Arhiva | 11:20 am

CU TOATE CA NU VA MAI CANDIDA LA VIITOARELE ALEGERI PREZIDENTIALELE ,CETATEANUL GERMAN KLAUS WERNER JOHANNIS O VA REVOCA DIN FUNCTIE PE SIBIANCA SA KOVESI,DAR PSD A LUAT IN CALCUL IN CAZ DE NEVOIE SI UN CONFLICT CONSTITUTIONAL CARE VA FI TRANSAT DE CCR!

24 feb.

O nouă divergență după solicitarea de revocare a șefei DNA făcut de Tudorel Toader. Îl obligă legea pe președinte Klaus Iohannis să semneze revocarea Laurei Codruța Kovesi?  Este întrebarea care a împărțit cele două tabere.

Secretarul general adjunct al PSD, Codrin Ştefănescu, a susținut vineri, la RFI, că președintele Klaus Iohannis este obligat de lege să o revoce pe Laura Codruţa Kovesi de la şefia DNA, amenințând cu plângerea la Curtea Constituțională.

Potrivit lui Ștefănescu, „preşedintele este obligat de lege să o revoce pe Kovesi, pentru că în caz contrar se va declanşa un conflict juridic de natură constituţională, iar CCR va constata că şefa DNA este revocată”.

„Vor fi comentarii foarte acide, probabil, în spaţiul public şi o să fie o nemulţumire generală şi vor fi reacţii politice, dar ăsta nu este un motiv pentru suspendare, din punctul meu de vedere, dar vă spun, aşa ceva noi n-am discutat în partid. Noi la anul vom avea un candidat, care-l va bate în alegeri pe Iohannis, care în momentul de faţă se poziţionează în mod total şi pe faţă cu statul paralel, demonstrând încă o dată că este ţinut în frâu”, a mai precizat secretarul general adjunct al PSD.

De partea cealaltă, Klaus Iohannis a apreciat vineri că președintele este cel care decide în cazul revocării.

Întrebat dacă are obligația să o revoce pe Laura Codruța Kovesi, Iohannis a spus vineri la Bruxelles: „Am auzit aseară, printre multe lucruri care nu m-au convins, şi un lucru care pare interesant exact în această conjunctură. Dacă legea prevede o posibilitate sau tradusă o oportunitate, atunci ea nu poate să fie cenzurată. Deci, dacă legea spune că preşedintele revocă, atunci este chestiune de oportunitate politică dacă revocă sau nu revocă şi doar preşedintele poate să hotărască acest lucru”.

O poziție similară are și un membru CSM. Procurorul Cristian Ban, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a explicat, pentru Mediafax, că procedura de revocare a procurorului-şef DNA este similară celei de numire, preşedintele putând refuza solicitarea de revocare venită din partea ministrului Justiţiei.

„Conform principiului simetriei se aplică procedura similară numirii. Or, numirea se face la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul consultativ al Secţiei de Procurori de către preşedintele României, care poate şi refuza propunerea. Pe cale de consecinţă, şi revocarea urmează aceeaşi procedură. A raţiona altfel ar însemna ca ministrul să fie singurul care revocă fără niciun alt filtru. Mai mult, conform legii, ministrul propune, nu dispune revocarea”, a precizat Ban.

Ce spune legea: „Revocarea procurorilor din funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori a procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător”.

GAFA GAULEITERULUI NAZI ,PENALUL KLAUS WERNER JOHANNIS PANICAT S-A ANTEPRONUNTAT RECUNOSCAND CA DUPA CE A TRIMIS COMUNICATUL DE PRESA IN LEGATURA CU REVOCAREA SEFEI DNA NU A CITIT RAPORTUL MINISTRULUI JUSTITIEI TUDOREL TOADER DE CARE ESTE DECEPTIONAT!

24 feb.

ACTUALIZARE 23.02/ 15:50 Președintele Klaus Iohannis a făcut vineri o declarație de presă înainte de reuniunea informală a Consiliului European, la Bruxelles, în care a susținut că ministrul Justiției, Tudorel Toader, nu a prezentat motive temeinice pentru revocarea șefei DNA, Laura Codruța Kovesi

https://www.privesc.eu/widget/live/80149?

