Arhiva | 6:26 pm

COMPLETUL CURTII DE APEL CONSTANTA A RESPINS CA FIIND NEFONDATA CONTESTATIA DNA IMPOTRIVA PENALULUI MIRCEA BASESCU !

18 aug.

Judecătorii au respins contestația DNA față de modificările controlului judiciar pentru Mircea Băsescu.

Magistrații Curții de Apel Constanța au respins ca fiind nefondată contestația DNA împotriva deciziei Tribunalului ca Mircea Băsescu să rămână sub control judiciar cu posibilitatea de a pleca din județul Constanța fără încuviințarea instanței, rămânând interdicția cu privire la părăsirea teritoriului României. Hotărârea instanței este definitivă.

Aceeași decizie a fost luată de judecătorii Curții de Apel Constanța și în cazul lui Marian Căpățână.

Pe 12 august, Tribunalul Constanța a hotărât că Mircea Băsescu poate părăsi județul Constanța, cu obligația „să nu depășească limita teritorială a României decât cu încuviințarea prealabilă a instanței de judecată”.

Pentru Marian Căpățână judecătorii au dispus menținerea controlului judiciar, înlocuind măsura prin care era obligat să nu plece din București cu cea a obligării de a nu părăsi țara decât cu acordul instanței.

NICOLAI BECKERS ,SEFUL GRUPULUI GERMAN TELEKOM AFLAT IN CADERE LIBERA ATACA GRUPUL RCS & RDS CARE SE DEZVOLTA SI IN ALTE SEGMENTE ALE ECONOMIEI ROMANESTI!

18 aug.

Şeful grupului Telekom susţine că RCS&RDS a demarat deja construcţia unei reţele de distribuţie a energiei în mai multe localităţi din ţară, în zone rezidenţiale. Beckers crede că RCS nu are autorizaţii de construcţie şi se întreabă de ce autorităţile nu „fac nimic”.

„Mai există o problemă: RCS intră acum pe un nou segment – pe energie – şi vedem cum în Constanţa şi în alte oraşe compania îşi dezvoltă o reţea de electricitate.

Au oare autorizaţie pentru aceste lucrări?

Mă îndoiesc de acest lucru. Din nou, este cu totul uimitor de ce autorităţile nu fac absolut nimic.“

„Va fi o surpriză brutală pentru companiile de electricitate când RCS va începe activ să vândă. Compania vinde deja electricitate, în pierdere după părerea mea, doar pentru a prinde tracţiune, pentru a câştiga clienţi. Compania nu instalează însă reţeaua în centre de business, ci în complexuri / zone rezidenţiale, deci are în plan să vândă către clienţii persoane fizice.“

OMUL DE AFACERI ION TIRIAC SI-O LUAT ADIO DE LA NUMELE UNEI BANCI:UNICREDIT TIRIAC BANK ,CARE SE VA NUMI UNICREDIT!

18 aug.

Grupul UniCredit, care va prelua luna aceasta participaţia de 45% deţinută de Ion Ţiriac la UniCredit Ţiriac, era obligat, conform opţiunii de vânzare din 2005, să cumpere pachetul de acţiuni al fostului tenismen la un multiplu de 3,6-3,8 din activul net al băncii. Aceasta înseamnă că Ţiriac ar putea încasa peste un miliard de euro de la italieni.

La acel moment era o estimare conservatoare a valorii băncii având în vedere că BCR urma să fie vândută în următoarele şase luni la un preţ de şase ori activul net. Astăzi, băncile sunt evaluate la de 1-1,5 ori activut net, în funcţie de poziţia pe piaţă şi calitatea portofoliului.

În acest fel se încheie odiseea bancară a lui Ion Ţiriac, singurul om de afaceri român care de la Marmorosch Blank încoace, o bancă din perioada interbelică, a îndrăznit să-şi pună numele pe frontiscipiul unei bănci şi să creeze un brand în sistemul financiar local pornind de la brandul său personal. De altfel, se spune că termenul de „bancher” se poate aplica doar proprietarilor de bănci, nu şi angajaţilor, în ultimă instanţă simpli funcţionari.

Ion Ţiriac a fondat Banca Ţiriac în 1991 şi a adus în premieră atunci posibilitatea de subscriere la capitalul băncii de către persoane fizice. Chiar şi în acei ani de decapitalizare a României câteva mii de români au găsit în total circa un milion de dolari pentru a subscrie. Ulte­rior însă, majoritatea au fost nemul­ţumiţi de evoluţia acţiunilor şi o parte dintre ei sunt în continuare în dispută pentru recuperarea valorilor investite şi a profiturilor la care susţin că ar fi avut dreptul. Pentru aceştia, Uni­Credit Bank Austria a anunţat în comunicatul dat publicităţii la încheierea tranzacţiei că se gândeşte să le facă o ofertă.

UniCredit Ţiriac, o bancă de top cinci pe piaţa locală, avea la finalul anului trecut active totale de 28,6 miliarde de lei şi datorii totale de 25,7 miliarde de lei, ceea ce înseamnă un activ net de 2,9 miliarde de lei (650 mil. euro), din care 290 mil. euro ar fi aferent participaţiei lui Ţiriac. Aplicând un multiplu de 3,6 rezultă un preţ de peste un miliard de euro. Cele două părţi au convenit să nu facă publică valoarea tranzacţiei şi nici structura pachetului de exit.

