Președintele fondator al Partidului Național Liberal, Radu Câmpeanu a murit miercuri, 19 octombrie 2016.
Liberalul Radu Anton Câmpeanu s-a născut la 28 februarie 1922, în București. Provenea dintr-o familie de vechi proprietari în județul Dâmbovița. Tatăl, Dumitru Câmpeanu, a fost prefect liberal de Dâmbovița.
A absolvit Facultatea de Drept (specializat în drept constituțional) și Științe Economice din București (1945). Radu Câmpeanu a fost președintele Tineretului Universitar Național Liberal și conducătorul comitetului studențesc de organizare a ultimei mari manifestări anticomuniste de la 8 noiembrie 1945 — inițiată și condusă de studenți. În perioada 1947-1956 a fost deținut politic.
După eliberarea din detenție a lucrat în construcții la Întreprinderea Drumuri și Poduri — București. Prin demersurile familiei sale din Franța și Elveția, s-a exilat la Paris, unde a obținut azil politic, la 30 iulie 1973. Acolo a lucrat la două mari societăți de construcții.
A fost fondator și președinte, la Paris, al Asociației Foștilor Deținuți Politici din România (1978), vicepreședinte al Asociației Internaționale „Solidaritatea europeană” — formată din reprezentanți ai exilaților politici din țările comuniste din Europa. Este unul dintre fondatorii Consiliului Național Român (1978, Paris). A editat la Paris (1983-1990), una dintre cele mai importante publicații ale exilului românesc: „Buletinul Internațional pentru Românii din Exil” — BIRE. A fost fondator și animator al „Clubului de gândire liberală” — Paris (1986-1990).
A fost editorialist, timp de doi ani, la Radio Univers, Paris, în cadrul emisiunilor despre România; colaborator la posturile de radio „Europa Liberă” și „BBC”.
Întors în țară, la 5 ianuarie 1990, a reînființat Partidul Național Liberal (PNL), a doua zi, și a fost ales secretar general al acestei formațiuni politice.
În perioada 31 martie 1990 — 28 februarie 1993 a fost președinte al PNL, iar între 9 februarie — 11 mai 1990, vicepreședinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională (CPUN).
Ședința de constituire a Consiliului Provizoriu de Uniune Națională (CPUN) din 9 februarie 1990; ședințele CPUN s-au desfășurat în fostul sediu al Marii Adunări Naționale (MAN), care din anul 1997 a devenit Palatul Patriarhal.
A candidat la președinția României, din partea PNL, la alegerile din 20 mai 1990, obținând 10,64% din voturile valabil exprimate. La scrutinul parlamentar din 20 mai 1990 a fost ales senator de București (până la 14 octombrie 1992), iar între 9 iunie 1990 și 14 octombrie 1992 a fost vicepreședinte al Senatului.
Alegeri prezidențiale, 1990
În 1993, după Conferința Națională extraordinară de la Brașov care a decis fuzionarea PNL cu Noul Partid Liberal, sub numele primului, Radu Câmpeanu pierde președinția partidului, fiind ales vicepreședinte al acestei formațiuni politice. În același an, împreună cu un grup de adepți, se retrage și formează un nou partid PNL, iar în cadrul unui Congres extraordinar (5 febr. 1994) este ales din nou președinte al acestuia. Urmează un lung proces pentru păstrarea moștenirii și a titulaturii PNL. Decizia Tribunalului Municipiului București dă câștig de cauză formațiunii PNL-Quintus și, din acel moment, formațiunea sa se va numi PNL-Câmpeanu.
La 3 noiembrie 1996, a candidat din nou la președinția României, din partea Alianței Național Liberal Ecologistă (formată din PNL-Câmpeanu și Partidul Alternativa Verde-Ecologiștii), obținând 0,5% din voturile valabil exprimate.
În urma Congresului Extraordinar al PNL din 27-28 septembrie 2003, PNL-Câmpeanu a fost absorbit de Partidul Național Liberal, fiind radiat din registrul partidelor politice.
Președintele PNL Radu Câmpeanu, 2003
A fost senator de București, din partea Alianței PNL-PD, ales la 28 noiembrie 2004, până la 12 decembrie 2008.
Radu Câmpeanu, senator PNL, 2004
Radu Câmpeanu a fost distins cu Ordinul Național „Serviciu Credincios”, în grad de Cavaler, conferit de Președinția României (5 decembrie 2002).
În 2008, Radu Câmpeanu a anunțat că a decis să renunțe la Parlament și să-și scrie memoriile.
În septembrie 2009 s-a numărat printre semnatarii „apelului la demnitate pentru protejarea memoriei istorice”, adresat autorităților statului și inițiat de Asociația Civic Media.
Partidul Național Liberal a postat, miercuri seara, pe pagina oficială de Facebook, mesajul prin care anunță greaua pierdere. ”Anunțăm cu mâhnire că seniorul liberal, Radu Câmpeanu, a încetat astăzi din viață. Rămâne în inimile noastre ca primul președinte al partidului după 1989, cel care a reînființat PNL după cumplita perioadă comunistă și anii petrecuți în închisoare ca deținut politic. Suntem cu toții alături de familia îndoliată”, se arată în comunicatul oficial.
Radu Câmpeanu a fost președinte al PNL între 1990 și 1993, a candidat la primele alegeri prezidențiale de după căderea comunismului împotriva lui Ion Iliescu și Ion Rațiu, unde a luat 10.64% și s-a clasat pe locul 2. Seniorul a mai fost și senator în Parlamentul României între 1990 și 1992 și între 2004 și 2008.
Șef al Tineretului Liberal înainte de cel de-al doilea război mondial, a fost student în decursul războiului. După război, participă la manifestațiile anti-comuniste din 24 – 28 februarie 1945. Arestat în 1948, a petrecut mai mulți ani în închisorile comuniste.
După eliberarea sa ca deținut politic, emigrează în Franța împreună cu soția sa Monica Papadopol și cu fiul lor Barbu. La Paris, se arată foarte activ în rândurile exilaților, dar după sosirea lui Paul Goma, este suspectat ca informator al Securității.
În 1990 revine în țară unde participă la reîntemeierea PNL al cărui președinte va fi între 1990 și 1993, fiind ales senator în legislatura 1990-1992 în municipiul București. A fost candidatul PNL la funcția de președinte al României la alegerile din 1990, când a obținut 10,64 % din voturi și s-a plasat pe locul 2.
În aprilie 1992, conform wikipedia, sub conducerea sa, PNL a decis ieșirea din Convenția Democrată Română, iar la alegerile din 1992 partidul s-a situat sub pragul electoral de 3%. Deputații și senatorii liberali grupați în Consiliul pentru Refacerea PNL au obținut pe 28 februarie 1993 înlăturarea lui Radu Câmpeanu de la conducerea PNL. În funcția de președinte al partidului a fost ales Mircea Ionescu-Quintus.
Preşedintele fondator al PNL Radu Câmpeanu declara, în iunie 2010, că are de gând să urmeze exemplul lui Ion Diaconescu şi să acţioneze în instanţă statul român pentru suferinţa morală şi fizică din perioada prizonieratului din închisorile comuniste.
„(Ion Diaconescu – n.r.) a făcut un proces pe baza unei alte legi, eu n-am văzut încă legea, dar mi s-a spus şi mie acum de către o avocată, o lege care dă despăgubiri sume de bani pentru suferinţa morală şi fizică. O să fac şi eu un proces de genul ăsta, pentru că suferinţa morală a fost, şi fizică, indiscutabil”, a spus Radu Câmpeanu, citat de realitatea.net.
Fondatorul PNL a povestit că a petrecut opt ani în închisorile comuniste, dar nu a avut niciodată nimic să-şi reproşeze în legătură cu atitudinea pe care a avut-o în acea vreme. Câmpeanu a precizat că, în calitate de fost deţinut politic, primeşte lunar o indemnizaţie de 1.600 de lei.
Tribunalul Bucureşti a decis, pe 11 iunie, acordarea de daune morale de 500.000 de euro liderului ţărănist Ion Diaconescu pentru suferinţele sale din perioada comunistă, constatând că sentinţele de condamnare au fost politice. Procesul a fost întemeiat în baza Legii 221/2009.
„Reconstrucția Partidului Național Liberal și renașterea unei vieți democratice în România sunt legate de numele lui Radu Câmpeanu. A vorbit în Exil despre o Românie liberă și despre valori europene, iar după 1990 a luptat pentru acestea în țară. Odată cu dispariția sa, pleacă unul dintre seniorii autentici ai politicii românești. Dumnezeu să-l odihnească în pace!” a scris președintele Klaus Iohannis pe Facebook în mesajul de condoleanțe adresat.
Actualul președinte PNL, Alina Gorghiu, a transmis condoleanțe familie într-o intervenție telefonică pentru B1TV și a refuzat să ofere detalii despre starea seniorului din ultima perioadă afirmând că sunt informații pe care doar familia poate să le transmită.
Comentarii recente