Dacă deţineţi controlul asupra petrolului, veţi controla țara, iar dacă deţineţi controlul asupra mâncării, puteți controla populația.
Romanii nu mai detin controlul asupra petrolului romanesc:
Ce lipseste pentru ca spusele lui Kissinger sa se aplice total?
ISTORIC
2017
Constantin Vânătoru conduce Laboratorul de Genetică și Ameliorare din cadrul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Legumicolă Buzău, este doctor în Horticultură, creatorul a zeci de soiuri de legume recunoscute internațional și preot la Arhiepiscopia din orașul cu cel mai fertil bazin legumicol din țară. Acest personaj, extrem de iubit în zonă (și nu doar pentru faptul că-i învață pe oameni să-și cultive propriile plante pentru a mânca sănătos), are un vis care se identifică pur și simplu cu siguranța națională a României: crearea unei bănci de gene care să ne garanteze supraviețuirea ca popor liber și capabil să-și asigure singur hrana, nealiniat intereselor altora.
[…]
După această minunată lecție de istorie a tomatei, a venit și vremea unei întrebări obsesive: cum a ajuns România să fie invadată de roșii străine, fără gust, fără arome? Cum am ajuns să mâncăm prost și scump, să ne îmbolnăvim de cancer și de alte boli nenorocite? Costel Vânătoru nici nu clipește: „La Scriptură scrie: «Bate-voi păstorul și turma se va risipi». Distruge cercetarea și atunci țara poate să fie invadată de oricine vrea să vândă ceva! Practic, suntem la cheremul marilor companii. Domeniul cercetării a fost decapitat prin pierderea finanțării, prin pierderile de patrimoniu, prin tot acest dezastru înregistrat la noi în ultimii treizeci de ani”. Cine sunt responsabilii? Din nou dl Vânătoru: „Ce să zic, poate ne-a luat valul după , 90, ne-am simțit inferiori și am făcut ce ne-au spus alții să facem. Dar mai degrabă cred că s-a dorit acest dezastru, a fost programat, au fost interese. Cei care au deținut atunci Puterea le-au permis marilor concerne străine să transforme România într-o mare piață de desfacere. Așa am ajuns unde suntem astăzi…
[…]
Pot spune însă limpede că avem nevoie în regim de urgență de o bancă de gene. Trebuie să conservăm patrimoniul genetic autohton pentru că în cazul în care, fie legal, fie ilegal, se introduc plante modificate genetic în țară – și nu e greu de introdus, vine un individ cu trei semințe în buzunar și aia e – va fi rău de noi. Repet, pentru a ne proteja patrimoniul genetic avem nevoie de bănci de gene unde semințele noastre să fie conservate și păstrate în siguranță. Vă dau un exemplu: o singură sămânță de ceapă modificată genetic aruncată în Bărăgan poate contamina și compromite, în cel mult cinci ani, toată ceapa românească. Și atunci, pentru a preveni acest dezastru al eroziunii, al deprecierii genetice, trebuie să conservăm rapid aceste resurse în bănci de gene specializate, așa cum am propus eu.
– Și ce semnale ați avut?
– Am început demersurile de un an și ceva și încă luptăm pentru a crea cadrul legal de înființare a acestei bănci. Nu reușim să scoatem acest normativ, am pierdut foarte mulți bani europeni pe care puteam să-i accesăm. Obținusem o linie de finanțare ce putea ajunge până la 50 de milioane de euro. Actualul ministru al Agriculturii a fost deschis, ministrul Fondurilor Europene a fost deschis, s-au mobilizat, dar n-am fost în stare să găsim un loc potrivit și să elaborăm la timp actul normativ, perioadă în care axa de finanțare s-a închis.
– Clasic pentru noi…
– Și vă asigur că toate aceste resurse genetice au valoare de tezaur. Fără aurul Băncii Naționale putem trăi, dar fără mâncare nu. Eu spun că aceste resurse genetice au valoare de tezaur pentru că nu pot fi cuantificate în bani. Ele reprezintă pâinea viitorului. Aceste semințe, dacă nu le punem la adăpost, automat vom fi tributari importului și trebuie să știți că în România se importă cantități imense de semințe la prețuri foarte mari. Problema nu este numai că se importă. O parte dintre aceste semințe pot să aducă nenorocirea în România, să aducă boli, dăunători care se inoculează în sol și care pot rămâne aici și trebuie să cumperi diverse substanțe chimice și tehnologie pentru combaterea lor. Pe de altă parte, pot să fie neadaptabile la condițiile climatice ale țării noastre și astfel să înregistrăm pierderi.
– Bine, pe vânzători îi interesează să vândă, nu să vândă un produs bun cumpărătorului…
– Avem de-a face acum cu un război nevăzut numit bioterorism, adică poți importa o sămânță inoculată cu un virus sau cu o bacterie, o pui în pământ, aceea se dezvoltă și-ți elimină planta ta, autohtonă, specia. Avem exemple nenumărate în zona aceasta, deci avem nevoie de a pleca de undeva și rădăcina înseamnă această bancă de gene, după care se poate consolida zona de cercetare, zona de producție, de multiplicare a semințelor. Se importă foarte mult, România pierde foarte mulți bani. Uitați-vă pe marginea drumului și nu veți vedea plăcuțe ale stațiunilor din România, ci plăcuțe ale firmelor mari ale lumii. Nu sunt contra lor, dar lângă ele aș vrea să văd și firme românești, să aibă românul de unde alege. Imaginați-vă că pleacă bani foarte mulți din țară, pentru că, neavând capacitatea să păstrezi soiurile, să le multiplici, să faci sămânță de calitate în România, fermierii noștri sunt obligați să cumpere sămânță din afară. Dau un exemplu, pierdem milioane de euro în fiecare primăvară numai pentru sămânța hibridă pentru spații protejate. România asigură sub 5% semințe care pot fi cultivate în sere și solarii. Deci, suntem total deficitari în această zonă. Putem să revitalizăm domeniul cercetării în România, dar avem nevoie de fonduri și spații protejate.
12 septembrie 2019
In 12 septembrie 2019, Guvernul Romaniei aproba Hotararea privind infiintarea organizarea si functionarea Bancii de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultura, Floricultura, Plante Aromatice si Medicinale Buzău, ce avea ca obiect principal activitatea de explorare, inventariere, colectare, cercetare – dezvoltare și conservare a resurselor fitogenetice.
Banca trebuia sa conserve patrimoniul genetic vegetal care cuprinde peste 10 000 de soiuri de legume, plante medicinale si aromatice pe cale de disparitie.
Cititi va rog mai multe in articolul Soiurile românești de legume vor fi protejate. S-a aprobat înființarea Băncii de gene de la Buzău din 12 septembrie 2019 de pe Agrointeligenta.
Asadar, infiintarea acestei banci de gene este de o covarsitoare importanta nationala, hotararea fiind luata intr-un moment in care Romania este efectiv sufocata de tot soiul de legume si fructe cu gust de vata.
Banca n-a fost un proiect politic iar ideea n-a venit de la PSD. Cel ce a expus inca din 2017 conducerii Ministerului Agriculturii toate argumentele pentru a face aceasta investitie a fost doctorul in horticultura Costel Vanatoru, coordonator al Laboratorului de Genetica si Ameliorare din cadrul Statiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultura din Buzau. Investitie ce includea si un depozit central, dupa modelul celui din Norvegia:
ROCKEFELLER si “BANCA DE SEMINTE pentru ziua APOCALIPSEI” situata in … Norvegia
Diferenta fata de banca din Norvegia era insa esentiala: cea din Romania era … romaneasca.
13 decembrie 2019
Se pare insa ca papusarii din umbra au hotarat ca de banca de la noi trebuie sa se aleaga praful sau sa ajunga pe mana cui trebuie. Iata ce putem citi in articolul Directorul Băncii Naționale de Gene, cercetătorul Costel Vânătoru, a fost demis. În locul lui a fost numit un jurist din 13 decembrie 2019 de pe Libertatea:
Directorul Băncii de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale Buzău, cercetătorul Costel Vânătoru, căruia îi aparține proiectul, a fost demis prin ordin al ministrului Agriculturii. În locul său, a fost numit temporar pentru ”coordonarea activității și dezvoltarea unei noi strategii de dezvoltare a Băncii, directorul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), Adrian Chesnoiu.
Chesnoiu este jurist de profesie. Potrivit AFIR, delegarea se face începând cu data de 13 decembrie 2019.
Cercetătorul Costel Vânătoru și-a dedicat ultimii 34 de ani cercetării, el fiind coordonator al Stațiunii de Cercetare Legumicolă Buzău și un om care a contribuit la dezvoltarea și aclimatizarea multor specii de plante și a păstrării semințelor. În ultimii ani, a pus la punct la Buzău Banca de Gene, proiectul fiind unul personal, care a primit girul fostului ministru al Agriculturii Petre Daea.
Imediat după instalarea Guvernului Orban, cercetătorul buzoian își exprima speranța că cei aflați acum la putere nu vor pune bețe în roate înființării proiectului Banca de Gene, pe care-l numea ”un proiect de țară, un proiect de siguranță națională, nu unul politic”.
Ce spune primarul Buzăului”Este o decizie de neînțeles. Acest om (n.r. Costel Vânătoru) este un specialist, nu este membru de partid, și-a făcut toată viața datoria, a fost în slujba acestei științe, acestei ramuri deosebit de importante pentru România și pentru Buzău, legumicultura, iar faptul că domnul Petre Daea l-a ales să fie primul director al acestei bănci a fost o recunoaștere a meritelor celui mai bun specialist, pe care îl are România, în acest domeniu. Este o decizie urâtă această mare lovitură dată unui om, dar nu neapărat o lovitură împotriva lui Costel Vânătoru care, sigur, nu merita acest lucru, este o lovitură dată unei idei, unui proiect național. Ideea și nașterea acestui proiect a plecat de la Costel Vânătoru, apoi am îmbrățișat-o cu toții. Deci, această decizie, de demitere a lui Costel Vânătoru, este o ucidere a unei idei extraordinare”, a declarat Constantin Toma, primarul Buzăului.
Chinese
French
German
Italian
Japanese
Korean
Russian
Spanish
Octavpelin's Weblog 
INTELEPCIUNE SI ADEVAR