Prevederea privind multiplul de activ net la care Ţiriac putea vinde participaţia la bancă a fost negociată în 2005 de Valentin Radu, fostul CEO al Băncii Ţi­riac. Banca se afla atunci într-un proces de fuziune cu HVB România, deţinută de actuala Bank Austria, preluată în 2005 de grupul UniCredit.

UniCredit Ţiriac Bank, al cincilea jucător din sistem, şi-a schimbat astăzi denumirea în UniCredit Bank, iar în următoarele lunii procesul de rebranding va continua prin schimbarea identităţii vizuale a băncii în contracte şi comunicarea comercială cu clienţii, partenerii, autorităţile şi în întreaga reţea de unităţi teritoriale, precum şi înlocuirea instrumentelor de plată.
“Schimbările care vor avea loc în cadrul procesului de rebranding nu implică modificarea caracteristicilor şi funcţionalităţilor produselor şi nici modificarea relaţiilor contractuale cu clienţii, iar înlocuirea instrumentelor de plată actuale cu cele care poartă noua denumire se va realiza treptat, fără costuri suplimentare pentru clienţi”, potrivit unui comunicat al băncii.
UniCredit Ţiriac a convocat adunarea generală a acţionarilor la finalul lunii iulie pentru a aproba schimbarea denumirii instituţiei de credit în UniCredit Bank şi renunţarea la mandatele de membri în consiliul de supraveghere de către Leonard Leca şi lui Petru Văduva. Ţiriac deţinea acţiunile la UniCredit Ţiriac Bank prin intermediul a două firme înregistrate în Olanda şi Cipru şi avea o opţiune de exit pe care putea să o exercite anual, negociată în 2005, în momentul în care UniCredit a preluat Bank Austria, care deţinea banca HVB România.

MICILE MARI SECRETE ALE „FANTOMEI” MUGUREL CONSTANTIN ISARESCU,GUVERNATOR BNR,FOST PREMIER CDR,ACTUALMENTE GUVERNATOR BNR!

18 aug.

Cel mai longeviv demnitar. A reusit sa reziste sub toate regimurile si tuturor asalturilor.

Mugurel Constantin Isarescu, guvernatorul BNR, s-a nascut pe 1 august 1949 in Dragasani-Valcea. Este casatorit si are doi copii, Lacramioara si Costin. Din septembrie 1990, ocupa functia de guvernator al Bancii Nationale a Romaniei, functie pe care a parasit-o, provizoriu, pentru a ocupa vreme de un an postul de prim-ministru in ultimul an al regimului Constantinescu.

Traseul pe care l-a urmat Isarescu pana in 1990 a fost specific generatiei pregatite pentru a prelua puterea dupa caderea regimului Ceausescu, el fiind inclus ulterior pe lista de tehnocrati a noii puteri politice.

Practic, pana la sfarsitul lui 1989, Mugurel Isarescu si-a desavarsit pregatirea profesionala in domeniul financiar-bancar. In 1971, el a absolvit Academia de Studii Economice din Bucuresti, specialitatea Relatii Economice Internationale si, in perioada 1971-1990, a fost cercetator la Institutul de Economie Mondiala (IEM) de la Bucuresti, “un apendice” al Securitatii, alaturi de Eugen Dijmarescu, actual viceguvernator la BNR, precum si de Napoleon Pop, care a lucrat in institut inca din 1967. Dupa 1975, Isarescu a fost si cadru didactic universitar la ASE Bucuresti.

Institutul de Economie Mondiala – apendicele Securitatii

Pana in 1990, Institutul de Economie Mondiala (IEM) de la Bucuresti a fost o institutie de acoperire pentru fostul serviciu de informatii externe din cadrul Securitatii (DIE/CIE) si a avut regim de unitate militara. El a fost infiintat si organizat dupa modelul faimosului institut de economie mondiala de la Moscova, condus de nu mai putin faimosul Arbatov. In afara academicianului Costin Murgescu, plasat ca director general, datorita autoritatii profesionale, restul personalului lucra in regim cvasimilitar.

Astfel, generalul Ion Marcu era, concomitent, seful diviziei a II-a (care acoperea geografic toate spatiile externe, mai putin Europa si tarile socialiste) din DIE/CIE (serviciul de informatii externe) si director adjunct al IEM. Institutul unde a lucrat Isarescu vreme de 19 ani era nu numai institutie de acoperire (cu legitimatiile de rigoare ale IEM atat pe nume reale, cat si pe cele legendate), cat si element de tranzit in cadrul biografiilor-legenda ale ofiterilor din centrala trimisi in exterior via scurte stagii in cadrul Ministerului Comertului Exterior si Cooperarii Economice Internationale (MCECEI).

In scurtele deplasari de “vizite” si “stadii de cercetare” in Occident sau reuniuni internationale, cei in cauza (cercetatorii din IEM) erau dati in legatura rezidentelor din tarile vizitate si aveau “ordine de misiune” cu sarcinile informativ-operative ce trebuia executate pe durata deplasarii. La intoarcere, se facea analiza rezultatelor, exact ca pentru ofiterii trimisi in misiuni temporare, cu rapoarte etc.

Isarescu, Dijmarescu si Pop, biografii intersectate la ordin

Fosti colegi la Institutul de Economie Mondiala, Mugurel Isarescu, Eugen Dijmarescu si Napoleon Pop au facut parte din corpul special de activisti/propagandisti ai CC al PCR folositi pentru “instruirea” activului de partid central si din teritoriu. Criteriile promovarii in IEM pentru Isarescu au fost diferite fata de cele folosite pentru Dijmarescu. Isarescu a fost promovat in activul de partid pe criteriul “sange proaspat”.

Dijmarescu insa asa cum s-a vazut imediat dupa 1989 avea relatii de familie (inclusiv politica) cu vechea garda ideologica a PCR, gen Valter Roman & co. De aici si aerul de superioritate al lui Dijmarescu in raport cu “provincialul” Mugurel, adica raportul aristocrat-plebeu in ierarhia sociala din fostul regim comunist. Pana in 1990, Eugen Dijmarescu a ocupat pozitii ierarhic superioare lui Isarescu in cadrul IEM, inclusiv prin pozitia de secretar PCR pe institut. Ulterior, ca “senior”, a fost vexat de faptul ca Isarescu a fost numit guvernator al BNR, socotindu-se nedreptatit, chiar daca el insusi a ocupat functii de viceprim-ministru, ministru si ministru secretar de stat, inclusiv pozitia de vicepresedinte al Senatului.

Intre cei doi a fost o oarecare rivalitate mocnita, ce a culminat cu plecarea lui Dijmarescu (foto dreapta) in Japonia, ca ambasador, plecare perceputa ca un exil politic avand in vedere ambitiile sale. Ulterior, in timp ce pozitia lui Isarescu s-a consolidat, Dijmarescu a intrat in penumbra, obtinand cu efort pozitia de viceguvernator al BNR, adica de “subaltern” al colegului sau rival.
Napoleon Pop a tinut si el aproape de cei doi, in buna traditie a ambitiilor politice nutrite de fostii membri ai grupului “Trocadero”.

Intrat in IEM in 1967, Napoleon Pop a ocupat functii importante in cadrul apendicelui DIE/CIE, el fiind seful sectorului “tari cu economie de piata” (1977-1980), seful Oficiului de Informare Documentara pentru Comertul Exterior din IEM (1981-1989), director stiintific al IEM si director al Centrului de Informare Economica (1989-1990).

Din 1990, Napoleon Pop (foto stanga) a intrat direct in guvern, ca secretar de stat la Ministerul Comertului si Turismului (1990-1992), apoi a fost seful Departamentului pentru Integrare Europeana (1993-1994), presedinte-director general la World Trade Center Bucuresti (1994-1996), ministru consilier la Ambasada Romaniei la Washington (1996-1998) si, apoi, din nou la World Trade Center pana in 2000. In legislatura 2000-2004, Napoleon Pop a fost deputat PNL, inlocuindu-l pe Theodor Stolojan. Astazi, Pop este din nou alaturi de Dijmarescu si Isarescu, ocupand functia de membru in Consiliul de administratie al BNR.

Osanale in pas cu vremea

Pana in 1990, Mugurel Isarescu n-a scapat nici el de tributul platit “sultanului” Ceausescu. El a incercat sa se evidentieze in fata conducerii superioare de partid si de stat fie prin aprobarea la scena deschisa a politicii de reducere a cursei inarmarilor, fie prin infierarea politicii dobanzilor practicate de imperialistii americani. Astfel, in “Era socialista” din august 1986, Mugurel Isarescu anunta, cu respect: “Este larg cunoscuta si apreciata in randurile opiniei publice de peste hotare conceptia tovarasului Nicolae Ceausescu privind necesitatea obiectiva a reducerii uriaselor cheltuieli militare, ce constituie baza materiala a cursei inarmarilor si cerinta stringenta a demararii procesului dezarmarii, avand in prim-plan dezarmarea nucleara…” .

Textul era, evident, un material de “serviciu”, deoarece la “Era socialista” nu se publica decat pe baza de ordin si cu aprobarea directa a sefului sectiei de propaganda a CC al PCR. De asemenea, in “Scinteia” din 5 februarie 1986, acelasi Mugurel Isarescu arata: “Un rol preponderent in deteriorarea situatiei economice si financiare a tarilor in curs de dezvoltare l-a avut politica dobanzilor inalte practicate de tarile occidentale, in special de SUA, incepand cu 1979”. O saptamana mai tarziu, in “Scinteia” din 11 februarie 1986, Isarescu semnala din nou raul produs tarilor in curs de dezvoltare de catre imperialisti, concluzionand: “Sint date si fapte care releva realismul aprecierilor din cuvintarea tovarasului Nicolae Ceausescu, potrivit carora inrautatirea considerabila a situatiei economice a tarilor in curs de dezvoltare este tocmai rezultatul politicii deliberate de exploatare si asuprire promovate de marile monopoluri”.