„Aceasta este o procedură care va mai dura. M-am exprimat aseară instituțional, cum au constatat mai mulți analiști, dar asta este părerea mea. Nu am văzut raportul, nu a văzut nimeni raportul pe care s-a bazat domnul ministru. Însă prestația pe care a avut-o aseară, sincer, nu mi-a plăcut”, a declarat Klaus Iohannis.
Președintele a mai adăugat că nu vede motive temeinice pentru revocare.
„Nu știu în ce măsură cele prezentate reflectă raportul sau nu. Ce ne-a prezentat domnul ministru a fost total lipsit de claritate și la o primă citire pe diagonală a fost lipsit și de temeinicie. Nu au fost motive temeinice pentru a propune revocarea. Spun acest lucru fiindcă legea prevede destul de detaliat ce anume se urmărește când se întocmește un astfel de raport. Mai mult astăzi nu o să vă spun și nici nu aș avea ce să vă spun”, a mai spus Iohannis
De asemenea Klaus Iohannis a precizat că „mult promisul raport” nu a apărut pe site-ul Ministerului Justiției și nici nu a ajuns la Administrația Prezidențială.
„Când vom avea acest raport, probabil vom încerca să-l deslușim și atunci se va putea discuta mai mult”, a arătat el.
Președintele Iohannis a fost întrebat și dacă poate opri revocarea procurorului-șef al DNA.
„Am auzit aseară, printre multe lucruri care nu m-au convins, și un lucru care pare interesant exact în această conjunctură. Dacă legea prevede o posibilitate sau tradusă o oportunitate, atunci ea nu poate să fie cenzurată. Deci, dacă legea spune că președintele revocă, atunci este chestiune de oportunitate politică dacă revocă sau nu revocă și doar președintele poate să hotărască acest lucru”, a afirmat Președintele României.
El a completat că la nivelul Administrației Prezidențiale există departamente de specialitate care vor analiza raportul prezentat de ministrul Justiției.
„Atâta vreme cât nici nu am văzut vreun raport, chit că a fost promis, mi-e greu să fac o evaluare. Va dura un pic”, a menționat Iohannis.
În încheiere, Iohannis a spus că partenerii externi vor fi nedumeriți în privința demersului ministrului Justiției, Tudor Toader, de a cere revocarea din funcție a șefei DNA, Laura Codruța Kovesi.
„Este clar că unii vor fi nedumeriți. Alții, probabil, își vor pune și alte întrebări și, cu siguranță, acest demers nu va duce spre îmbunătățirea imaginii României”, a declarat Klaus Iohannis.
Știre inițială
„Referitor la Raportul privind activitatea managerială a Direcției Naționale Anticorupție, prezentat joi, 22 februarie, de către ministrul Justiției, Administrația Prezidențială face următoarele precizări:
Din cauza lipsei de claritate în prezentarea Raportului privind activitatea managerială a DNA și având în vedere că evaluarea activității DNA și a conducerii acestei instituții de către Președintele României diferă de cea a Ministrului Justiției, se impune o analiză aprofundată a acestui document, care urmează să fie realizată la nivelul Administrației Prezidențiale de către departamentele de specialitate. În repetate rânduri, Președintele României, domnul Klaus Iohannis, s-a declarat mulțumit de activitatea DNA și a conducerii sale, punct de vedere pe care și-l menține în continuare.
Președintele României, domnul Klaus Iohannis, va uza de toate prerogativele constituționale pentru asigurarea funcționării unei justiții independente și pentru consolidarea statului de drept”, se arată într-un comunicat de presă al Cotroceniului.
Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a cerut revocarea Laurei Codruța Kovesi de la conducere DNA, invocând mai multe probleme în funcționarea DNA și o acuză pe șefa Anticorupției că și-a depășit atribuțiile.

UN NOU EPISOD DIN DOCUMENTARUL AMERICAN DESPRE „FANTOMELE LUI SOROS IN ROMANIA!”

24 feb.

Un nou episod din documentarul american despre „Fantomele lui Soroș în România”: Departamentul de Stat al SUA s-a coordonat cu ONG-urile finanțate de Soros într-o pseudo-luptă anticorupție care a trecut cu totul peste democrație.

Think Tank-ul american „Capital Research Center” a publicat joi episodul 7 din serialul despre influența lui George Soroș în România. Despre primele șase episoade, ActiveNews a scris aici.
Acest capitol tratează influența pe care ambasada Statelor Unite ale Americii în viața politică a României și legătura dintre magnatul americano-maghiar și lupta anticorupție.
Textul începe cu o aducere aminte a vizitei pe care președintele Iohannis a efectuat-o în America și insistența cu care ziariștii români i-au cerut lui Donald Trump să susțină lupta anticorupție.
Autorul consideră că prin întrebările adresate de șeful Hotnews, Cristian Pantazi și de redactorul TVR, Ramona Avramescu, aceștia îi cereau președintelui Trump să continue politica predecesorilor săi în Europa.
„Deși ar putea părea un comportament ciudat din partea unor jurnaliști, Pantazi și colegii săi i-au cerut lui Trump să continue politica predecesorilor săi. De peste o decadă, în România, Departamentul de Stat al SUA s-a coordonat cu ONG-urile finanțate de Soros într-o pseudo-luptă anticorupție care a sprijinit o elită mediatică, academică și polițienească care a trecut cu totul peste democrație, constituționalitate și drepturile omului”, notează Jacob Grandstaff.
În timpul mandatului lui Traian Băsescu, continuă autorul, acesta a numit activiștii lui Soroș în poziții cheie în Guvernul său. De altfel, așa cum arată americanul, în 2005 Soroș admitea că fundațiile sale au „aceleași obiective ca și Departamentul de Stat”.
„Promovarea democrației, ca și colonialismul, poate aduce mari beneficii – dar de obicei numai către inteligenția privilegiată”, scrie Grandstaff.
Cu toate astea, viziunea lui Soroș despre democrație prezintă un mare neajuns.
„Problema constă în faptul că, pentru Soroș, a-și promova viziunea pentru o societate deschisă este o chestiune ce transcende democrația. Așa cum vom vedea în continuare, odată ce organizațiile sale devin parte a establishmentului ele se opun dreptului oamenilor de a-și alege democratic lideri care nu împart viziunea lui Soroș”, scrie autorul.
Acesta continuă și afirmă că „Macovei, împreună cu președintele Băsescu, a lansat o controversată cruciadă împotriva corupției de nivel înalt din România, cu foarte puțin interes pentru limitele constituționale și fără niciun interes pentru controlul din partea celorlalte autorități”. După ce Macovei și-a pierdut postul, „aceasta a lăsat în urmă o nouă clasă de magistrați care au început să se comporte ca și cum ar răspunde direct doar Bruxelles-ului și ambasadei americane”.
În finalul articolului, autorul menționează interferența fostului ambasador american, Nicolae Taubman, în procesul legislativ al României, dar și faptul că atât fostul șef al DNA, Daniel Morar, dar și viitorul șef al instituției, Laura Codruța Koveși, l-au vizitat pe reprezentantul SUA la București, unde i-au cerut sprijinul.
Morar chiar i-a mulțumit lui Taubman pentru sistemul de ascultare în valoare de 90.000 de dolari pe care ambasada SUA l-a oferit DNA-ului.
În episodul următor, Jacob Grandstaff promite să arate cum s-a descurcat lupta anticorupție din România în fața oligarhilor ruși.

PLANSUL PSIHOPATEI DIN VASLUI COMPLICE LA DEVASTAREA ROMANIEI IN UMBRA NEONAZISMULUI IN FLOARECOSETTE!

24 feb.

Deputatul USR Cosette Chichirău a criticat vineri decizia ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, privind-o pe Laura Codruţa Kovesi, afirmând că „îi e rușine” că un ieșean de-al ei a luat o astfel de hotărâre.

 Complice la devastarea tarii. Fanatica si complice. La umbra neonazismului în floare. Pe cine apara tipa? pe Jo de la Cotroceni-sase case, Bruckenthal devastat si-n procedura de retrocedare (acordul Johannis-Nastase Adrian privind „retrocedarile”, infama „lege” 10/2001) sau copiii „adoptati” (în SUA, în care adoptia nu-i definitiva) si, ulterior, disparuti, de negasit în lumea larga? Madam se vede ca habar n-are de Codul penal (pe care nici KoveSSi nu-l apara, fiindca a trecut cu vederea distrugerea tarii, s-a ocupat numai de „cazurile politice”, ca restul zaceau în sertarele DNA pâna la prescrierea dreptului la actiune) ?

„Ţara e prinsă în acest conflict al justiţiei. Tudorel Toader, ieşean de-al nostru din păcate, a anunţat aseară procedura de revocare a doamnei Kovesi de la conducerea DNA. Noi condamnăm această decizie. Este un conflict politic în care oamenii politici corupţi se luptă, în mod natural am putea spune, cu Direcţia Naţională Anticorupţie. Îmi este ruşine că un ministru din Iaşi a anunţat această decizie şi cred duce această luptă oarecum singur. Mi se părea că a scăzut presiunea din partea PSD şi că el avea un pic de spaţiu. Iată, Tudorel Toader a dezamăgit din nou”, a spus Cosette Chichirău într-o conferinţă de presă.

Parlamentara USR a susținut totodată că Tudorel Toader „nu este un om curat” şi „poate de aceea nu este surprinzător că face cu mâna lui ceea ce PSD îşi doreşte, şi anume salvarea corupţilor”.

MINISTRUL JUSTITIEI TUDOREL TOADER COMBATUT DE UNIUNEA SECURISTILOR SOROSISTI DIN ROMANIA CU MOTIUNEA!

24 feb.

Uniunea Salvați România (USR) a anunțat că inițiază moțiune simplă împotriva ministrului Justiției Tudorel Toader pe care îl acuză că „a încălcat” toate principiile democratice și ale statului de drept prin declarația publică de aseară, când a anunțat că declanșează procedura de revocare din funcție a procurorului șef al DNA.

Formațiunea enumeră într-un comunicat câteva motive pentru care depune moțiunea împotriva ministrului Justiției. „S-a substituit autorității CSM, ceea ce este neconstituțional. S-a referit la anchetarea OUG 13 de anul trecut, când CSM a decis că procurorii au acționat corect. Toader a spus că Laura Codruța Kovesi a contestat autoritatea CCR, pentru că a invocat fapte care nu mai pot fi investigate, pentru că CCR a dezincriminat o parte a abuzului in serviciu. Aceasta este un fapt, nu o contestare din partea șefei DNA. Doamna Kovesi a dat interviuri la BBC și Euronews și a stricat imaginea României pe plan extern. Așadar avem o acuză pentru delict de opinie. Dar minciunile transmise de Dragnea și Tăriceanu către reprezentanții CE sau ale europarlamentarilor trimiși la Bruxelles de PSD-ALDE nu au stricat imaginea țării? Dar sutele de mii de oameni în stradă timp de 1 an de zile, care protestează neîncetat față de abuzurile de putere ale grupării Dragnea-Tăriceanu nu transmit același mesaj?”, se arată în comunicatul citat.

A FOST PUBLICAT RAPORTUL VIZAND-O PE SEFA DNA LAURA KOVESI!

24 feb.

Ministerul Justiției a publicat vineri, după ora 15.00, raportul lui Tudorel Toader vizând solicitarea de revocare a șefei DNA Laura Codruța Kovesi.

Raportul propriu-zis conține declarațiile făcute joi seară de Tudorel Toader, când a prezentat motivele pentru care a inițiat procedura de revocare.

Alături de raport au fost atașate 11 anexe, decizii ale unor instituții și regulamente. Documentul a ajuns vineri după-amiază la Consiliul Superior al Magistraturii, care trebuie să dea un aviz consultativ.

Pentru a citi raportul apasă linkul de mai jos:

Raportul Ministerului Justitiei +cele 11 anexe

MINISTRUL JUSTITIEI TUDOREL TOADER INTALNIRE CU DELEGATIA GRECO!

24 feb.

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a postat, sâmbătă, pe Facebook, un comunicat de presă prin care anunță că s-a întâlnit miercuri cu echipa de experți-raportori ai Grupului de State împotriva Corupției (GRECO), discuțiile vizând modificările aduse legilor justiției.

„În data de 21 februarie 2018, domnul prof.univ.dr. Tudorel TOADER, ministrul justiției, a avut o întrevedere cu echipa de experți – raportori ai Grupului de State împotriva Corupției (GRECO). Întrevederea a avut ca obiect discutarea amendamentelor aduse Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, precum și a implicațiilor practice pe care acestea le pot avea asupra sistemului judiciar român”, se arată în comunicatul de presă al Ministerului Justiției.

Conform ministerului, pe aceeaşi temă, echipa GRECO a avut întâlniri şi cu alți interlocutori din mediul guvernamental, legislativ, judiciar și al organizațiilor non-guvernamentale.

Delegația Grupului Statelor împotriva Corupției (GRECO), care a vizitat România în perioada 21-22 februarie, a subliniat că magistrații responsabili cu instrumentarea și judecarea infracţiunilor de corupţie ar trebui să beneficieze de independenţă, inclusiv în cazul mecanismelor disciplinare.

„Delegaţia GRECO subliniază că cei responsabili cu anchetarea, urmărirea penală şi judecarea infracţiunilor de corupţie ar trebui să beneficieze de independenţa şi autonomia corespunzătoare funcţiilor lor şi să nu fie supuşi unor influenţe nepotrivite. Acest lucru se aplică şi în cazul mecanismelor disciplinare, în timp ce judecătorii şi procurorii trebuie să respecte cele mai înalte standarde de integritate”, se afirmă într-un comunicat emis de instituția din cadrul Consiliului Europei.

„Echipa GRECO subliniază că este important ca toate instituţiile statului să conlucreze şi să se respecte reciproc, în conformitate cu principiile separaţiei puterilor, ale independenţei şi imparţialităţii sistemului judiciar şi ale egalităţii în faţa legii.”, mai notează instituția.

Concomitent delegaţia GRECO a „invitat din nou autorităţile să ia în considerarea opțiunea de a solicita opinia Comisiei de la Veneţia în legătură cu pachetul de legi privind reforma justiţiei”.

Delegaţia urmează să pregătească un raport, cu recomandări specifice, care va fi discutat la următoarea reuniune plenară a GRECO.

Într-un raport adoptat în decembrie 2017, GRECO a determinat că performanțele curente ale României în ceea ce privește implementarea recomandărilor sale în domeniul prevenirii corupției în rândul membrilor Parlamentului, judecătorilor și procurorilor sunt „în general nesatisfăcătoare”.

CEA MAI MARE TUMORA CEREBRALA OPERATA IN INDIA!

24 feb.

Medicii din India care au îndepărtat o tumoră la creier de 1,8 kg de la un bărbat de 31 de ani spun că aceasta ar putea fi cea mai mare din lume, potrivit BBC. Operația, care a durat 7 ore, a avut loc pe 14 februarie la spitalul Nair din vestului orașului Mumbai. Procedura nu a fost făcută publică până când medicii nu au fost siguri că aceasta a fost un succes. „Pacientul se recuperează, dar este în afara oricărui pericol“, spune dr. Trimurti Nadkarni, șeful departamentului de neurochirurgie.

Sntlal Pal, patronul unui magazin din Uttar Pradesh, a trăit cu tumora timp de trei ani înainte de a face operația. Medicii spun că acesta și-a pierdut vederea din cauza tumorii, dar speră ca acesta să și-o recapete în perioada de recuperare după operație. Soția lui a declarat ziariștilor indieni că inițial medicii de la trei spitale diferite le spuseseră că tumora este inoperabilă. „Astfel de cazuri sunt critice“, spune dr. Nadkarni, adăugând că pacientul a stat conectat la aparate câteva zile după operație.

CIMITIRUL BELLU: POVESTILE VII ALE MORTILOR!

24 feb.

Legendarul cimitir parizian Pere Lachaise are în București un ,,frate geamăn“, aproape la fel de impresionant: „Șerban Vodă“, mult mai celebru  sub numele de Cimitirul Bellu.

Scriitori, pictori, artiști de tot felul plus foști politicieni despre care învățăm în cărțile de istorie s-au adunat la un loc, pentru a-și petrece veșnicia împreună. Trecuți în lumea celor drepți, toți aceștia, ,,locuiesc“ în morminte și cavouri majestuoase care, construite în timp, alcătuiesc acum o veritabilă ,,Citadelă a  morților“.

Baronul Bellu

Veacuri la rând, bucureștenii și-au îngropat răposații în micile cimitire amplasate pe lângă biserici. Iar atunci când, din diverse cauze, unele dintre lăcașurile de cult au dispărut, au dus cu ele în anonimat și mormintele respective. Acum, urmele acestora mai ies la iveală din când în când cu ocazia unor săpături arheologice ori după  deschiderea șantierelor pentru anumite obiective de utilitate publică.

Situația s-a schimbat în 1831, în vremea când Țara Românească era condusă de guvernatorul rus Pavel Kiseleff, cel care punea în aplicare Regulamentul Organic. Acela a fost anul în care s-a adoptat ,,Legiuirea pentru înmormântări afară din oraș“. Două decenii mai târziu, în 1852, o comisie a Sfatului Orășenesc a dispus deschiderea unor noi cimitire amplasate în afara Bucureștiului. Unul dintre acestea urma să fie deschis pe ulița Șerban-Vodă, pe un teren donat de baronul Barbu Bellu.

Urmaș al unei vechi familii de armâni, acesta deținea rangul de baron austriac, rang moștenit  de la Constantinos Bellos, unchiul său care în 1817 fusese înobilat de împăratul Francisc I. La fel ca majoritatea celor din neamul său, Barbu Bellu a îndeplinit mai multe înalte dregătorii publice și domnești, începând cu cea de paharnic şi continuând cu cele de membru al Curţii de Apel, deputat, ministru al Cultelor, ministru al Dreptăţii și senator.

În ciuda faptului că a împrumutat numele său unui ,,loc de întristrare și suspin“, Barbu Bellu a fost un om de lume, adânc implicat în viața socială a timpului său. La vremea în care a făcut donația, era ministru al Cultelor și Justiției. În plus, există informații conform cărora el a făcut acea donație la intervenția lui C.A. Rosetti, prietenul  său care pe atunci era primarul Capitalei.

Grădina de portocali

Terenul donat de baronul Bellu, primele 15 hectare, fusese inițial o superbă grădină de portocali care aparținea familiei sale. Ulterior, această suprafață a crescut, treptat, în urma altor donații, inclusiv o bucată de teren din moșia Văcăreștilor pe care anterior se aflaseră trei mori de vânt. Acum, Cimitirul Bellu acoperă o suprafață de circa 28 de hectare. Lucrările de amenajare a cimitirului au început în 1855. Tot atunci, arhitectul Alexandru Orăscu a întocmit planurile pentru construirea unei noi capele, ridicată pe locul unde cândva se aflase biserica lui Bellu cel Bătrân, tatăl baronului. Iar pictura interioară a lăcașului a fost realizată de Constantin Lecca, celebru portretist al vremii. dar și pictor bisericesc, domeniu în care a încercat să combine stilul oriental cu cel occidental. Ulterior, de capelă s-au mai ocupat Dimitrie Belisarie și Arthur Verona, care au repictat-o.

Deschis la circa o jumătate de secol după cimitirul Pere Lachaise, Bellu are totuși ceva în comun cu cel parizian: printr-o coincidență, poate nu lipsită de semnificație,  ambele au fost ,,inaugurate“ prin înmormântarea unor copile. Pere Lachaise a fost deschis oficial pe 21 mai 1804, prin înmormântarea  unei fetițe de cinci ani, pe numele ei Adélaïde Paillard de Villeneuve, originară din Faubourg Saint-Antoine. La București, înmormântările în cimitirul Bellu au început în 1859, când C.A. Rosetti şi-a îngropat aici pe Elena, fiica lui moartă la doar 3 ani. Mormântul acesteia nu mai există: a fost înlocuit de crucea lui Rosetti, care a murit în 1885. În 1862, Cimitirul Bellu a fost trecut în administrația primăriei Capitalei, iar Pache Protopopescu, unul dintre cei mai celebri și eficienți edili ai Bucureștiului, a fost cel care a inaugurat construcția noii capele, realizate în stilul catedralei din Karlsbad, Cehia.

Un cimitir ,,la modă“

Cu toate că sună cumva lugubru, chiar și cimitirele ajung să fie ,,la modă“. Din nu se știe ce cauze, exact asta s-a întâmplat și cu Bellu. Astfel se face că urmașii unor vechi familii boierești au început să-și dezgroape strămoșii pentru a le muta ciolanele în Cimitirul Bellu. Printre primii au fost atunci Constantin Cantacuzino-Rifoveanu, urmat de Scarlat Rosetti, urmașii familiilor Văcărescu, Cantacuzino, Florescu, Ghica, Ralet Zefcari, Mihailescu, Barbu Slatineanu, Filitti, Manu, Câmpineanu, Racoviță, vechi familii din rândul cărora s-au ridicat chiar și câțiva domnitori. Printre mormintele ,,strămutate“ s-a numărat și o lespede aflată pe mormântul familiei lui Constantin Cantacuzino, fost caimacam al Ţării Româneşti. Aceasta a fost luată de la biserica Sf. Ioan cel Mare (aflată cândva pe locul ocupat acum de Palatul CEC) şi mutată la Bellu. Pe ea este cioplită o inscripție slavonească: ,,Sub această piatră zac osemintele roabei lui Dumnezeu, logofeteasa Cantacuzino, soţia marelui logofăt Constantin Cantacuzino, cea care a încetat din viaţă în mai 1839“.  Patru decenii mai târziu, în 1877, Constantin Cantacuzino a fost îngropat în acelaşi loc.

Mormântul Luceafărului, înghesuit lângă „tovarăşul” Sadoveanu

Mormântul Luceafărului

Adunate la un loc pe doar câteva sute de metri pătrați, mormintele unora dintre cei mai mari și importanți dintre oamenii noștri de cultură, indiferent dacă sunt scriitori, actori, pictori ori sculptori, alcătuiesc o veritabilă ,,Uniune Artistică“, fără egal în lumea oamenilor vii. Indiferent dacă în viața reală au fost prieteni ori s-au urât cu furie, dacă au fost contemporani ori au trăit în vremuri diferite, toți acei oameni s-au strâns acolo, adunați după niște reguli de neînțeles, cuminți și fără să se mai deranjeze unii pe ceilalți.

Dintre toate mormintele, adunate pe ceea ce numim ,,Aleea Artiștilor“, unul se remarcă în mod deosebit: tot timpul este acoperit cu flori și luminat de candele și lumânări veșnic aprinse. Acela este ,,Mormântul Luceafărului“, locul în care Mihai Eminescu își doarme somnul întru veșnicie. Comparat cu mormintele somptuoase ori cavourile care par, mai curând, niște palate, aceea este, poate, cea mai subtilă imagine a spiritului eminescian.  Atunci când a plecat din lumea noastră ,,Luceafărul“ a fost înmormântat exact așa cum și-a dorit: la umbra unui tei. Crucea lui este ornamentată cu un basorelief şi, mai jos, cu un epitaf: o strofă din „Nu voi mormânt bogat“: ,,Reverse dulci scântei/ Atotştiutoarea,/ Deasupra-mi crengi de tei/ Să-şi scuture floarea. /Ne mai fiind pribeag/ De-atunci înainte/ Aduceri aminte/ M-or troieni cu drag“.

„Nenea Iancu”, liniştea eternă după o viaţă zbuciumată

Caragiale: „Sicriul pierdut“

Dacă ar mai fi avut cum, I. L. Caragiale, autorul celebrei  ,,O scrisoare pierdută“, ar fi putut scrie o comedie, cel puțin la fel de savuroasă, pe care ar fi intitulat-o, probabil,  ,,Un sicriu pierdut“. Mort în Germania, ,,Nenea Iancu“ ar fi trebuit să ajungă acasă în cel mai scurt timp. Ar fi trebuit, dar nu a fost nici pe departe așa. Iar asta pentru că mult lăudata  rigoare și precizie nemțească s-au dovedit a fi un simplu ,,moft“: pur și simplu, sicriul care adăpostea rămășițele pământești ale lui Caragiale a fost pierdut și a rătăcit vreme de două săptămâni pe căile ferate prusace. Sau după cum a relatat atunci un jurnalist de la ,,Universul“: ,,Nimeni n-a venit întru întâmpinarea corpului ilustrului scriitor, nici chiar familia, deoarece nimeni nu fusese anunţat. (…) La orele 11 jumătate, şeful Gării de Nord a fost intrigat de un vagon de marfă, sigilat, pe care se afla numele oraşului Breslau din Germania. Vagonul nu avea nici un fract şi nici nu putea cineva să-şi închipuie că e un vagon mortuar, deoarece nu avea nici o cruce pe el, cum se obicinueşte. Şeful trenului, întrebat ce e cu vagonul, a spus că l-a luat de la Predeal şi că nu ştie nimic mai mult. Telefonându-se la Predeal, de-abia atunci s-a aflat totul. S-a răspuns de la Predeal că vagonul conţine corpul lui Caragiale şi că fractul s-a pierdut. Cercetându-se, s-a aflat că vagonul rătăceşte de două săptămâni pe liniile germane şi austriece“. Mai departe, jurnalistul a  relatat: ,,Guvernul a hotărât că înmormântarea se va face joi, 22 noiembrie. De la gară, corpul neînsufleţit a fost dus la Biserica Sfântul Gheorghe, prin faţa catafalcului urmând să treacă peste o sută de mii de români, unii dintre ei veniţi de la mare distanţă (mai ales că CFR-ul a anunţat reduceri de 50% pentru biletele celor veniți să ia parte la înmormântare).

În zilele ce au urmat, în piaţa Sfântului Gheorghe şi în curtea bisericii, lumea s-a adunat pentru un mare priveghi, în care jalea se împletea, într-o manieră care l-ar fi mulţumit pe dramaturg, cu hohotele de râs stârnite de anecdotele despre viaţa şi opera marelui dispărut“.

Cavoul ezoteric

Aflat foarte aproape de intrarea în Cimitirul Bellu, cavoul Iuliei Hasdeu este unul  dintre cele mai stranii monumente funerare de acolo. Despre acesta se spune că a fost realizat de sculptorul Ion Georgescu, după indicațiile transmise chiar de Iulia, în cursul ședințelor de spiritism în care ea ,,discuta“ cu ilustrul său părinte. Este un veritabil templu ezoteric în care sunt încifrate nenumărate simboluri oculte. Acolo, în locul în care ar fi trebuit să fie o cruce se află machetele unui templu, deasupra căruia este plasat un glob pământesc, susținut de doi sfincși. Pe glob sunt marcate orașele în care a trăit și studiat Iulia Hașdeu: București, Paris, Roma.

Inițial, în interiorul cavoului se aflau busturile din teracota ale lui Iisus, Victor Hugo și Shakespeare, iar în spatele lor, o oglindă de Murano. Din păcate, cavoul a fost jefuit, iar din el s-a furat tot ceea ce putea să fie furat. Inclusiv craniul Iuliei Hașdeu, aflat sub fereastra din cristal a sarcofagului.

Marile personalități

Răspândite peste tot, dar despărțite prin alei trasate riguros, în Cimitirul Bellu sunt acum câteva sute de statui, grupuri statuare ori doar busturi, părți-component ale unor cavouri și monumente funerare, unul mai impunător decât altul. Asta, pentru că acolo, sub lespezile de marmură, își dorm somnul de veci sute de personalități care au marcat istoria României. Oameni de știință, politicieni și artiști, toți sunt  adunați aici: de  la Nicolae Iorga și Titu Maiorescu la Dimitrie Gusti, Theodor Pallady, Aurel Vlaicu, Traian Vuia și Henri Coandă. Iar pe Aleea Scriitorilor, pe care am pomenit-o deja, alături de ,,triada“ Eminescu, I. L. Caragiale și Coșbuc, își dorm somnul de veci și George Bacovia, Alexandru Vlahuță, Emil Gârleanu, Petre Ispirescu, Nicolae Labiș, Alexandru Macedonski, Camil Petrescu, Marin Preda, Liviu Rebreanu, Nichita Stănescu, Adrian Păunescu, dar și mulți alții care, după ce în viață s-au bucurat de o glorie efemeră, acum au cam fost uitați. Există și o alee a artiștilor, la fel de plină de nume iubite și acum de români: Maria Tănase, Toma Caragiu, Radu Beligan, Amza Pellea, Gheorge Dinică, Adrian Pintea, Florian Pitiș, Dem Rădulescu, Marin Moraru, Sebastian Papaiani, Olga Tudorache, Gică Petrescu, Dan Spătaru, Cristina Stamate și Laura Stoica.

Tragedia unei iubiri interzise: cavoul fraţilor Poroianu

Tragedia unei iubiri

Însă alături de marile noastre personalități, acolo, în ,,Citadele morților“ din Cimitirul Bellu, își dorm somnul de veci și oameni obișnuiți care au pierit, cândva, în urma unor povești cumplite. Astfel, monumentul funerar al fraților Poroianu ascunde în spatele său o întâmplare cumplită, asemenătoare cu o tragedie antică.

Cândva, la sfârșitul secolului XIX-lea, pe atunci tânărul Constantin Poroineanu, plecat la studii în Paris, s-a îndrăgostit nebunește de o franțuzoaică. În urma aventurii, fata a rămas gravidă. Dar tatăl lui Constantin, care nu era de acord cu relația, și-a obligat fiul să revină în țară, amenințându-l că, în caz contrar, îl va dezmoșteni.

Peste mai mulți ani, fiul lui Constantin Poroineanu pleacă, la rândul său, la studii, tot la Paris, unde și el se îndrăgostește de o fată, cu care se și căsătorește în secret. Pus în fața faptului împlinit, în momentul în care fiul său a revenit în țară împreună cu proaspăta lui soție, Constantin Poroineanu acceptă relația dintre ce doi. În scurt, punând cap la cap mai multe informații, el și-a dat seama că nora sa era, de fapt, nimeni alta decât fiica lui, rodul pasiunii trăite de el la Paris, cândva  în tinerețe. Cuprinși de disperare în fața întorsăturii pe care a luat-o destinul lor, cei doi tineri au ales să-și pună capăt zilelor. Tragica lor poveste a fost imortalizată în monumentul plasat pe mormântul din Cimitirul Bellu. Realizat de sculptorul italian Raffaello Romanelli, acest grup statuar  înfățișează o tânără moartă culcată pe spate şi un tânăr așezat la picioarele ei, cu capul plecat într-un hohot de plâns fără de sfârșit.

Doamna cu umbrelă

La fel de tragică aste și povestea din spatele statuii ,,Doamna cu umbrelă“, aflată lângă un mormânt din Cimitirul Bellu. Legenda spune că acolo este înmormântată Katalina Boschott, profesoară de limbi străine și guvernantă care ar fi fost amanta unui bărbat deosebit de bogat din București, al cărui nume a rămas și acum învăluit în mister. Atunci, unele surse au afirmat că ar fi fost vorba despre George Assan, un tânăr din familia proprietarului primei mori cu aburi din România. Alte legende, nici acelea confirmate vreodată, l-au nominalizat pe Carol al II-lea. Cert este însă că, aflată la Băile Herculane, ea a fost nevoită să facă o operație de peritonită. Intervenția chirurgicală a fost un cumplit eșec, în urmă căruia pacienta și-a pierdut viața. Martorii care au fost lângă ea în ultimele clipe de viață au afirmat că înainte de a muri Katalina Boschott ar mai fi apucat să spună doar ,,Cet animal de medecin m’a tuee!” (Acest animal de medic m-a ucis!), cuvinte care au și fost încrustate cu litere de aur în piatra funerară. Cu timpul, literele originale au fost furate, iar pe monument au rămas doar urmele lor. Statuia ,,Doamnei cu Umbrelă”, în mărime naturală, a fost realizată tot de italianul Raffaello Romanelli. Potrivit legendei, statuia femeii a fost astfel amplasată încât să privească direct către cel care a omorât-o. Iar în direcția privirii sale, se află cavoul medicului legist Mina Minovici.

Noii ciocoi ai vieții veșnice

De câțiva ani buni ,,Cimitirul Șerban Vodă – Bellu“ este înscris în Lista monumentelor istorice. Iar din anul 2010 face parte din Asociaţia Cimitirelor Semnificative din Europa, iar adeseori este numit și ,,Micul Pere Lachaise“ al României. Teoretic, în acest cimitir, inclus în Patrimoniul Cultural Național, nu ar mai trebui să se facă noi morminte sau cavouri. Teoretic!

La un moment dat, s-a aflat că afaceristul Tiberiu Urdăreanu ar fi investit circa o sută de mii de euro într-un megacavou. Cei care l-au văzut afirmă că intrarea în interior se face pe bază de cartelă, iar înăuntru ar exista un sistem de de climatizare și băncuțe pentru vizitatori. În plus, ar mai fi și un lift care coboară către cele patru nivele aflate sub pământ. La intrare, deasupra uşii masive din fier forjat tronează  anticul dicton ,,Sic transit gloria mundi“, deci, ,,Aşa trece gloria lumii“. Ei, gloria lui Urdăreanu a ,,trecut“ jalnic: ajuns pe mâna DNA, și-a salvat pielea pielea în cel mai penibil mod cu putință: i-a denunțat, pe bandă rulantă, pe foștii lui parteneri de afaceri. Prin 2010, presa a făcut un mare scandal după ce s-a aflat că Marian Vanghelie, fostul primar al Sectorului 5, își înhumează rudele decedate la Cimitirul Bellu, în cavoul familiei lui Iacob Lahovary, fost ministru de Război şi al Afacerilor Străine. Iar tot cam atunci, actualul pușcăriaș Cătălin Voicu, fost senator PSD, şi-a construit un cavou peste criptele familiei unui erou de la Războiul de Independenţă din 1877, generalul doctor Nicolescu Argeşanu. Da, vorba lui Urdăreanu: ,,Aşa trece gloria lumii“.

Cursa orgoliilor

Dacă oamenii nu sunt egali în cursul vieții, cu atât mai puțin vor fi după moarte. La fel ca peste tot, între familiile răposaților duși să-și doarmă somnul de veci la Bellu s-a declanșat, cu timpul, un veritabil război al orgoliilor. Astfel că unele dintre cavouri care aparțineau unor familii influente sunt niște mici palate, veritabile capodopere arhitectonice, ornamentate cu multe statui care, luate în parte, sunt și ele niște opere de artă.

Iarăși politica!

În anul 1912, Caragiale a fost înmormântat în stânga lui Mihai Eminescu. În anul 1918, în dreapta ,,Luceafărului“ a fost înmormântat George Coșbuc. Între mormântul lui Eminescu și celelalte două era o distanță rezonabilă de circa doi metri. Ei bine, exact acolo și-au găsit autoritățile comuniste să-i înghesuie, în 1961, respectiv 1963, pe Mihail Sadoveanu și pe Traian Săvulescu, primul – fost președinte al Uniunii Scriitorilor din RPR, iar cel de-al doilea – fost președinte al Academiei de Științe a R.P.R.

MARIAN HILL – SUBTLE THING!

24 feb.

LISSIE – BEST DAYS!

24 feb.

ISSA – COME BACK AGAIN!

24 feb.

DEAD CITY RUINS – WE ARE ONE!

24 feb.

DOOMSDAY OUTLAW – OVER AND OVER!

24 feb.

SKARLETT RIOT – AFFLICTION!

24 feb.

%d blogeri au apreciat: