RADU CRISTESCU ATAC DUR LA PENALUL KLAUS JOHANNIS: „SA RENUNTE LA PREDOIUL LUI”,CERCETAT DE PROCURORII DNA INTR-UN DOSAR DISJUNS DIN GALA BUTE ALATURI DE CONTABILUL DE LA ATELIERUL MECANIC RASNOV ,FOSTUL MINISTRU DE FINANTE GHITA IALOMITIANU!

Cătălin Predoiu este cercetat de procurorii DNA într-un dosar disjuns din Gala Bute. Porivit România TV, liberalul ar urma să fie chemat la DNA pentru a fi audiat. Radu Cristescu, membru PMP, prezintă, miercuri pe pagina sa de Facebook, documente aflate în dosarul procurorilor şi îi cere preşedintelui Klaus Iohannis să renunţe la „premierul” Predoiu.

Procurorii au disjuns din dosarul Elenei Udrea o anchetă pe numele lui Cătălin Predoiu privind avizele pe care acesta le-a semnat, în calitate de ministru al Justiţiei, pentru organizarea Galei Bute.

„Disjungerea cauzei şi constituirea a patru dosare separate în vederea continuării cercetărilor cu privire la…. sesizarea corpului de control al primului ministru cu privire la foştii miniştri Ialomiţianu Gheorghe şi Predoiu Cătălin Marian.”, se arată în rechizitoriul „Gala Bute”.

Radu Cristescu, membru PMP, îi cere, într-o postare pe Facebook, preşedintelui Iohannis să renunţe la această propunere de premier.

„În ultimele două luni, mi-am exprimat o opinie pertinentă cu privire la «premierul din/în umbră» al României – Cătălin Predoiu. În tot acest timp am fost întrebat de documente. Iată că au apărut și documentele: Cătălin Predoiu este cercetat într-un dosar care a fost disjuns din Gala Bute!

Sunt de acord ca Victor Viorel Ponta nu trebuie să mai ocupe funcția de prim ministru, dar acest lucru trebuie să se realizeze democratic și cu o alternativă în folosul românilor.

Mi-e greu să înțeleg logica lucrurilor: înlocuim un premier penal cu unul la fel de penal sau poate mai penal? De asemenea, oare Parchetul lucrează cu jumate de măsură? Sper ca Președintele Klaus Iohannis să se fi lecuit cu ocazia asta și să renunțe la «Predoiul meu»„, a scris Radu Cristescu pe Facebook, adăugând o copie a filei din rechizitoriu privind dosarele disjunse.

În aceeaşi postare, Radu Cristescu face trimitere şi la dezvăluirile făcute în cadrul Emisiunii „România la raport”, de la România TV din 11 august. Vezi emisiunea

Foştii miniştri ai Justiţiei şi Finanţelor Cătălin Predoiu şi, respectiv, Gheorghe Ialomiţianu ar fi cercetaţi de procurorii DNA într-un dosar disjuns din dosarul „Gala Bute”. Ancheta ar fi fost pornită în urma unei sesizări a Corpului de control al Guvernului, scrie RomaniaTV.net.

Cătălin Predoiu şi Gheorghe Ialomiţianu ar fi cercetaţi pentru că şi-au îndeplinit defectuos atribuţiile de serviciu semnînd documente care făceau parte din strategia de marketing şi promovare turistică, în care era inclus şi evenimentul Gala Bute.

ASOCIATIA MUNICIPIILOR DIN ROMANIA ( AMR ) SI INSTITUTUL DE POLITICI PUBLICE (IPP) AU SEMNAT UN PROTOCOL DE COLABORARE PRIVIND STABILIREA UNEI AGENDE DE TEME DE INTERES COMUNE!

Asociația Municipiilor din România (AMR) și Institutul pentru Politici Publice (IPP) au semnat miercuri un protocol de colaborare privind stabilirea unei agende de teme de interes comune, având ca subiecte principale o administrație performantă și reducerea corupției.

Semnatarii documentului au fost Robert Negoiță, președintele AMR și primar al Sectorului 3, și Violeta Alexandru, director al IPP.

„Este un protocol cadru care ne oferă o platformă de colaborare. Este o chestiune generică. Urmează să semnăm contracte punctuale pentru colaborarea ulterioară. Acum nu facem decât să avem un parteneriat semnat. Obiectivele principale ale AMR-ului, în perioada următoare, sunt două principale. O administrație eficientă, performantă și reducerea corupției din administrația publică”, a declarat președintele AMR.

El a precizat că AMR privește diminuarea corupției din perspectiva prevenirii acestui fenomen și nu a combaterii lui, pentru că acest lucru se ocupă DNA, prin modificarea cadrului legal și instituțional.

„Ce putem face ca în viitor să fie cât mai puțină corupție în administrația publică? Or, aici, chiar avem răspuns la această întrebare modificând cadrul legal și instituțional”, a susținut Negoiță.

El a adăugat că o serie de dezbateri pe tema achizițiilor publice sau pe cea a salarizării contribuie la atingerea acestor obiective.

„Avem permanent o preocupare și suntem implicați în găsirea soluțiilor atât legislative, cât și de organizare și funcționare a acestor instituții publice locale în realizarea celor două obiective. Avem dificultăți, fiind suspendate normele de aplicare la legea animalelor fără stăpân în oraș. Avem o decizie a Înalte Curți de Casație și Justiție care ne interzice să mai ridicăm mașinile de pe domeniul public, cele care blochează circulația în oraș. Doar câteva din chestiunile la zi. Toate aceste legi formează un buchet de norme care trebuie îmbunătățite în ideea de a face administrația publică locală mai performantă, eficientă și mai puțin coruptă”, a mai precizat acesta.

La rândul său, directorul IPP, Violeta Alexandru, a spus că acest protocol reprezintă un cadru în care cei doi parteneri își fixează niște repere generale comune, neavând nicio componentă financiară pentru că nu se referă la contractarea IPP pentru anumite activități, ci la stabilirea unei agende de teme ce interesează ambele părți.

„Institutul este dedicat acestui demers general de a susține municipiile mari, pentru că le vede ca fiind capabile să genereze dezvoltare în România. Am susținut, prin toate activitățile noastre de analiză în diferite locații din țară, tot ceea ce înseamnă inițiativă prin care municipiile mari pot atrage fonduri care să determine o creștere a calității vieții oamenilor din perspectivele comunității și mi-aș dori ca vocea municipiilor și problemele specifice vieții mediului urban să fie mai bine auzite, atât în plan legislativ, cât și în plan instituțional”, a precizat Violeta Alexandru.