Este de inteles de ce, cativa ani mai tarziu, Mugur Isarescu a fost nevoit sa petreaca sase luni in SUA (a se citi trimis in “misiune”) pentru “dezintoxicare” asistata de personal calificat.

Secretar II la ambasada din Washington

In februarie 1990, Mugur Isarescu este trimis de Ministerul Afacerilor Externe la Ambasada Romaniei de la Washington, unde a ocupat vreme de sase luni postul de secretar II. Reamintim ca, cel putin pana in 1990, functia de “secretar II” era, de fapt, un grad diplomatic acordat prin “traditie” ofiterilor sub acoperire, daca acestia indeplineau conditia de varsta minimala. Conform unui cunoscut diplomat cu vechime in bransa, majoritatea omologilor din MAE rareori egalau in conditii identice acest grad, si, de aceea, cand la o ambasada ajungea cate un nou-venit cu functia de secretar II, angajatii ce proveneau din MAE “clipeau semnificativ din ochi”, ceea ce echivala, de fapt, cu deconspirarea automata a ofiterului. Evident, jocuri nevinovate… Desi activitatea depusa de Isarescu in capitala SUA a ramas invaluita in mister, cata vreme, oficial, nu avea o pregatire diplomatica, la revenirea in tara a fost numit guvernator si presedinte al Consiliului de administratie al Bancii Nationale.

Trecerea brusca de la functia de secretar II la aceea de guvernator al Bancii Nationale, in conditiile in care ocuparea pozitiei de guvernator presupune, de regula, ani lungi de experienta in domeniu, intelepciune si un dezvoltat simt al responsabilitatii se poate explica in cazul lui Isarescu prin antecedentele sale de la IEM, cu conexiunile presupuse de acesta, precum si prin nevoia regimului Iliescu de a avea cat mai repede un om de incredere in fruntea celei mai importante institutii financiare a tarii.

Isarescu si “averea dracului”

Dupa numirea in functia de guvernator al BNR, Mugur Isarescu primeste insarcinarea de a conduce “Comisia guvernamentala pentru identificarea si recuperarea fondurilor deturnate din patrimoniul statului de catre Nicolae Ceausescu si colaboratorii sai”. Este posibil ca la numirea sa in functia de guvernator al BNR sa se fi tinut cont si de preluarea controlului asupra comisiei amintite, spinoasa problema a fondurilor deturnate, dand deja destula bataie de cap noului regim politic de la Bucuresti.

Comisia, infiintata in august 1990, a fost condusa initial de catre Ion Anghel care, dupa doua luni, a fost trimis ambasador in Olanda si a lasat, astfel, locul liber pentru Isarescu. Mai trebuie cunoscut faptul ca Ion Anghel a fost in legatura DIE/CIE mai bine de 25 de ani, deci era om “de incredere”, mai ales dupa ce a stat, mai multi ani, ca insarcinat cu afaceri in Cipru si, conform unor surse, a participat chiar la infiintarea firmei “Crescent”.

Cum Anghel era jurist, si nu finantist, chiar daca era in tema cu problema conturilor, a fost necesar ca la conducerea acelei comisii sa fie numit cineva aflat intr-o inalta pozitie institutionala, dar si specialist in finante, ca sa poata transa profesionist chestiunea conturilor. De altfel, Mugur Isarescu nu era familiarizat in detaliu cu operatiunile AVS, el ocupandu-se, mai degraba, cu indeplinirea directivelor de ordin general la capitolul “ingroparea anchetei”. Dupa cum se stie deja, comisia condusa de Isarescu n-a ajuns la rezultate concrete, preocuparea fundamentala a membrilor ei fiind aceea de a adanci si mai mult misterul in jurul fondurilor deturnate de apropiatii fostului dictator. Comisia Isarescu a consemnat totusi aspecte interesante despre persoane implicate in posibile deturnari de fonduri, motiv pentru care activitatea ei a fost, practic, blocata de reprezentantii puterii.

Una dintre concluziile comisiei, confirmata de documente, a fost urmatoarea: “Din verificarile efectuate pana in prezent de experti din Romania si din strainatate, rezulta ca firma “Crescent” si reprezentanta acesteia ar fi avut o pozitie privilegiata intre anii 1984 si 1989 si a realizat importante beneficii din activitatea comerciala cu firme romanesti si, in special, cu ICE Dunarea (firma a Securitatii – n.n.), existand indicii privind utilizarea conturilor acestei firme pentru deturnarea unor fonduri valutare”. Intr-un material aparut in presa, dar neasumat public printr-o semnatura, s-a afirmat ca Isarescu ar fi frecventat, pana in 1990, acelasi cerc de prieteni cu Dan Voiculescu, absolvent si el al ASE (1974) si, ulterior, cadru didactic universitar al aceleiasi institutii, cerc din care ar fi facut parte, printre altii, Gabriela Crainiceanu (nora fostului presedinte al BRCE, un fost protector al lui Isarescu), Dumitru Goiciu (fost ofiter CIE) si Mihai Croitoru (fost ofiter CIE si sef de cabinet al ministrului comertului exterior si al cooperarii economice internationale).

Legatura dintre cei doi ar fi fost facuta de Mihai Croitoru, cumnatul lui Isarescu, care s-ar fi aflat si in relatii apropiate cu unul dintre proprietarii de fatada ai “Crescent Commercial & Maritimme” Ltd., John Edgington. Croitoru, retras in 1978 de la Ambasada Romaniei din Londra, a revenit in diplomatie in ianuarie 1990, cand a fost numit prim-colaborator (ministru – consilier) al ambasadorului Virgil Constantinescu, iar in 1994 a fost numit ambasador la Oslo.

Grupul “Un viitor pentru Romania”

In 1992, Mugur Isarescu a participat la infiintarea grupului “Un viitor pentru Romania” (GUVPR), ce aduna laolalta persoane care constituisera, pe vremuri, grupul “Trocadero” sau care proveneau din diverse institutii precum ADIRI sau Institutul de Economie Mondiala. Conform lui Iosif Boda, grupul UVPR a aparut “in contextul in care FSN se rupea ca partid, in primavara anului 1992”. Printre membrii grupului se aflau Vasile Secares, Vladimir Pasti, Mugur Isarescu, Adrian Nastase, Adrian Severin, Victor Babiuc, Ioan Mircea Pascu, Liviu Muresan, Dan Mircea Popescu, Cornel Codita, Dorel Sandor etc. Dupa ruperea FSN, grupul a devenit, conform lui Iosif Boda, “un fel de placa turnanta de inalnire a unei anumite categorii de intelectuali de orientari diferite”, el transformandu-se, apoi, sub conducerea lui Vasile Secares, in fundatia GUVPR.

Marul lui Mugur si al Elenei Isarescu

Incepand din luna septembrie 1990, odata cu ocuparea functiei de guvernator al BNR, Mugur Isarescu a avut unul dintre cele mai mari salarii din Romania. Anul trecut, de exemplu, Isarescu a castigat, ca guvernator al BNR, 2,977 miliarde lei (aproximativ 73.400 de euro), adica 248,1 de milioane lei lunar. La acestia s-au adaugat inca 111,8 milioane lei de la Academia Romana, plus alte 62 milioane de lei de la ASE.

El mai detine 1,44 miliarde lei, 16.952 dolari si 16.531 euro – in banci romanesti, bijuterii in valoare de 25.000 de euro, tablouri si icoane estimate la 20.000 de euro, vesela de argint de 4.000 de euro si o colectie numismatica evaluata la 15.000 de euro. In paralel, Isarescu are de achitat, la BCR Leasing, doua credite de leasing auto contractate in 2002 si 2005 si care se ridica la 16.192 de euro, respectiv 45.646 de euro. Are un autoturism marca Eagle din 1993 si o barca cu motor Delta, cumparata anul trecut.

La capitolul imobile, Mugur si Elena Isarescu sunt proprietarii a trei locuinte si doua terenuri intravilane situate in Gruiu-Ilfov. Cele doua terenuri au o suprafata de 14.610,9 mp si o valoare totala de impozitare de 792.000 lei. Locuintele sunt reprezentate de un apartament cu o suprafata de 192 mp, din 1992, situat in strada Aurel Vlaicu din Bucuresti si evaluat la 1,8 miliarde lei, o vila situata in Gruiu-Ilfov, cu o suprafata de 260 mp si o valoare de 4,9 miliarde lei, precum si o casa de vacanta de 85 mp, evaluata la 300 milioane lei si situata in Dragasani-Valcea.

Apartamentul din Bucuresti detinut de Mugur Isarescu a fost inclus in celebrul raport “Apartamentul” al fostului sef al corpului de control al primului-ministru, Valerian Stan. Isarescu era vizat pentru ca, in 1990, i se repartizase abuziv, din fondul de stat, un apartament de sapte camere pentru doar trei persoane si, in plus, in 1992, acesta primise aprobarea sa-l cumpere la un pret modic.

Mugur Isarescu a infiintat, in 2003, societatea Mar SRL cu sediul in str. Traian din Dragasani-Valcea, o firma cu profil agricol. In decembrie 2004, administratorul acestei firme era chiar Mugur Isarescu, el figurand, atunci, la Registrul comertului, ca unic asociat al societatii. Dupa acea data, guvernatorul Bancii Nationale a renuntat la functia de administrator, dar si la un pachet de 30% din partile sociale ale firmei pe care le-a cedat sotiei sale, conform declaratiei de avere a oficialului BNR.

Tatal octogenar al guvernatorului, in afaceri cu Heinrich Schorsch

In 1992, Constantin Isarescu, tatal lui Mugur, a participat la infiintarea societatii HCS Comptrans SRL cu sediul in Aleea Castanilor din Ramnicu-Valcea. Actionarii firmei erau Constantin Isarescu (15%), Corneliu Barbu (34%) si HCS Romtrade SRL (51%), ce apartinea omului de afaceri german Heinrich Schorsch.

Firma a fost implicata, in 1993, intr-un scandal mediatic, deoarece a construit o benzinarie pe un teren care ar fi fost obtinut abuziv, cu sprijinul unor functionari locali. Dincolo de aceasta, a atras atentia ciudata asociere dintre tatal guvernatorului, atunci in varsta de 80 de ani, si miliardarul german Schorsch – direct implicat in afaceri de zeci de milioane de dolari cu Banca Nationala a Romaniei.

Schorsch, detinatorul firmei Handels Contur Schorsch (HCS) GmbH din Germania, devenise asociatul lui Constantin Isarescu dupa ce, conform unor rapoarte ale Curtii de Conturi a Romaniei, el fusese favorizat de catre guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, in detrimentul unor firme romanesti, la importul de materiale pentru fabricarea monedelor si bancnotelor. Astfel, conform raportului, numai in 1992, prin firma HCS GmbH s-au efectuat importuri pentru baterea de moneda de 24,1 milioane de marci germane.

Printr-o alta firma a miliardarului german, HCS Romtrade SRL, cea care avea sa controleze societatea la care Constantin Isarescu era asociat, Schorsch a intermediat cumpararea unor autoturisme pentru BNR. De asemenea, se spune in raportul Curtii de Conturi, “prin HCS – Germania s-au achizitionat din import mijloace de transport valori care nu corespund normelor proprii de securitate pentru transport valori si au consumuri ridicate de carburanti, cum este cazul a sase autodube blindate tip GMC de 3,5 tone si una de tip Ford de 3,5 tone. Retine atentia ca achizitionarea acestor mijloace de transport si a inca trei autodube de tip Volkswagen de 0,5 tone, precum si a unui autoturism de tip Opel Vectra s-a facut in 1991 si fara ca aceste importuri sa fie aprobate de catre Consiliul de administratie al bancii, asa cum prevede legea”. Ulterior, in 1996, Heinrich Schorsch a participat la infiintarea Bancii Comerciale West Bank SA, societate la care detinea atunci, impreuna cu sotia, 10% din capitalul social.

Prim-ministru cu aprobarea nevestei?

Din 1990, Mugur Isarescu se afla in fruntea Bancii Nationale, post pe care l-a parasit, provizoriu, la sfarsitul anului 1999 cand, dupa ce a primit asigurari ca nu-si va pierde locul de la BNR, a acceptat sa-l inlocuiasca pe fostul sau coleg de liceu, Radu Vasile, in functia de prim-ministru. Conform lui Radu Vasile, “Isarescu e exemplul cel mai stralucit de longevitate politica intr-un post important. E un om care, in materie de supravietuire, l-a intrecut pana si pe Iliescu, caci in vreme ce Iliescu a murit spre a reinvia, Isarescu a trait tot timpul, privind cum premierii cad, cum guvernele se schimba si cum partidele cresc, ajung la apogeu si pier.

Este cel mai bun alergator de cursa lunga din istoria postdecembrista a Romaniei si asta, culmea, desi este un om fara stofa de politician”. Totusi, secretele mentinerii lui Isarescu la carma BNR n-au fost inca lamurite, cu atat mai mult cu cat nici chiar incercarile disperate ale lui Florin Georgescu de a-i lua locul n-au fost incununate de succes, acesta din urma fiind, cum se stie, preferatul cuplului Iliescu/Vacaroiu si, in plus, vicepresedintele PSD si seful comisiei parlamentare de buget, finante, banci in legislatura trecuta.

Radu Vasile a mai dezvaluit si faptul ca Isarescu a acceptat postul de prim-ministru “numai dupa ce primise asigurari de la Constantinescu ca scurta lui aventura politica nu ii punea in pericol functia de guvernator al Bancii Nationale”. Astfel, pe 13 decembrie 1999, in jurul pranzului, Mugur Isarescu ar fi acceptat functia de prim-ministru, iar in dupa-amiaza aceleiasi zile s-ar fi razgandit brusc, afirmand ca sotia sa, Elena, nu este de acord ca el sa plece de la Banca Nationala. Pentru a transa problema, Emil Constantinescu i-a invitat in aceeasi noapte, acasa, pe sotii Isarescu.

Purtatorul de cuvant de la Cotroceni avea sa descrie astfel acea noapte de pomina: “La 12.00 noaptea, luam cunostinta de acest adevar: doamna nu vrea. El, Isarescu, a vrut pe la pranz, dar seara a venit ea acasa si nu vrea. La banca, el are inca sase ani si salariu de cinci ori mai mare. Poate copiii ei vor fi terfeliti ca ai presedintelui (…). Presedintele il invita pe Isarescu acasa cu sotia, sa o preseze. (…) Mugur Isarescu vrea sa stie daca i se poate prezerva locul in fruntea bancii. – Da, zice repede presedintele. (…) La unu noaptea avem prim-ministru.”

In acest context, una dintre primele masuri luate de Isarescu a fost demiterea lui Ovidiu Grecea din fruntea Departamentului de Control al Guvernului, un personaj care “a fluierat in biserica” fara sa stie exact cu cine se confrunta sau, mai bine zis, cine sta in spatele lui Mugurel Isarescu.

Una dintre explicatiile gasite atunci, pentru aceasta demitere, a fost aceea ca Isarescu nu-i putuse ierta lui Grecea observatiile facute pe tema complicitatii si a responsabilitatii conducerii BNR in marile falimente bancare de pana atunci. Dupa pierderea planificata a alegerilor, Isarescu a revenit, asa cum se stabilise, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei.

Dan Badea

http://danbadea.net/

Text apărut în revista BILANŢ nr. 10-11, august 2005

LA ORDINUL MASONERIEI ,GUVERNATORUL MASON AL BNR,MUGUR ISARESCU MEMBRU AL TRILATERALEI SI A GRUPULUI BILDERBERG,NEPOTUL PATRARHULUI ROSU JUSTINIAN MARINA,ATACA IN INTERVIUL DAT REVISTEI LUI SOROS ,REVISTA 22 CODUL FISCAL!

18 aug.

Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), critică Codul Fiscal în cadrul unui interviu acordat Revistei 22. Isărescu afirmă că cele şase măsuri de reducere de taxe şi impozite, introduse în Codul Fiscal, vor conduce la creşterea deficitului bugetar şi a datoriei publice.

Practic, de la tendinţa actuală de diminuare a deficitului şi datoriei publice, România ar reveni pe creştere, mai ales că în ultimii ani datoria publică a ţării s-a majorat de la 15% la 40% din PIB.

„ Pa­che­tul celor șase măsuri de reducere de taxe şi impozite, in­tro­duse în Codul Fiscal, duce (după datele Mi­nister­u­lui de Finanțe, aleConsiliului Fiscal, ale Comisiei Eu­ro­pe­ne, ale FMI, ale BNR) la un deficit bugetar sub­stan­ți­al mai mare și la o schimbare semnificativă de direcție – de la ten­dința de diminuare, la cea de creștere a de­fi­ci­tu­lui şi datoriei publice. La acest deficit bugetar în creștere se adaugă și refinanțarea datoriei publice scadente, care, în 2016 şi în anii care vor urma, se va face în condiții in­ter­ne și internaționale semnificativ schimbate. Este obli­ga­ţia noas­tră să semnalăm problemele legate de fi­nan­ța­rea da­toriei publice și a deficitului şi să nu lăsăm să de­vi­nă do­mi­nantă iluzia periculoasă că situaţia favorabilă din pre­zent va dăinui, indiferent de ce vom face şi ce politici vom urma. Să nu uităm că, în ultimii ani, datoria publică a Ro­mâ­niei a crescut de la 15% la 40% din PIB. Par­la­men­tul trebuie să fie complet și corect informat în legătură cu această situație.”, afirmă Isărescu în cadrul interviului.

De asemenea, Isărescu a ţinut să sublinieze că aceste măsuri nu au fost discutate cu BNR. Guvernatorul băncii centrale trage un semnal uriaş de alarmă, afirmând că reducerile de taxe şi impozite aduc un minus de 17 miliarde de lei, la care se adaugă nevoile de refinanţare a datoriei publice. Iar aceştia bani sunt greu de găsit, creditorii naţionali nu prea mai sunt dispuse să finanţeze statul, iar creditorii şi pieţele internaţionale ne vor taxa mai mult.

“Nu a fost discutată cu BNR. Nici în parlament, după cum am observat, nu s-a discutat această chestiune, cu argumentul că se va analiza odată cu dezbaterea privind bugetul pe 2016. Credem că o asemenea abordare este gre­şită. Ce facem? Tăiem şi apoi măsurăm? Reducerile de ta­xe şi impozite prevăzute de Codul Fiscal sunt mari. E vorba de 17 miliarde de lei, după datele Ministerului de Finanțe și ale Consiliului Fiscal, la care se adaugă ne­voi­le de refinanțare a datoriei publice scadente în anii ur­mă­tori. De unde vor fi luați acești bani suplimentari? De la băncile din România? Probabil în mult mai mică mă­su­ră, pentru că ele sunt deja supraexpuse pe titluri de stat româneşti și nu știu cât mai sunt dispuse să finanțeze, în condițiile în care văd că li se pregătesc alte inițiative le­gis­lative care le vor pune la plată! De la creditorii inter­na­ționali? Cu ei exact acum am răcit relațiile, nu mai vrem să avem de a face cu ei, nu? De pe piețele internaționale? Ele așteaptă semnalul de la instituțiile de resort (FMI, agen­ții de rating) și ne vor taxa mai mult, dacă relațiile cu finanțatorii internaționali rămân deraiate. Par­la­men­tul trebuie să aibă informații corecte și complete despre toa­te aceste aspecte când va lua decizia suverană privind ni­velul taxelor din țara noastră”, afirmă guvernatorul.

Isărescu a mai afirmat că aceste reduceri intră în conflict cu propunerile UE şi FMI, care ne-au propus o strategie bazată pe reducerea deficitului şi a datoriei, ceea ce ar scădea şi dependenţa faţă de creditorii internaţionali.

„România este o țară de­bi­toare, se împrumută permanent, cel puțin pentru re­fi­nanțarea datoriei existente, și atunci ne preocupă acest su­bi­ect. Văd că nu se înțelege că, dacă reducem impozitele și creștem deficitele şi datoriile publice, vom depinde și mai mult de finanțarea externă. Dacă se analizează cu aten­ție programele cu UE și FMI aprobate în parlament – și cu care prevederile din noul Cod Fiscal sunt în evident conflict –, ele propun o soluție mult mai bună decât creș­terea datoriei publice: scăderea treptată a datoriei pu­bli­ce prin ținerea sub control la nivel structural a de­fi­ci­te­lor bugetare, concomitent cu o creștere economică sus­te­na­bilă şi de durată, la nivelul potențialului economiei ro­mânești. Programele cu UE şi FMI propun reducerea trep­tată a dependenţei de finanţarea externă, pe când pro­pu­ne­rile din cadrul fiscal presupun creşterea acestei de­pen­denţe. Parlamentul trebuie să pună în concordanţă pre­ve­derile acordurilor cu UE şi FMI, devenite lege, cu pre­ve­de­rile Codului Fiscal şi să hotărască pe ce drum va mer­ge România în anii următori”, mai afirmă Mugur Isărescu.

PREMIERUL VICTOR PONTA A ANUNTAT ASTAZI 18 AUGUST 2015 CA SALARIILE MEDICILOR VOR FI MARITE DE LA 1 OCTOMBRIE CU 25%!

18 aug.

Victor Ponta a anunţat că salariile medicilor şi ale tuturor angajaţilor din sistemul de sănătate vor fi majorate cu 25% de la 1 octombrie.

„Putem de la 1 octombrie anul acesta (…) să aplicăm o creștere de 25% la salariul actual pentru tot personalul din sistemul sanitar”, a precizat premierul.

Guvernul va emite, săptămâna viitoare, o ordonanţă de urgenţă prin care salariile angajaţilor din sănătate vor fi majorate, a mai afirmat Victor Ponta. Potrivit premierului, impactul bugetar va fi de 1,7 miliarde de lei.

Salariile personalului din sănătate vor creşte în etape, astfel încât acestea vor fi dublate până în 2017, au declarat sindicaliştii care au avut, marţi, negocieri cu premierul şi cu ministrul Sănătaţii, Nicolae Bănicioiu.

KLAUS JOHANNIS ESTE LA MIAMI SI SE INTOARCE LA INCEPUTUL LUNII SEPTEMBRIE DIN CONCEDIU DUPA CE VA FACE O ESCALA IN INSULA MADEIRA!ROMANIA NU ARE PRESEDINTE CI UN ASASIN ECONOMIC IN SLUJBA USA-GERMANIA-AUSTRIA! SUSPENDAREA ACESTUI INDIVID SI DESFIINTAREA NOULUI PDL ESTE NECESARA INTRUCAT ATENTEAZA SI SUBMINEAZA INTERESUL NATIONAL SI STABILITATEA ECONOMICO-POLITICO-GEOSTRATEGICA A ROMANIEI IN ESTUL EUROPEI!

18 aug.

Radu Cristescu (PMP), invitat într-o emisiune la România TV, a spus unde se află acum președintele „Klaus Iohannis este la Miami”, a spus Radu Cristescu. Când jurnalista Liliana Ruse l-a întrebat de unde are această informație, politicianul a spus râzând: „de la o agenție de știri”.

Un site de știri scria luni că președintele Klaus Iohannis se află în vacanță în străinatate. Informația prezentată se baza pe surse neoficiale. De câteva săptămâni nimeni nu mai știe unde este Klaus Iohannis, șeful statului neavând nicio apariție publică.

Mai mult, într-un articol recent, Ion Cristoiu afirma că este pentru prima dată în ultimii 25 de ani când un președinte dispare și nimeni nu mai ştie nimic de el. „Stiu sigur ca vineri la pranz dl Klaus Iohannis rupe usa Cotrocenilor, deci el nu sta, nu l-ar gasi nici daca incepe un razboi atomic vinerea dupa-amiaza, pentru ca el considera ca weekendul lui de bugetar trebuie respectat cu sfintenie. De ce face asta? Pentru ca el stie ca nu trebuie sa rezolve el anumite chestiuni, le rezolva baietii, sistemul. N-am pomenit in cei 25 de ani ca un presedinte sa dispara pur si simplu sa nu mai stii nimic de el, adica nu a fost la Ziua Marinei, nu apare. Ati verificat poate nu mai traieste sa ma ierte dl Klaus Iohannis dar nu exista asa ceva, presedintele Romaniei este obligat sa dea un semn ca exista, e acolo, ca a mai facut ceva, or e un semn ca el nu exista”, a spus Cristoiu la Romania TV.

E pentru prima dată după 25 de ani când un președinte dispare. Poate el nu mai trăiește. Asta dovedește că el nu mai există. Nimeni nu l-a mai văzut în ultimele săptămâni. Nu el a câștigat alegerile. El era un prapure plimbat prin București de Servicii. El crede că el le-a câștigat. El crede că va sta 10 ani la Cotroceni. A participat la 2 așa-zise confruntări care erau aranjate. Are noroc că e Victor Ponta premier și își poate permite. O să vedem peste un an cum merge această strategie.”, a mai spus Cristoiu la România TV.

%d blogeri au apreciat asta: