităţile de cooperare militară.
PESCO are obiectivul integrării comandamentelor, entităţilor din industria militară şi structurilor operaționale a 25 de state membre ale Uniunii Europene. Liderii europeni au subliniat că rolul acestui proiect este acela de a completa şi nu de a concura cu NATO.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a vorbit despre un echilibru în eforturile privind garantarea securității în Europa.
„Desfășurate în mod corect, aceste eforturi pot contribui la o repartizare echitabilă a sarcinilor între Europa și America de Nord. Este absolut lipsită de sens ideea că NATO și UE vor începe să concureze”, a spus Stoltenberg.
Ungaria va propune amendamente la proiectul ONU care vizează luarea unor măsuri privind imigranții și la proiectul pentru reformarea sistemului Dublin pentru refugiați, a declarat joi ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, relatează agenția MTI.
În urma unei întruniri informale la Sofia a miniștrilor de Externe din Uniunea Europeană, Szijjarto a subliniat că trebuie clarificat faptul că imigrația „este dăunătoare, prezintă riscuri și ar trebui oprită”.
Pachetul de măsuri în cadrul ONU urmează să fie adoptat la sfârșitul acestui an, iar negocierile interguvernamentale nu au început încă.
„Dacă viziunea va fi că migrația e un lucru bun, care ar trebui încurajat, acest lucru ar putea provoca aproximativ 15 milioane de refugiați și persoane care au nevoie de ajutor umanitar, din vecinătatea Europei, să se îndrepte către continent. Propunerile pe care Ungaria le va prezenta vor reprezenta o poziție fermă față de cotele obligatorii de redistribuire a imigranților. Ne vom opune oricărei propuneri care urmărește să impună cote sau mecanisme de redistribuire, direct sau indirect”, a spus Peter Szijjarto.
Guvernul Ungariei va sublinia necesitatea unor măsuri suplimentare pentru protejarea frontierelor și pedepse mai aspre pentru imigranții ilegali.
„Siguranța trebuie să fie primordială, nu poate reprezenta un gând secundar. Este responsabilitatea Uniunii Europene să garanteze securitatea statelor membre și a cetățenilor. Ungaria va milita pentru o politică strictă privind repatrierile: cei care au pătruns în Europa și locuiesc ilegal pe continent trebuie să fie trimiși înapoi în țările de origine în cel mai scurt timp posibil. Propunerile guvernului ungar garantează securitatea Europei, în timp ce reformele planificate pentru pachetul ONU privind migrația și regulile Dublin ar pune în pericol continentul”, a mai spus șeful diplomației de la Budapesta.
Anterior, Ungaria anunțase că se va retrage de la discuțiile din cadrul Organizației Națiunilor Unite cu privire la un plan de măsuri privind imigranții, în cazul în care nu va exista o schimbare de abordare agreată de Budapesta.
În luna februarie, Parlamentul Ungariei va vota proiectul de lege privind combaterea migrației ilegale și consolidarea securității la frontiere. Șeful de cabinet al premierului ungar Viktor Orban susține că singurul obiectiv al măsurilor este siguranța națională, iar acestea nu au un caracter antisemit.
Guvernul Ungariei a respins în repetate rânduri planul UE de relocare a refugiaților și a subliniat că nimeni nu-i poate impune unei țări să accepte anumiți cetățeni. În hotărârea luată la 6 septembrie, Curtea de Justiție a UE a respins apelurile Slovaciei și Ungariei cu privire la cotele obligatorii introduse în 2015 pentru a reloca solicitanții de azil din Grecia și Italia.
Chinese
French
German
Italian
Japanese
Korean
Russian
Spanish
Octavpelin's Weblog 
Comentarii recente