AGERPRES

PREMIERUL VICTOR PONTA A DECLARAT CA I-A MULTUMIT PRESEDINTELUI UEFA,MICHEL PLATINI,PENTRU SPRIJINUL ACORDAT ROMANIEI IN ORGANIZAREA MECIURILOR DIN CAMPIONATUL EUROPEAN 2020!

Premierul Victor Ponta spune că i-a mulțumit președintelui UEFA, Michel Platini, pentru sprijinul acordat României în organizarea meciurilor din Campionatul European 2020.

Sursa foto: Victor Ponta / Facebook

„La Tbilisi am avut ocazia să-i mulțumesc Președintelui UEFA Michel Platini pentru sprijinul acordat României în organizarea partidelor din Campionatul European 2020! Va fi o mare oportunitate de promovare pentru București!„, a scris Ponta miercuri pe Facebook și a atașat postării o fotografie alături de Platini.

Premierul a fost prezent marți seară la Tbilisi, în Georgia, la Supercupa Europei la fotbal, care s-a disputat între echipele FC Barcelona și FC Sevilla, victoria aparținând catalanilor, scor 5 — 4 după prelungiri.

Victor Ponta a fost invitat, alături de prim-ministrul Estoniei, Taavi Roivas, de către omologul georgian Irakli Garibashvili.

AGERPRES

PREMIERUL VICTOR PONTA A PUBLICAT PE PAGINA SA DE FACEBOOK MIERCURI, O „VESTE IMPORTANTA!”

Premierul Victor Ponta a publicat, pe pagina sa de Facebook, miercuri, o „veste importantă”.

Vestea este de la Institutul Național de Statistică. Este vorba despre domeniul construcțiilor, care înregistrează un parcurs pozitiv.

DEPUTATUL PSD DE ZORLENI ,ANA BIRCHALL SI PROPUNEREA INFIINTARII UNUI FOND DE INVESTITII ROMANIA – REPUBLICA MOLDOVA!

Deputatul PSD Ana Birchall vine cu o propunere de ultimă oră. Ce ar trebui să facem pentru Republica Moldova

Potrivit unui comunicat trimis, miercuri, PSnews.ro, parlamentarul susţine că este necesară înființarea unui Fond de Investiții România – Republica Moldova, pentru implementarea programelor de asistenţă tehnică şi financiară, în baza ajutoarelor acordate de ţara noastră vecinilor de peste Prut.

Birchall (președintele Comisiei pentru afaceri europene a Camerei Deputaților) propune ca fondul să aibă sediul în municipiul Vaslui şi să urmărească implementarea strategiei și a programelor de asistenţă tehnică şi financiară, în baza ajutoarelor financiare nerambursabile acordate de România Republicii Moldova.

“Încă din luna aprilie, am participat la discuții privind necesitatea înfiinţării unui Fond de Investiții România – Republica Moldova, consultându-mă atât cu colegii mei parlamentari, cât și cu reprezentanții autorităților publice din județul Vaslui. Sunt bucuroasă să constat că această inițiativă este susținută, înțelegându-se astfel necesitatea și oportunitatea înființării Fondului de Investiții România – Republica Moldova cu sediul în municipiul Vaslui. Printre principalele obiective ale Fondului de Investiții sunt urmărirea implementării programelor de asistenţă tehnică şi financiară dintre cele două state şi finanțarea proiectelor de restabilire și construcție a infrastructurii publice sociale și economice din Republica Moldova.

Fondul se înființează pentru o durată inițială de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire a perioadei, și reprezintă, în viziunea noastră, un program al Guvernului României menit să stimuleze crearea unui mediu competitiv la care să participe reprezentanți ai mediului de afaceri din România și Republica Moldova și să contribuie la realizarea unor proiecte importante, inclusiv de infrastructură, de care Republica Moldova are mare nevoie.

În această perioadă am pregătit documentaţia necesară înfiinţării Fondului, precum şi regulamentul de funcționare a acestuia, documentație care va fi transmisă tuturor autorităţilor interesate. Fac un apel către toți factorii decidenți să susțină înființarea acestui Fond de Investiții România – Republica Moldova, cu sediul în municipiul Vaslui, fiind încă un exemplu de ajutor concret pe care ţara noastră să îl ofere fraţilor de peste Prut, în susținerea eforturilor de dezvoltare a Republicii Moldova și a parcursului ei european”, a susținut Ana Birchall, deputat de Zorleni (judeţul Vaslui).

PARTIDUL -TELEVIZOR A LUI DAN VOICULESCU PARTIDUL PUTERII UMANISTE ( PPU) FACE OCHI!

Miercuri a avut loc prima şedinţă a Partidului Puterii Umaniste. Conducerea interimară va fi asigurată de senatorul Laurenţiu Mihai.

Foştii consevatori nemulţumiţi de direcţia în care merge partidul condus de Daniel Constantin au început demersurile pentru înfiinţarea unei noi formaţiuni politice, informează antena3.ro.

Partidul Puterii Umaniste (social-liberal) este fondat de tineri care cred şi susţin doctrina umanistă lansată de profesorul Dan Voiculescu în 1992, precum şi de lideri marcanţi ai Partidului Conservator.

Reprezentanţii Partidului Puterii Umaniste social-liberal spun că se adresează clasei de mijloc din România şi susţin promovarea capitalului autohton.

Într-un comunicat al noului partid se arată că sute de persoane din întreaga ţară şi-au manifestat deja susţinerea pentru Partidul Puterii Umaniste (social-liberal) şi au transmis liste cu semnături.

Conducerea partidului va fi aleasă la congresul care va avea loc în luna noiembrie. Documentele privind înfiinţarea formaţiunii politice au fost depuse deja la Tribunalul Bucureşti.

EURODEPUTATUL PENAL CRISTIAN BUSOI CARE A SPONSORIZAT CAMPANIA PREZIDENTIALA DIN 2014 A PENALULUI KLAUS JOHANNIS INTERCEPTAT IN DOSARUL BARONULUI DE MEHEDINTI DUICU!

Fostul presedinte al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS) Cristian Busoi apare in interceptari in dosarul presedintelui suspendat al CJ Mehedinti, Adrian Duicu.

Potrivit interceptarilor, Cristian Busoi ar fi oferit foarte multi bani Casei Judetene de Asigurari de Sanatate Mehedinti, transmite Realitatea Tv.

„Nu mai stiu de ce m-am intalnit cu Duicu, trebuie sa ma uit in agenda”, a spus Cristian Busoi, intr-o interventie telefonica la postul de televiziune. Acesta a precizat ca in perioada in care era presedinte al CNAS multi presedinti de consilii judetene ii cereau suplimentarea bugetelor CJAS.

„Nu stiu daca am reusit sa multumesc pe cineva, cert este ca in perioada in care am condus Casa, lucrurile au mers mai bine in sistemul asigurarilor de sanatate”, a mai afirmat europarlamentarul PNL.

Convorbirea dintre Cristian Busoi si Adrian Duicu a fost interceptata pe 18 iunie 2013, dupa ce liberalul fusese numit in fruntea CNAS.

„Adrian Duicu: Da, Cristi.

Cristian Busoi: Ce faci, Adi?

Adrian Duicu: Uite, acasa. Numai ce-am ajuns.

Cristian Busoi: Poa’ sa vina matusi-mea, Stela Buliga, sefa asistentelor din Spitalu’ Judetean, cinci minute pana la tine?

Adrian Duicu: Da. Maine dimineata.

Cristian Busoi: Maine dimineata la ce ora?

Adrian Duicu: Dimineata la noua, noua jumate.

Cristian Busoi: Noua, noua jumate.

Adrian Duicu: Ce s-a intamplat?

Cristian Busoi: Nimica. Nu… Vroia sa te intrebe ceva. Atat.

(…)

Adrian Duicu: Important e sa-ti fie credincioase si sa faca in asa fel incat sa fie ok.

Cristian Busoi: Da. Dar cat timp sunt si ele cu semnaturi, o sa fie atente sa fie…

Adrian Duicu: Cristi, eu am facut la Consiliul Judetean un lucru… Pe fiecare hartie care reprezinta… un lucru foarte serios, semnezi un contract mare, semnezi nu stiu ce, eu i-am pus jos pe banda… o banda jos si scrie acolo o chestie de asta, o sa-ti spun cum am scris eu: acest document este intocmit de cutare si cutare si-si asuma intreaga responsabilitate din punct de vedere legal si nu stiu cum… Scrie patru fraze jos, pe ultima… las tot timpu’… Da’ numai pe documente extrem de importante. Chiar daca semneaza el documentu’… ca in fisa postului are responsabilitate sa semneze documente sub tine, stii? E! Faptu’ ca o pui pe ea sa scrie un paragraf acolo… acest document este intocmit de Lidia Popescu si cutare, cutare, responsabil cutare… isi asuma intreaga raspundere cu privire la legalitatea si… nu stiu cum dracu’… a documentului.

Cristian Busoi: Ihi. Ihi. Pai, imi dai tu textu’.

Adrian Duicu: Da. Si cand scrii treaba asta, Cristi, pe hartie, iti spun ca o sa vezi functionaru’ cum are o alta responsabilitate si altfel gandeste.

Cristian Busoi: Da. Nu te deroga pe tine de…

Adrian Duicu: Nu. Deci, tu… Cristi, tu, in fata oricarui organ, spui: Domne’, eu mai mult de-atat nu pot sa fac! Eu sunt un ordonator de credite, is pus politic aicea, eu n-am capacitatea nici profesionala si nici intelectuala sa stau, sa patrund documente, sa citesc eu mii de hartii.

Cristian Busoi: Nu. Nu. Ca de aia is niste oameni cu niste responsabilitati.

Adrian Duicu: Asa. Da’ tu… Da, domne’. Ce-am putut sa fac, sa-l responsabilizez mai mult, din punctu’ meu de vedere, atat am putut sa fac. Daca a fost suficient, bine; daca n-a fost suficient, asta e! Dar eu m-am gandit la un lucru in plus fata de colegii anteriori care au fost. Si-ti spun ca tine treaba asta la orice organ de ancheta, daca Doamne fereste vreodata… Da, domne’, au fost hartii foarte importante, mi-am dat seama de importanta lor, n-aveam niciodata cum sa patrund, sa le invat sau sa le inteleg pe toate si m-am gandit ca-i foarte bine sa-i responsabilizez cu inca o fraza in plus sau doua fraze in plus. Si oriunde tine treaba asta. Si ei, atunci, cand se vor duce, nu mai poa’ vina, sa spuna: Domne’, mi-a impus el sa semnez si asta-i viata! Stii cum e cu presedintele!

Cristian Busoi: Nu. Nu. Nu.

Adrian Duicu: Pai, esti dobitoaca! Tu ori mananci c…, ori esti proasta! Pai, cum dracu’? Hai c-ai semnat, ai semnat da’ uite mai scrii si trei fraze sub asta! E exact ca un fel de declaratie pe proprie raspundere. Stii?

Cristian Busoi: Ne-auzim. Te pup.

Adrian Duicu: Hai! Pa, pa.

Cristian Busoi: Te pup, Adi.”

Mai mult, Adrian Duicu ar fi detinut o clinica privata in judetul Mehedinti, mai transmit procurorii. Potrivit acestora, cei doi s-ar fi intalnit la sfarsitul anului 2013, iar bugetul CJAS Mehedinti a fost depasit doar de cel al Bucurestiului, dupa suplimentare, anul trecut fiindu-i alocata o suma totala de 6 milioane de lei.

Busoi si Duicu s-ar fi intalnit in parcarea unui fast-food din Bucuresti, in luna noiembrie 2013, iar la putin timp dupa bugetul CJAS Mehedinti a fost suplimentat.

„Cristian Busoi: Da, Adi?

Adrian Duicu: Buna Cristi. Pe unde esti?

Cristian Busoi: In Bucuresti. Tu?

Adrian Duicu: Am ajuns in Bucuresti.

Cristian Busoi: Da? Ne vedem?

Adrian Duicu: Aha. Da. Unde vrei, acolo vin.

Cristian Busoi: Pe unde esti acuma?

Adrian Duicu: Sunt chiar in centru, chiar langa Piata Victoriei, aici.

Cristian Busoi: Vii pe la mine?

Adrian Duicu: Esti acasa?

Cristian Busoi: Ajung intr-un sfert de ora.

Adrian Duicu: Pai, vin si ne vedem chiar in parcare jos, Cristi. Te astept chiar la intrare la tine, la bariera, acolo.

Cristian Busoi: Bine. Nu vrei sa urci putin sau…?

Adrian Duicu: Nu mai urc. Ca mai trebuie sa ma duc in alta parte, da’ vreau sa ma vad cu tine putin.

Cristian Busoi: Da. Da.

Adrian Duicu: Tu prin ce parte vii, Cristi? De unde vii?

Cristian Busoi: Pai, daca vrei, vin unde esti tu si vorbim. Unde esti?

Adrian Duicu: Pai si… Eu sunt de la Calea Victoriei, am luat-o aicea… unde-i McDonalds-ul ala, pe linia de tramvai, e strada inchisa, unde se lucreaza pe ea.

Cristian Busoi: Asa. Si vrei sa vin la McDonald’s acolo?

Adrian Duicu: Eu sunt chiar aici, la McDonald’s, in fata.

Cristian Busoi: Da’ dureaza un pic ca…

Adrian Duicu: Da, Cristi. Te astept aici.

Cristian Busoi: Un sfert de ora.

Adrian Duicu: Da, Cristi. Te astept aicea.

Cristian Busoi: La McDonald’s in fata.

Adrian Duicu: Deci, la Calea Victoriei, da? O iei catre cladirea… catre… nu stiu cum dracu’ ii zice, pe strada asta unde nu se circula tramvaiele, unde se lucreaza, care duce spre tine, ma, vine la IBIS, la gara.

Cristian Busoi: Da. Da. Stiu. Stiu”

Intalnirea dintre cei doi a avut loc dupa adoptarea ordonantei de urgenta privind rectificarea bugetara si inainte de redistribuirea bugetului CNAS.

Cristian Busoi a fost presedinte al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, in perioada iunie 2013 – februrarie 2014, iar in prezent este europarlamentar PNL.

Europarlamentarul Cristian Busoi, copresedinte PNL Sector 1, s-a inscris joi in competitia interna a partidului pentru desemnarea candidatului la functia de primar al Bucurestiului, intr-un eveniment la care a participat si copresedintele PNL Alina Gorghiu. Busoi, in varsta de 37 de ani, a fost deputat in parlamentul Romaniei, apoi europarlamentar, presedinte al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, ulterior revenind in Parlamentul European, unde este membru in Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară. Numele lui Busoi a aparut in dosarul DNA al lui Adrian Duicu, baronul de Mehedinti, in perioada in care a fost seful CNAS.

Studii: de la Medicina la Colegiul National de Informatii

Potrivit CV-ului sau, Busoi este absolvent al Facultatii de Medicina (in 2003), iar doi ani mai tarziu al Colegiului Naţional de Apărare, Bucuresti. Busoi si-a continuat insa studiile, absolvind si Dreptul in 2007, apoi Institutului Diplomatic Roman (2008) si in 2013 Colegiul National de Informatii. In 2010, Busoi si-a luat doctoratul in sănătate publică şi management sanitar, Universitatea de Medicină şi Farmacie Timişoara.

Activitate politica

Buşoi a intrat în politică în 1996, iar prima functie ocupata a fost cea de vicepreşedinte fondator al Organizaţiei Tineretului Naţional Liberal (TNL) Mehedinţi, pana in 1998. Intre octombrie 2005 – ianuarie 2007 a fost vicepreşedinte PNL Mehedinţi, iar din iunie 2009, este vicepreşedinte PNL Timiş, organizaţie care l-a propulsat şi în Parlamentul European. Potrivit Gandul, Busoi face parte din generaţia de tineri liberali promovaţi de Călin Popescu Tăriceanu fiind consilier al lui Călin Tăriceanu la partid, postură din care a fost promovat în 2004 pe un loc de deputat pe listele Alianţei DA.

Busoi a fost deputat in Parlamentul Romaniei din 2004 pana in 2007, cand a devenit prima data eurodeputat. A revenit in tara pentru a ocupa functia de presedinte al Case Nationale de Asigurari de Sanatate, pe care a detinut-o pana in 2014, cand a candidat si castigat un nou mandat in Parlamentul European.

Scandalul Duicu

Cristian Busoi a fost interceptat de procurori in dosarul baronului de Mehedinti Adrian Duicu. Potrivit interceptarilor, Cristian Busoi ar fi oferit foarte multi bani Casei Judetene de Asigurari de Sanatate Mehedinti. „Nu mai stiu de ce m-am intalnit cu Duicu, trebuie sa ma uit in agenda”, a spus Cristian Busoi in aprilie 2014, intr-o interventie telefonica la postul de televiziune Realitatea TV, in context. Acesta a precizat ca in perioada in care era presedinte al CNAS multi presedinti de consilii judetene ii cereau suplimentarea bugetelor CJAS. „Nu stiu daca am reusit sa multumesc pe cineva, cert este ca in perioada in care am condus Casa, lucrurile au mers mai bine in sistemul asigurarilor de sanatate”, a mai afirmat europarlamentarul PNL.

Convorbirea dintre Cristian Busoi si Adrian Duicu a fost interceptata pe 18 iunie 2013, dupa ce liberalul fusese numit in fruntea CNAS, scrie Ziare.com.

Mai mult, Adrian Duicu ar fi detinut o clinica privata in judetul Mehedinti, mai transmit procurorii. Potrivit acestora, cei doi s-ar fi intalnit la sfarsitul anului 2013, iar bugetul CJAS Mehedinti a fost depasit doar de cel al Bucurestiului, dupa suplimentare, anul trecut fiindu-i alocata o suma totala de 6 milioane de lei.

Busoi si Duicu s-ar fi intalnit in parcarea unui fast-food din Bucuresti, in luna noiembrie 2013, iar la putin timp dupa bugetul CJAS Mehedinti a fost suplimentat.

Vezi aici fragmente din stenogramele interceptarilor.

„Cu Busoi sunt in relatii foarte bune, fiind tot din Turnu Severin, suntem de o varsta, dar nu i-am cerut bani pentru RMN. Nu am nicio legatura cu incheierea contractului dintre RMN si Casa de Sanatate.

Pe Carla Nenu am vazut-o o singura data in biroul lui Badescu. Nenu m-a sunat ca sa ma intrebe daca il cunosc pe Busoi pentru a o ajuta sa ramana la casa de sanatate, dar i-am spus ca nu ma intereseaza, iar dupa o saptamana a si plecat”, spunea Duicu procurorilor despre acest fapt.

Citeste mai multe aici

Declaratia de avere

Busoi are o avere impresionanta, potrivit celei mai recente declaratii de avere depusa (iunie 2014). Impreuna cu sotia sa Georgiana detine 9 terenuri in Mehedinti, Baile Herculane si Bucuresti, doua apartamente in Bucuresti, unul in Bruxelles si o casa in Drobeta Turnu Severin, insa nu are masina.

De asemenea, intre 2005-2012, Busoi a achizitionat bijuterii si ceasuri de circa 27.000 euro si tablouri de 6.000 euro, pe langa bjitueriile si tablourile sotiei, in valoare de 14.000 euro.

Busoi are si un numar impresionat de conturi bancare şi 1.200.000 de lei investiţi în firma proprie: CSB European Business Target.

Consulta aici declaratia de avere sau in documentul atasat 

Europarlamentarul PNL Cristian Bușoi a fost ascultat în dosarul în care au fost trimiși în judecată fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Mehedinţi, Adrian Duicu, fostul şef al IPJ Mehedinţi, Ştefan Ponea, şi alte opt persoane, fiind acuzaţi de fapte de corupţie. Adrian Duicu a discutat cu fostul președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Cristian Bușoi, despre fondurile alocate pentru județul Mehedinți pentru servicii paraclinice.

Potrivit Realitatea, în 3 noiembrie 2013, între momentul adoptării ordonanței de urgenţă privind rectificare bugetară şi momentul redistribuii bugetului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Adrian Duicu, care se afla la Bucureşti, s-a întâlnit cu Buşoi, unde cei doi au discutat în legătură cu fondurile ce aveau să fie alocate judeţului Mehedinţi pentru servicii paraclinice. Precizăm că, deși Cristian Bușoi este membru PNL Timiș, acesta este originar din Mehedinți.

În ziua de 03.11.2013, la ora 17:36:11, Duicu a luat legătura cu Bușoi, cei doi purtând următoarea discuţie:

BUŞOI CRISTI: Da, ADI?

DUICU IOAN-ADRIAN: Bună CRISTI. Pe unde eşti?

BUŞOI CRISTI: În BUCUREŞTI. Tu?

DUICU IOAN-ADRIAN: Am ajuns în BUCUREŞTI.

BUŞOI CRISTI: Da? Ne vedem?

DUICU IOAN-ADRIAN: Aha. Da. Unde vrei, acolo vin.

BUŞOI CRISTI: Pe unde eşti acuma?

DUICU IOAN-ADRIAN: Sunt chiar în centru, chiar lângă Piaţa Victoriei, aici.

BUŞOI CRISTI: Vii pe la mine?

DUICU IOAN-ADRIAN: Eşti acasă?

BUŞOI CRISTI: Ajung într-un sfert de oră.

DUICU IOAN-ADRIAN: Păi, vin şi ne vedem chiar în parcare jos, CRISTI. Te aştept chiar la intrare la tine, la barieră, acolo.

BUŞOI CRISTI: Bine. Nu vrei să urci puţin sau…?

DUICU IOAN-ADRIAN: Nu mai urc. Că mai trebuie să mă duc în altă parte, da’ vreau să mă văd cu tine puţin.

BUŞOI CRISTI: Da. Da.

DUICU IOAN-ADRIAN: Tu prin ce parte vii, CRISTI? De unde vii?

BUŞOI CRISTI: Păi, dacă vrei, vin unde eşti tu şi vorbim. Unde eşti?

DUICU IOAN-ADRIAN: Păi şi… Eu sunt de la Calea Victoriei, am luat-o aicea… unde-i Mac Donalds-ul ăla, pe linia de tramvai, e strada închisă, unde se lucrează pe ea.

BUŞOI CRISTI: Aşa. Şi vrei să vin la Mac Donald’s acolo?

DUICU IOAN-ADRIAN: Eu sunt chiar aici, la Mac Donald’s, în faţă.

BUŞOI CRISTI: Da’ durează un pic că …

DUICU IOAN-ADRIAN: Da, CRISTI. Te aştept aici.

BUŞOI CRISTI: Un sfert de oră.

DUICU IOAN-ADRIAN: Da, CRISTI. Te aştept aicea.

BUŞOI CRISTI: La Mac Donald’s în faţă.

DUICU IOAN-ADRIAN: Deci, la Calea Victoriei, da? O iei către clădirea… către… nu ştiu cum dracu’ îi zice, pe strada asta unde nu se circulă tramvaiele, unde se lucrează, care duce spre tine, mă, vine la IBIS, la gară.

BUŞOI CRISTI: Da. Da. Ştiu. Ştiu.

Luni, procurorii DNA l-au trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pe Ioan Adrian Duicu pentru trafic de influenţă, cumpărare de influenţă, trei infracţiuni de folosire a influenţei şi autorităţii, de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid politic, în scopul obţinerii pentru sine de foloase necuvenite, două infracţiuni de dare de mită, permiterea accesului unor persoane neautorizate la informaţii nedestinate publicităţii, în scopul obţinerii de foloase necuvenite, trafic de influenţă, primire de foloase necuvenite şi două infracţiuni de efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia.

Procurorii arată, în rechizitoriul trimis instanţei, că în perioada martie-iunie 2013, Adrian Duicu i-ar fi spus lui Ştefan Ponea, şef al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Mehedinţi la data faptelor, că are influenţă asupra unor membri ai Guvernului, funcţionari publici din conducerea Ministerului Afacerilor Interne, a şefului Poliţiei Române, Petre Tobă, pe de o parte, şi asupra unor consilieri locali ai Consiliului Local al municipiului Orşova, pe de altă parte.

UPDATE. Europarlamentarul Cristian Buşoi recunoaşte că s-a întâlnit cu fostul preşedinte CJ Mehedinţi, Adrian Duicu, însă spune că întâlnirile au fost pur informative şi că decizia de a suplimenta fondurile pentru un anumit judeţ trebuia însoţită de referate.

„Înţeleg că ele (interceptările – n.r.) sunt din dosarul care a fost trimis deja în judecată şi despre care am luat cunoştinţă acum, pentru că nu am fost solicitat să dau vreo explicaţie. Aş fi dat cu plăcere. Sincer, eu m-am întâlnit cu mulţi preşedinţi de consilii judeţene, cu primari… întotdeauna au fost discuţii informative, foarte oficiale în care le explicam situaţia… Nu s-a pus vreodată problema nici în acest caz, nici în altele de solicitări, presiuni. Şi, oricum, nu aşa se întâmplau lucrurile. Alocările se făceau în urma unei hotărâri a Consiliului de Administraţie, pe baza unor referate care răspundeau unor solicitări scrise şi argumentate ale caselor judeţene, care veneau cu solicitări de suplimentări de fonduri (…) Oricum, nu se punea problema ca cineva să intervină în acest fel şi, oricum, nu aş fi acceptat eu”, a explicat Cristian Buşoi pentru http://www.tion.ro

El a recunoscut că îl cunoaşte pe Adrian Duicu, însă susţine că întâlnirile avute cu dânsul la Bucureşti s-au concentrat pe probleme politice.

„Ori de câte ori venea la Bucureşti ne intersectam, vorbeam despre coaliţie (USL – n.r.) despre subiecte politice, despre situaţia de la Mehedinţi. Din câte îmi aduc aminte, la acea întâlnire am vorbit strict despre ce se întâmplă în coaliţie, dacă se rupe coaliţia, existau deja din luna noiembrie zvonuri insistente că după sărbători lucrurile se vor despărţi, lucru care, de altfel, s-a şi întâmplat. Genul acesta de discuţii. Întotdeauna când am discutat despre sănătate a fost o discuţie strict informativă, în care explicam care sunt regulile, ce se întâmplă în sistemul de sănătate, nu mi-a făcut solicitări de a creşte bugetul, pentru că nu se putea face acest lucru. Deci lucrurile sunt clare. Nu e ca şi cum ar fi un proiect de investiţii, un drum, acolo unde competiţionează cu alte proiecte asemănătoare. Aici sunt alte reguli care nu ţin… sunt pur şi simplu lucruri care trebuie argumentate”, a mai spus Buşoi.

Întrebat dacă este adevărat că judeţul Mehedinţi a primit, pentru Casa Judeţean de Asigurări de Sănătate o sumă de bani, depăşită doar de cea alocată municipiului Bucureşti, Buşoi a răspuns: „Nu mai ţin minte exact, pentru că nu am acum în faţă ca să mă uit pe alocări, dar multe dintre judeţele care au solicitat, în special centrele universitare, dar şi alte judeţe care aveau probleme cu fondurile, justificau şi se încadrau în criterii, au primit bani. Anumite cereri au fost aprobate, alte nu… Chiar nu s-a făcut în mod special vreo favoare pentru vreun judeţ, indiferent cine este din acel judeţ sau cine conduce acel judeţ.”

WASHINGTON POST.:AVOCATUL FOSTULUI SECRETAR DE STAT HILLARY CINTON A FURNIZAT FBI ACCES LA SERVERUL PRIVAT PE CARE S-AU AFLAT EMAIL-URI PRIVATE SI UN STICK USB PE CARE SE AFLA COPII ALE MIILOR DE EMAIL-URI PE CARE HILLARY CLINTON LE-A PREDAT INAINTE DEPARTAMENTULUI DE STAT!

Avocatul fostului secretar de stat american și actual candidat la Casa Albă, Hillary Clinton, a oferit acces poliției federale americane (FBI) la un server privat de pe care au fost trimise și primite email-uri aflate în centrul unei controverse privind siguranța națională, a informat marți presa americană, relatează AFP și Reuters.

Controversa asupra acestor email-uri, declanșată în momentul în care Hillary Clinton încearcă să obțină învestitura democrată pentru alegerile prezidențiale din 2016, se referă la faptul că mesajele au fost trimise sau primite de pe un cont de email și un server private și nu de pe un cont guvernamental, așa cum este regula pentru șeful diplomației, funcție pe care Hillary Clinton a ocupat-o între 2009 și 2013.

FBI a început recent o anchetă în legătură cu această chestiune, contactându-i pe avocatul lui Hillary Clinton și o companie care a lucrat la serverele fostului secretar de stat, concentrându-se mai mult pe securitatea informatică a serverelor utilizate decât pe conținutul mesajelor.

‘Avocatul lui Hillary Clinton a furnizat FBI acces la serverul pe care s-au aflat e-mail-urile private în timpul celor patru ani în funcția de secretar de stat’, a declarat echipa de campanie, scrie Washington Post.

În plus față de acces la server, ‘avocatul său le-a dat agenților un stick USB pe care se află copii ale miilor de email-uri pe care (Hillary) Clinton le-a predat înainte Departamentului de Stat’, a mai spus sursa citată.

Potrivit lui Nick Merrill, purtătorul de cuvânt al lui Hillary Clinton, actuala candidată la Casa Albă cooperează pe deplin la anchetă și speră ca aceasta ‘va stabili cât mai curând posibil ce email-uri pot fi făcute publice’; a informat la rândul său CBS News.

AGERPRES

MINISTERUL EDUCATIEI A PUBLICAT LISTA CELOR 17.129 DE ELEVI SISTUDENTI CARE VOR BENEFICIA IN 2015 DE AJUTOR FINANCIAR IN VALOARE DE 200 DE EURO PENTRU ACHIZITIONAREA UNUI CALCULATOR NOU ,CONFORM PROGRAMULUI „EURO 200!”

Ministerul Educației a publicat lista celor 17.129 de elevi și studenți care vor beneficia în 2015 de ajutorul financiar în valoare de 200 de euro pentru achiziționarea unui calculator nou.

Distribuirea bonurilor valorice s-a făcut în perioada 24 iunie — 30 iulie, iar achiziționarea propriu-zisă se va face până la 31 august.

Ordinul de ministru și anexa cu beneficiari au fost publicate marți în Monitorul Oficial.

În luna mai, Guvernul a aprobat modelul bonului valoric de care vor beneficia elevii și studenții din învățământul de stat sau particular acreditat, în vârstă de până la 26 de ani, care provin din familii cu un venit brut lunar de maximum 150 lei pe membru de familie.

Cuantumul bonului valoric reprezintă echivalentul în lei al sumei de 200 euro, calculat la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României pentru ultima zi a lunii precedente achiziției.

Culoarea bonului valoric din acest an va fi albastru deschis. Din motive de securitate, în fiecare an, culoarea și seria bonului valoric se schimbă prin hotărâre de guvern.

Configurația minimă recomandată a calculatoarelor pentru achiziționarea cărora se acordă sprijinul financiar este următoarea: procesor 2 Ghz, 1 GB RAM și 250 GB hard-disk și software de bază licențiat, incluzând un sistem de operare și un program antivirus.

„Bugetul alocat de Ministerul Educației și Cercetării Științifice pentru derularea ‘Euro 200’ în anul 2015 este de 16 milioane de lei, estimându-se că vor beneficia de acest sprijin 17.779 de elevi și studenți”, anunța la acea dată Guvernul.

Programul ‘Euro 200’ se derulează începând cu anul 2004, iar obiectivele sale sunt stimularea achiziționării de computere prin acordarea unor ajutoare financiare stabilite pe criterii sociale, respectiv crearea de competențe în utilizarea mijloacelor IT& C.

Potrivit Guvernului, în cei zece ani de aplicare a „Euro 200” au beneficiat de acest program 281.349 de elevi și studenți.

AGERPRES

REMEMBER. 150 DE ANI DE LA NASTEREA VIITORULUI REGE FERDINAND I AL ROMANIEI ( 1914-1927)!

Ferdinand Victor Albert Meinrad de Hohenzollern-Sigmaringen, al doilea fiu al principelui Leopold de Hohenzollern și al principesei Antonia de Braganza, infanta Portugaliei, și nepot al regelui Carol I, viitorul rege al României – Ferdinand I (1914-1927), s-a născut la 12/24 august 1865, la Sigmaringen, în Germania.

La 12 august 1865 s-a născut Ferdinand Victor Albert Meinrad de Hohenzollern-Sigmaringen, fiul lui Leopold, rege al României, între 1914-1927.

Studiile liceale și le-a definitivat la Düseldorf; a absolvit Universitatea de la Tübingen și la Leipzig. Pregătirea militară și-a făcut-o în cadrul Școlii Militare din Kassel, în 1886 devenind sublocotenent în garda prusiană din Postdam.

Principele Ferdinand a vizitat pentru prima dată România în 1881, cu prilejul încoronării regelui Carol I. În 1889, Ferdinand a fost declarat oficial moștenitor al tronului României, calitate în care a condus armata română în campania din Bulgaria (1913).

În baza prevederilor Pactului de familie din 1881, Ferdinand a fost numit succesor al lui Carol I de Hohenzollern la tronul României, principele Leopold (fratele lui Carol) renunțând la prerogativele de moștenitor al tronului României în 1880.

Carol I, Ferdinand principe moștenitor și generalul Erachie Arion.


Supravegheat de regele Carol I, Ferdinand a luat lecții de limba română, istorie, geografie și de pregătire militară. A fost, succesiv, locotenent (1889), maior (1892), locotenent-colonel (1895), colonel (1895), general de brigadă (1898), general de divizie (1904) și general de corp de armată (1911).

Căsătoria principelui Ferdinand și a principesei Maria-Alexandra-Victoria de Saxa Coburg Gotha, la care a luat parte și regele Carol I, a fost oficiată la 29 decembrie 1892, la castelul Sigmaringen. Perechea moștenitoare a tronului României a sosit la București, la 23 ianuarie 1893. Din căsătoria celor doi au rezultat șase copii: Carol (1893-1953), Elisabeta (1894-1956), Măria (1899-1961), Nicolae (1903-1978), Ileana (1908-1991) și Mircea (1912-1916), toți botezați în religia ortodoxă.

Familia Imperială Rusă și Familia Regală a României, cu prilejul vizitei la Constanța a țarului Nicolae al II-lea, 1-14 iunie 1914.

La 27 septembrie/10 octombrie 1914, regele Carol I (1866-1914), primul rege al României, înceta din viață la Castelul Peleș, după ce Consiliul de Coroană luase decizia neutralității României în război, decizie ce era în contradicție cu ceea ce dorea regele. A doua zi, principele moștenitor Ferdinand I depunea jurământul în calitate de Rege al României, în prezența Corpurilor legiuitoare, a membrilor familiei domnitoare și a Mitropolitului primat.

Principele Ferdinand a devenit rege într-o perioadă tensionată, marcată de problema intrării sau nu a României în Primul Război Mondial. La 4/17 august 1916 a fost semnată, la București, o Convenție politică între România, pe de o parte, și Franța, Marea Britanie, Italia și Rusia, pe de alta.

România urma să intre în război în termen de 10 zile, în schimbul recunoașterii de către Aliați a drepturilor ei asupra tuturor teritoriilor locuite de românii din Imperiul Austro-Ungar, adică ale Bucovinei, Banatului, Maramureșului, Crișanei și a toată Transilvania.

Astfel, regele Ferdinand a acceptat, în Consiliul de Coroană din 14/27 august 1916, intrarea României în Primul Război Mondial de partea Antantei, împotriva Germaniei și Austro-Ungariei, realizând astfel pasul cel mai important pentru realizarea idealului României Mari.

Vizita pe front a regelui Ferdinand împreună cu regina Maria la 10 mai 1917.

În noiembrie 1916, Bucureștiul a fost ocupat de armatele germane, regele Ferdinand și întregul guvern român fiind forțați să se refugieze la Iași. Între ianuarie și mai 1917, generalul francez Henri Mathias Berthelot, unul dintre cei mai importanți lideri ai conducerii militare a Franței (în prima parte a războiului), a fost trimis în România, în fruntea unei misiuni militare, în calitate de șef al Comandamentului aliat al Dunării.

El a fost cel care a luat, la Iași, majoritatea deciziilor pentru refacerea armatei române, au fost mobilizați noi recruți și au primit echipament modern de luptă din Franța.

S-a ocupat personal de instalarea legăturilor telefonice între punctele de comandă și unitățile de pe front, rețea de comunicații care lipsea la intrarea țării în război. În aceste condiții, în vara anului 1917, când trupele germane au trecut la ofensivă pe frontul român, armata română a reușit să oprească înaintarea feldmareșalului Mackensen prin victoriile de la Mărăști, Mărășești și Oituz.

Imagine cu regele Ferdinand în inspecții pe front, 1916-1917.


Armistițiul încheiat cu Puterile Centrale a atras după sine și tratative de pace, care însă nu conveneau României. Dar, după semnarea păcii de către Rusia la Brest-Litovsk (18 februarie/3 martie 1918), Guvernul român a fost obligat să accepte mai întâi preliminariile de la Buftea (5/18 martie) și apoi Pacea separată de la București (23 aprilie/7 mai 1918).

Condițiile păcii au fost distructive pentru România: cedarea Dobrogei (Cadrilaterul și o parte a județului Constanța anexate Bulgariei, iar restul sub condominiul Germaniei, Austro-Ungariei, Bulgariei și Turciei), rectificare importantă de frontieră pe Carpați, în favoarea Austro-Ungariei (5.600 kmp), concesionarea petrolului, grâului, pădurilor ș.a. (prin convenții economice înrobitoare), libera trecere a trupelor austro-ungare spre Odessa ș.a. Muntenia rămânea ocupată până la pacea generală, iar România era lipsită de inițiativă militară și diplomatică.

În octombrie 1918, regele Ferdinand a refuzat să ratifice Pacea de la București, astfel încât cea mai mare parte a prevederilor nu s-a putut aplica. În acest context, guvernul generalului Constantin Coandă a proclamat imediat mobilizarea generală și, la 28 octombrie/10 noiembrie 1918, România a reintrat în război. Astfel, în aprilie 1919, respingând un atac ungar, armata română a intrat în defileul Apusenilor și a ocupat orașele Satu Mare, Carei, Salonta, Oradea, ajungând până la Tisa. Armata lui Bela Kun a atacat armata română pe Tisa, care a respins atacul și a preluat ofensiva, oprindu-se la Budapesta, pe care a ocupat-o la 4 august.

În noiembrie 1918, odată cu retragerea trupelor inamice din București, regele s-a întors în Capitală, alături de armata română. În aceeași perioadă, prin Marea Adunare Națională de la Alba-Iulia, Transilvania se unea cu România, desăvârșindu-se astfel statul național unitar român, după ce, în același an, se uniseră cu România, Basarabia la 27 martie/9 aprilie 1918 și Bucovina la 15/28 noiembrie 1918.

Intrarea în București a regelui Ferdinand și a reginei Maria în decembrie 1918.

La 18 noiembrie/1 decembrie 1918, la Alba Iulia, a fost convocată o Adunare Națională a Românilor din Transilvania și Ungaria, în care au fost aleși 600 de deputați pe bază de vot universal și 628 de reprezentanți ai organizațiilor și societăților culturale, reprezentanți ai românilor din Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș. Cei 1.228 de deputați s-au reunit în sala Cazinoului din Alba Iulia și au decis în unanimitate unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România. S-a constituit, de asemenea, Marele Consiliu Național Român, format din 200 de membri aleși și 50 de membri cooptați.

A doua zi, acest Consiliu a numit un guvern provizoriu, Consiliul Dirigent al Transilvaniei, în frunte cu Iuliu Maniu. Acesta a trimis o delegație la București, condusă de episcopul de Caransebeș, Miron Cristea (viitorul patriarh al României), care, la 1/14 decembrie, a înmânat declarația de la Alba Iulia regelui Ferdinand I.

La 11/24 decembrie, regele Ferdinand a promulgat decretul de sancționare a unirii, totodată și a Bucovinei și Basarabiei.

Vizita regelui Ferdinand și a reginei Maria la Cluj, 24 mai 1919; plecarea trenului regal.

Vizita regelui Ferdinand și a reginei Maria la Câmpia Turzii, 28 mai 1919; stând de vorbă cu sătenii.

Tratatele de pace din cadrul Conferinței de pace de la Paris (sistemul Versailles) din 1919-1920 au recunoscut desăvârșirea unității statale naționale — unirea Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei cu România. Tratatul de la Versailles a permis și o nouă rezolvare a Statului Dunării.

România a fost foarte activă în a determina reconstituirea Comisiei Europene a Dunării pentru Gurile Dunării. Comisia a fost reconstituită la 23 iulie 1921 la Paris, fiind compusă din România, Franța, Anglia și Italia, cu competență pentru partea maritimă a fluviului. A fost creată și o nouă comisie pentru zona fluvială a Dunării, în care intrau toate statele riverane și care a înlocuit Comisia Interaliată a Dunării.

Vizita regelui Ferdinand și a reginei Maria la Câmpeni, 28 mai 1919.


Vizita regelui Ferdinand și a reginei Maria la Alba-Iulia, 30 mai 1919; alături de regele Ferdinand se află Iuliu Maniu.

La 15 octombrie 1922, s-a desfășurat, la Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia, ceremonia încoronării regelui Ferdinand I și a reginei Maria. Coroanei regale de oțel a regelui Carol I, ce amintea de Plevna, i s-au adăugat însemnele Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei, simbolizând actul unirii tuturor provinciilor istorice românești sub sceptrul aceluiași monarh.

Încoronarea regelui Ferdinand și a reginei Maria la Alba-Iulia, 15 octombrie 1922.

Încoronarea regelui Ferdinand și a reginei Maria la Alba-Iulia, 15 octombrie 1922; în spate Carol principele moștenitor și Elena principesa moștenitoare.

Încoronarea regelui Ferdinand și a reginei Maria la Alba-Iulia, 15 octombrie 1922.

Un alt moment important al domniei lui Ferdinand a fost promulgarea unei noi Constituții, prin care se asigura temeiul juridic pentru dezvoltarea României Mari. După lungi dezbateri, noua Constituție a fost votată la 26 martie 1923 în Adunarea Deputaților, iar la 27 martie în Senat, fiind promulgată de rege și publicată în Monitorul Oficial la 29 martie 1923.

Economia românească a cunoscut un ritm rapid de refacere până în 1923, după care a înregistrat o creștere cu adevărat spectaculoasă.

Ramura cea mai dinamică a fost industria, progresul datorându-se politicii guvernamentale, care a vizat încurajarea, promovarea și apărarea industriei naționale. Printre măsurile cele mai importante s-a numărat legea minelor din 4 iulie 1924. Pentru unificarea administrativă a tuturor provinciilor a fost adoptată legea din 14 iunie 1925, care avea la bază ”păstrarea caracterului unitar al țării” și aplicarea descentralizării administrative.

Această măsură stabilea împărțirea teritoriului României în două diviziuni administrative: județe și comune (rurale, cuprindeau mai multe sate) și urbane (orașele). De asemenea, pentru înlesnirea controlului, supravegherea aplicării legilor și buna administrare, județele se împărțeau în circumscripții, numite plăși, care cuprindeau mai multe comune. Pe 27 martie 1926, este promulgată legea electorală a ”primei majorități”.

Regele Ferdinand s-a implicat și în problematica relațiilor internaționale. Momente semnificative s-au înregistrat cu prilejul vizitelor suveranului la Paris, Londra și Bruxelles. De altfel, Ferdinand a fost primul șef de stat care a vizitat Biroul Internațional al Muncii, precum și sediul Societății Națiunilor, în mai 1924.

La 4 ianuarie 1926, Adunarea Națională Constituantă a adoptat legile prin care se accepta renunțarea principelui Carol la tronul României, se modifica Statutul Casei Regale, principele Mihai era proclamat moștenitorul tronului și se constituia o Regență care să exercite prerogativele suveranului, în cazul că acesta ar ajunge pe tron înainte de vârsta majoratului. Regența se compunea din trei persoane: principele Nicolae, patriarhul Miron Cristea și Gheorghe Buzdugan, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Între timp, sănătatea regelui Ferdinand s-a deteriorat continuu, iar în aprilie regele a contactat și o congestie pulmonară, ceea ce l-a adus la un pas de moarte. Pe 27 mai 1927, regele Ferdinand a plecat din București și s-a retras la vila sa de la Scroviștea.

Regele Ferdinand a murit la 20 iulie 1927, la Sinaia, și a fost înmormântat la Curtea de Argeș, alături de regele Carol I și de regina Elisabeta.

AGERPRES

CHERYL – CALL MY NAME!

AGNES – ON AND ON!

LITA FORD – CLOSE MY EYES FOREVER!

JOAN JETT – I HATE MYSELF FOR LOVING YOU!

KISS – HEAVEN’S ON FIRE!