Arhiva | 5:36 pm

State: Benghazi emails involving Clinton recovered by FBI

18 oct.

State Department tried to bribe FBI to unclassify Clinton emails

18 oct.

UN PREOT ROMAN DIN USA DESPRE PLATFORMA LUI CIOLOS :BADJE PALARIE NOUA!

18 oct.

Să vezi și să nu crezi, Cioloș, tehnocratul, hai, dom`le, nu se poate să nu-l știi, ăla care nu vrea să candieze,deși îl pețește chiar Nicușor Dan, eh, ăla! noncandidat, noncandidat, dar tot nu poate dormi de grija viitorului țăriiși-și făcu platformă de programe. L-am lecturat printre lacrimi de bucurie, vă dați seama. Păi omul acesta, serios, ardelean, deh, chiar ne vrea binele și ne lasă moștenire celor ce vom moșteni țărișoara de la el, un îndrumar, ca Neagoe. Il știțiși pe ăsta, e cel cu biserica lui Manole antifeministul.

Un preot român din SUA, despre programul lansat de Dacian Cioloș: E plin de utopii marxiste. Pare mai degrabă inspirat dintr-un program similar al lui Putin

Dacian Cioloș a lansat platforma România100 „Schimbarea poate să continue”, în care a enumerat 10 principii pentru guvernare. În mesajul care anunță platforma sa, Dacian Cioloș amintește de promisiunea de a nu candida la alegerile din 11 decembrie și că nu se va implica politic pe durata mandatului de premier.

Chris Terhes, un preot român din America a analizat proiectul prezentat de premier și spune că acest program este „plin de utopii marxiste care nu are nimic de-a face cu democrația, statul de drept, economia de piață și libertatea individuală”.

Acesta a oferit și două exemple care să îi susțină afirmațiile făcute asupra platformei prezentate de Dacian Cioloș.

„Am aruncat si eu o privire pe „Platforma Romania 100″ a lui Dacian Ciolos si am constatat ca e un program plin de utopii marxiste care nu are nimic de-a face cu democratia, statul de drept, economia de piata si libertatea individuala. Va dau doua exemple.

(1) Nu exista stat „fara saracie”, pentru simplul motiv ca cei care sunt la baza societatii mereu se vor simti saraci in comparatie cu cei de la varf. Ideea lui Marx de eliminare a saraciei a fost de a-i egaliza fortat pe toti luandu-le tot, facandu-i astfel pe toti saraci si dependenti de stat. Astfel, din moment ce nu mai ai bogati si toti sunt saraci, nu mai ai nici saracie pentru ca toti sunt egali in mizerie.

(2) Statul nu poate crea locuri de munca care sa produca plus valoare in economie. Job-urile create de stat sunt in sectorul bugetar, care suge bani de la buget, nu produce. Sectorul care produce bani la buget si aduce plus valoare in economie este sectorul privat. In afara ca „încurajează investițiile private” (adica sa vina privatii cu bani in Romania), acest program se focalizeaza strict pe intarirea statului.

Aproape fiecare fraza din acest program este demogagie pura sau utopie marxista. Programul pare mai degraba inspirat dintr-un program similar al lui Putin, decat din concepte si exemple functionale din democratiile vestice care au creat prosperitate pentru cetatenii lor”, a scris preotul Chris Terhes.

Chris Terhes este un preot român greco-catolic care este președinte al Coaliției românilor pentru combaterea corupției și preot la Misiunea Sf. Ioan Botezătorul.

Și cum se spune, o asemenea platformă, dacă nu exista, trebuia inventată. Da, dar ce te faci că exista! De ce-o fi trebuit s-o reinventeze Lucien, nu știu. Deci, vrea să fie bine ca să nu fie rău. Poți combate asta. Nu!
Și ce face omul care nu se pricepe la nimic și a distrus tot ce atins tehnocratic? Ne dă 10 principii, ca Moise. Pe ăsta nu cred că-l știți, că nu suntețibigoțișifundamentaliști, dar șiăsta avea o obsesie cu 10. Un fel de Chilian.
Principul 1. Susține o Românie fără corupție. Haida de. Noi o susținem pe asta, asa cum e, că alta n-avem.
(Ion Barbu visa la un Isarlîk balcanic:
„Isarlîk,inima mea,
Data în alb, ca o raia
Într-o zi cu var si ciumă,
Cuib de piatră si legumă
– Raiul meu, rămâiașa!
Fii un târg temut, hilar
Si balcan – peninsular…” )
În ciuda opiniei generale, nu corupția ne omoară, ci trădarea interesului național (a nu se confunda cu Oprea, e vorba de interesul ăla adevărat). Vreau ca un om putred de corupt să îmi facă o autostradă de la Giurgiu la Arad și de acolo spre Iași și Drobeta Turnu Severin. Vreau ca un alt corupt putred să refacă marile fabrici, să recupereze pentru România resursele minerale de la austrieci,ruși și care or mai fi și-or colcăi pe spinarea noastră. Nu vreau un cretin cinstit să stea să se văicărească ce nasol că e corupție. Industria românească interbelică era coruptă până în măduvă, se plăteau bani grei să obții comenzi de la Carol al doilea. Dar le câștiga un corupt român care făcea lucruri pentru România. Aia e!
Principiul doi. Susține o clasă politică responsabilă. Eh, aici, nenicule, o zisăși! Dar responsabilă în fața cui? A globalismului mondial, a finanței internaționale, a mulținaționalelor sau în fața noastră, a băștinașilor? Adică, mă-nțelegi mneatale, bobocule, cioloșule, de-ăi ca tine, responsabili față de Bruxelles… pas! Vade retro!
Zice chiar el, de altfel : « La 100 de ani de la Marea Unire, România merită o clasă politică cinstită, care să devină un model de etică și onestitate, nu de populism și demagogie. Merită un Parlament ai cărui membri respectă justiția, care țin cont de nevoile și de așteptările societății, care lucrează pentru țară, nu pentru interese private. România are nevoie de oameni politici, demnitari și oameni de stat vizionari, în serviciul cetățenilor. »
Că bine zici. Așa că, pa!
Principiul 3… hai că ne-am plictisit. Principiile enunțate de Cioloș sunt valabile și în Papua Noua Guinee și la Washignton. Principiile lui sunt ca un glonț tras în propriul cap. O rafală în clasa politică actuală. E ca și cum te-ai duce la partide și le-ai spune, care nu vorbiți sanscrită, mâine o să fiți împușcați în piața publică.
Fără nici o legătură cu țara, cu România, cu ceea ce ar fi trebuit să știe, să învețe de când mănâncă coliva noastră post Colectiv. Eh, și după ce expuse el aceste frumoase porunci, ce crezi că vrea să facă pentru a le implementa?
„ComisiadeTaiatHartii 2.0 devine o instituție de sine stătătoare, în cadrul Cancelariei Guvernului și își continuă misiunea de debirocratizare în sprijinul cetățenilor, al antreprenorilor și pentru simplificarea relațiilor inter-instituționale”.
Pe bune? Asta e prioritate la tine, vizionarule?
Să n-o lungim. Omul e chior și paralel cu țara. N-ar recunoaște o prioritate nici dacă l-ar călca pe cap. Poate ar merita luate la puricat toate emanațiile expuse de viitorul premier, dar vorba aia, lucrurile noi nu sunt bune, iar cele bune nu sunt noi.
Rămâne un gust amar, că un asemenea ipochimen e foarte probabil să fie susținut în continuare de inamicii țării la guvernare și după alegerile din decembrie. Și că vom continua să ne dizolvăm ca sarea în apă. Căci vin și vă proorocesc: cu de-ăștia la cârmă, Centenarul Unirii nu va mai găsi țara întreagă!

DECLARATIA POLITICA A SENATORULUI VALER MARIAN DESPRE FATA INTUNECATA A DNA CONDUSA DE MEDIOCRA NECUNOSCUTA LAURA LASCU -KOVESI „CREATIA LUI TRAIAN BASESCU SI A SISTEMULUI= PCR(PILE,CUNOSTINTE,RELATII)=INCOMPETENTA=CORUPTIE=IMORALITATE!

18 oct.

 

Imagini pentru IOHANNIS,KOVESI ,BASESCU POZE

 

• Proba incompetenţei: 60% condamnări cu suspendare + 10-12% achitări = 70-72% rebuturi profesionale • Procurori şi poliţişti corupţi la cele mai înalte niveluri ale DNA • Procurori anticorupţie arestaţi pentru fapte de corupţie • Procurori anticorupţie anchetaţi pentru trafic de tablouri sau pentru trafic de minore • Procurori anticorupţie acuzaţi de implicare în trafic cu ţigări • Cum a şantajat SRI un fost procuror şef din DNA care a întreţinut relaţii adulterine cu o subalternă, care a recurs la avort • Cum a fost şantajat de un alt serviciu secret un procuror important din structura centrală a DNA pentru relaţii homosexuale • Cum au făcut unii procurori din serviciile teritoriale ale DNA jocurile unor grupuri de interese politice şi economice locale • Se amestecă binomul SRI-DNA în viaţa politică din România şi urmăreşte controlul Parlamentului, Guvernului şi Justiţiei? • Pulverizează binomul SRI-DNA capitalul românesc şi favorizează capitalul străin? • A ajuns binomul SRI–DNA sub comandă străină? • Necesitatea şi urgenţa unui audit asupra activităţii DNA • Lupta anticorupţie trebuie să continue, dar trebuie să fie bazată pe o politică penală structurată şi eficientă, pe profesionalism, pe administratea unor probe pertinente şi concludente şi, bineînţeles, pe respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale •

Laura Codruţa Kovesi – carieră de carton, la umbra minciunii şi traficului de influenţă

După trei ani de la preluarea funcţiei de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în contextul scandalului provocat de dezvăluirile privind falsificarea raportului prin care a fost absolvită de acuzaţiile de plagiat privind teza sa de doctorat, devine tot mai posibilă împlinirea predicţiei că Laura Codruţa Kovesi ar putea fi ultima victimă importantă a marii campanii anticorupţie declanşate în România, făcând o paralelă cu soarta celebrului procuror/acuzator public Antoine Quentin Fouquier-Tinville, care a fost ultima victimă a ghilotinei în perioada Marii Terori a Revoluţiei Franceze. Apar tot mai multe date care converg spre ideea că în jurul lui Kovesi a fost constituit în vara anului 2012 un adevărat grup infracţional organizat la cel mai înalt nivel statal, în scopul absolvirii sale de acuzaţiile de plagiat cu privire la teza sa de doctorat, care, culmea ironiei, a avut ca obiect combaterea crimei organizate. Un grup care şi-a realizat scopul îndeosebi cu „sprijinul de specialitate” al Serviciului Român de Informaţii, ca să folosesc sintagma consacrată în comunicatele de presă ale DNA din ultimii ani. Pentru că din grupul de lucru constituit în vederea albirii doctoratului Laurei Codruţa Kovesi au făcut parte, alături de un prim-ministru în funcţie (Victor Ponta), un ministru în funcţie (Mihnea Costoiu) şi un om de afaceri controversat, dar apropiat (Sebastian Ghiţă), şi şefii Serviciului Român de Informaţii, respectiv directorul George Maior şi primul său adjunct, generalul Florian Coldea. Este important de relevat că cei doi şefi ai SRI au fost prezenţi in corpore, alături de o sumedenie de subalterni, printre care generalii Viorel Voinescu şi Dumitru Dumbravă, cu ocazia susţinerii tezei de doctorat de către Laura Codruţa Kovesi la Universitatea de Vest din Timişoara, probabil pentru a impresiona asistenţa şi, mai ales, comisia de doctorat.

Un grup infracţional organizat pentru salvarea unui procuror general?!

Dacă creierul operaţiunii de spălare a doctoratului Laurei Codruţa Kovesi a fost generalul Coldea, despre care însuşi fostul preşedinte Traian Băsescu a dezvăluit că ar fi exercitat presiuni extraordinare în acest sens, iar braţul a fost omul de afaceri Sebastian Ghiţă, mai puţin cunoscut este rolul jucat de fostul director al SRI, George Maior, actualmente ambasador la Washington. Maior a fost în realitate coagulantul grupului, respectiv liantul dintre membrii acestuia. Pentru că Maior era şeful ierarhic al generalului Coldea, era naşul de căsătorie al primului ministru Victor Ponta, era partenerul lui Mihnea Costoiu în ştiinţe ale securităţii naţionale şi avea o relaţie apropiată, chiar privilegiată, cu Sebastian Ghiţă. Conform unui ofiţer care a deţinut o funcţie importantă în SRI pe linie de protecţie contrainformativă, Sebastian Ghiţă a fost în perioada respectivă omul de casă şi feciorul bun la toate al directorului George Maior, asigurându-i acestuia de la coşniţa zilnică până la profesori meditatori pentru copii. Este foarte posibil că Maior a intermediat apropierea dintre Kovesi şi Ghiţă, concretizată prin vizite la locuinţa şi la crama controversatului om de afaceri. Tot George Maior a intermediat apropierea dintre Laura Codruţa Kovesi şi doi politicieni foarte influenţi în ultimii 10-15 ani, amândoi foşti miniştri de interne, respectiv Ioan Rus, liderul Grupului PSD de la Cluj, naşul lui Maior la prima sa căsătorie, şi Gabriel Oprea, naşul lui Ponta la prima sa căsătorie, devenit din „şeful mafiei personale a lui Adrian Năstase” sluga preaplecată a lui Traian Băsescu şi a SRI. Pe lângă toate acestea, Maior era şi un apropiat al ambasadorului SUA la Bucureşti din perioada respectivă, Mark Gittenstein, cunoscut drept principalul susţinător şi protector de peste hotare al actualului procuror şef al DNA.

Lăsând la o parte acuzaţiile de plagiat, care se impun a fi reverificate de urgenţă şi cu exigenţă, au apărut o serie de aspecte grave care impun demisia sau demiterea lui Kovesi din funcţia de procuror şef al DNA. Laura Codruţa Kovesi a declarat ritos că s-ar fi prezentat în faţa Comisiei tehnice de experţi a Consiliului Naţional de Etică cu argumente şi documente concludente împotriva acuzaţiilor de plagiat, dar deputatul Sebastian Ghiţă a arătat în autodenunţul său că această comisie nu s-a întrunit niciodată, iar doi dintre cei trei membri ai acesteia au confirmat spusele sale, declarând presei că nu au fost prezenţi la comisia respectivă. Laura Codruţa Kovesi a declarat că nu a fost niciodată prietenă cu inculpatul Sebastian Ghiţă, dar acesta a devoalat că a avut zeci de întâlniri cu actuala şefă a DNA la locuinţa sa şi la podgoria sa, la una dintre acestea fiind present şi fostul premier Victor Ponta, care a confirmat. Mai mult, pentru a demonstra că falsificarea raportului Comisiei tehnice de experţi s-a făcut cu ştiinţa şi cu contribuţia Laurei Codruţa Kovesi, Sebastian Ghiţă a prezentat un e-mail primit de la aceasta, de pe o adresă electronica secretă, cucuveauamov@gmail.com, prin care i-a solicitat modelul de raport în cazul lui Victor Ponta, şi a declarat că Kovesi a făcut anumite adnotări cu mâna proprie pe acest raport. Deputatul Ghiţă a mai devoalat că Laura Codruţa Kovesi a folosit această adresă secretă de e-mail pentru a furniza anumitor jurnalişti informaţii şi documente din dosare instrumentate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de DNA, fapt care constituie un atentat grav la democraţie şi la statul de drept, fiind încălcate prezumţia de nevinovăţie, dreptul la un proces echitabil şi caracterul nepublic al urmăririi penale. Între timp, folosind cel mai performant soft antiplagiat (iThenticate), o organizaţie neguvernamentală specializată în depistarea plagiatelor, Asociaţia Grupul pentru Reformă şi Alternativă Universitară (GRAUR) din Cluj Napoca, a confirmat plagiatul lui Kovesi, demonstrând existenţa a 11 incidente (surse) de plagiat, iar Grupul de Investigaţii Politice (GIP) a constatat că întinderea plagiatului se cifrează la 50% (adică jumătate) din teza de doctorat. Cu privire la toate aceste aspecte grave, se impune ca Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să efectueze de urgenţă cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de furt intelectual (referitor la plagiat), iniţierea şi constituirea unui grup infracţional organizat, folosirea autorităţii şi influenţei în scopul obţinerii unui folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, fals intelectual şi complicitate la fals intelectual (referitor la întocmirea raportului de absolvire de acuzaţiile de plagiat) şi abuz în serviciu (referitor la furnizarea către presă de informaţii şi documente din dosare penale de pe adresa electronică secretă cucuveauamov@yahoo.com).

Procuror general al României, fără procedură de selecţie şi fără experienţă într-o funcţie importantă

Nu putem trece cu vederea că, la fel ca şi doctoratul, toate numirile în înalte funcţii judiciare ale Laurei Codruţa Kovesi stau sub umbra minciunii şi a încălcării legii şi bunelor practici. Astfel, în toamna anului 2006, când a fost promovată în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, funcţie în care a fost propusă de ministrul justiţiei Monica Macovei şi a fost numită de preşedintele Traian Băsescu, cu avizul unanim al Consiliului Superior al Magistraturii, nu a fost aplicată nicio procedură de selecţie, iar Kovesi nu a îndeplinit criteriile normale de competenţă profesională. Monica Macovei a declarat ulterior că la numirea lui Kovesi a fost aplicată o procedură riguroasă de selecţie, dar din răspunsul primit la o interpelare adresată în acest an actualului ministru al justiţiei Raluca Prună (având ca obiect „Procedura şi criteriile de selecţie a doamnei Laura Codruţa Kovesi în vederea numirii în funcţiile de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie”), rezultă că în 2006 nu a existat nicio procedură de selecţie şi că Laura Codruţa Kovesi nu a avut niciun contracandidat. Potrivit răspunsului invocat, criteriile de evaluare (selecţie) a candidaţilor pentru funcţiile de conducere la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, DNA şi DIICOT au fost stabilite de abia prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii, Secţia pentru procurori, nr. 161/07.07.2011, care a fost modificată ulterior prin Hotărârea nr. 105/02.04.2013. Traian Băsescu a motivat spre finalul preşedinţiei sale că ar fi numit-o procuror general al României pe „necunoscuta” Laura Codruţa Kovesi întrucât i s-a spus că a avut cel mai mare randament naţional în calitate de procuror şef al DIICOT Sibiu. Fostul preşedinte a fost minţit pentru că în anul 2006, în care Kovesi a fost numită procuror şef al Biroului Teritorial Sibiu al DIICOT şi a deţinut această funcţie timp de 9 luni, această unitate de parchet s-a clasat doar pe locul 10 din 16 unităţi de profil, astfel că în niciun caz nu se poate vorbi de un randament excepţional sau de o performanţă profesională deosebită.

În realitate, la data în care a fost numită procuror general al României (02.10.2006), la vârsta de 33 de ani, Laura Codruţa Kovesi avea 11 ani vechime în profesia de procuror, respectiv doar cu un an peste minimul necesar, dar nu avea nici măcar un an vechime în funcţia cea mai importantă pe care a deţinut-o anterior, respective în funcţia de procuror şef al Biroului Teritorial Sibiu al DIICOT. Kovesi a fost numită şefa DIICOT Sibiu cu delegaţie la data de 01.01.2006 şi cu caracter definitiv la data de 01.07.2006. Nu este exclus ca această promovare să fi fost aranjată de promotorii şi protectorii săi politici pentru a-i asigura piedestalul profesional pentru funcţia de procuror general al României. Cert este că Laura Codruţa Kovesi a devenit procuror general al României fără să fi condus vreodată un parchet de pe lângă o judecătorie, un tribunal sau o curte de apel. Totodată, este de reţinut că, la numirea în această funcţie, Consiliul Superior al Magistraturii a avut în vedere, conform Hotărârii nr. 213/27.09.2016, calificativul profesional „foarte bine” obţinut pentru anul 2004, deşi ar fi trebuit să aibă în vedere calificativul obţinut pe anul precedent, respectiv pe anul 2005. Problema este că în anul 2005 Kovesi nu a deţinut nicio funcţie de conducere şi nu a obţinut probabil calificativul „foarte bine”.

Promovare cu sprijin politic, pe criterii clientelare

În condiţiile în care nu a existat o procedură de selecţie şi nu au fost avute în vedere criterii pertinente şi concludente de evaluare, se pune în mod firesc şi legitim întrebarea dacă a fost o simplă coincidenţă că Laura Codruţa Kovesi a fost colegă de an la Facultatea de Drept a Universităţii Babeş Bolyai din Cluj Napoca cu ex-premierul Emil Boc, şeful politic al fostului ministru al Justiţiei Monica Macovei, în calitate de preşedinte al Partidului Democrat, şi cu judecătoarea Monica Niculescu, care în 2006 era şefa de cabinet a lui Macovei şi concubine a purtătorului de cuvânt al Ministerului Justiţiei, jurnalistul Dan Tapalagă. Sau că a fost o simplă coincidenţă că secretarul general al Partidului Democrat, Vasile Blaga, care în perioada respectivă deţinea funcţia de ministru de interne şi era omul cel mai de încredere al preşedintelui Traian Băsescu, era în relaţii de prietenie cu tatăl lui Kovesi, Ioan Lascu, fost procuror şef al Parchetului de pe lângă Judecătoria Mediaş timp de 30 de ani.
În opinia mea, şi afirm acest lucru de vreo cinci ani, Laura Codruţa Kovesi a fost numită în funcţia de procuror general al României cu sprijin politic, în baza unor relaţii şi criterii clientelare, cu concursul fostului ministru al Justiţiei Monica Macovei, al fostului ministru de Interne Vasile Blaga, al fostului preşedinte al Partidului Democrat, Emil Boc şi a fostei şefe de cabinet a lui Macovei, Monica Niculescu. În mod evident, pentru această funcţie a fost ales un procuror tânăr şi necunoscut din provincie, care să poată fi manipulat uşor, în baza unor relaţii apropiate cu principalii reprezentanţi de atunci ai regimului Băsescu instaurat în decembrie 2004.

Reînvestire cu aviz negativ de la CSM

În octombrie 2009, Laura Codruţa Kovesi a fost reînvestită în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de către preşedintele Traian Băsescu, la propunerea ministrului justiţiei Cătălin Predoiu, fără să existe nici de data aceasta o procedură de selecţie în cadrul căreia să fi fost avuţi în vedere mai mulţi candidaţi. Mai mult, de data aceasta Consiliul Superior al Magistraturii a avizat negativ reînvestirea sa, prin Hotărârea nr. 440/24.09.2019, cu cinci voturi împotrivă şi doar unul pentru, dar ministrul justiţiei şi preşedintele României nu au ţinut cont de acest aviz negativ. Cu toate că din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii rezulta în mod clar că Laura Codruţa Kovesi nu îndeplinea condiţiile de exercitare a funcţiei de procuror general al României, activitatea desfăşurată de aceasta în primul mandat fiind caracterizată prin lipsă de performanţă şi de viziune managerială, scăderea continuă a numărului de dosare cu finalitate judiciară şi disfuncţionalităţi majore de comunicare şi de cooperare în relaţia cu CSM, sens în care au fost reţinute următoarele:

„Analizând propunerea formulată, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii constată că activitatea desfăşurată de doamna Laura Codruţa Kovesi, în calitate de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, s-a caracterizat prin lipsă de performanţă în exercitarea atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă a activităţii în cadrul Ministerului Public şi inconsecvenţă în propunerile de reorganizare a acestui minister.

De asemenea, se reţine că, în exercitarea mandatului său, doamna procuror general, în condiţiile creşterii numărului de dosare soluţionate, nu a reuşit identificarea măsurilor necesare pentru obţinerea unui număr crescut de cauze cu finalitate judiciară, acestea scăzând continuu. Totodată, din raportul prezentat şi interviul susţinut se desprinde lipsa unei viziuni manageriale privind organizarea şi eficientizarea activităţii instituţiei pe care o conduce.

Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii constată existenţa unor disfuncţionalităţi majore în relaţia dintre doamna procuror general şi Consiliului Superior al Magistraturii, reflectate în lipsa de implicare în adoptarea unor decizii de substanţă vizând activitatea Ministerului Public, inclusiv prin neparticiparea, în mod constant, la şedinţele Consiliului.

Mai mult, anumite puncte de vedere exprimate pe parcursul mandatului au denaturat anumite demersuri şi activităţi desfăşurate cu bună credinţă de către Consiliului Superior al Magistraturii, atât în domeniul politicii de resurse umane, a controalelor efectuate de către Inspecţia Judiciară, cât şi în materie disciplinară.
Pentru considerentele de mai sus, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii urmează să avizeze negativ propunerea ministrului justiţiei şi libertăţilor cetăţeneşti de reînvestire a doamnei Laura Codruţa Kovesi în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţiei şi Justiţie”.

Procuror şef la DNA, prin troc politic şi trafic de influenţă

În aprilie 2013 Laura Codruţa Kovesi a fost numită în funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, la propunerea premierului Victor Ponta, care deţinea interimar şi portofoliul de ministru al justiţiei, în urma unui troc politic realizat prin intermediul deputatului PDL Elena Udrea, care a recunoscut că a exercitat un adevărat trafic de influenţă în vederea realizării acestei numiri. Mai mult ca sigur că au exercitat influenţe în acest sens şi principalul protector al Laurei Codruţa Kovesi, generalul Florian Coldea, primul adjunct al directorului SRI, al cărui instrument devenise Kovesi, precum şi directorul SRI George Maior, care era naşul lui Victor Ponta la căsătoria cu Daciana Sârbu. Nici de această dată nu a fost aplicată vreo procedură de selecţie, deşi între timp Consiliul Superior al Magistraturii stabilise criterii de evaluare prin hotărârile susmenţionate din 2011 şi 2013.

În aprilie 2016 Laura Codruţa Kovesi a fost reînvestită în funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie de către preşedintele Klaus Iohannis, la propunerea ministrului justiţiei Raluca Prună şi cu avizul unanim al Consiliului Superior al Magistraturii. Nici de data aceasta nu a fost realizată o procedură de selecţie dintre mai mulţi candidaţi, în pofida angajamentelor anterioare ale deţinătoarei portofoliului justiţiei. În acest sens, nu putem trece cu vederea că la audierea sa de către comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor şi Senatului în data de 16.11.2015, în scopul acordării avizului pentru învestirea în funcţia de ministru al justiţiei în Guvernul Dacian Cioloş, Raluca Prună s-a angajat că va asigura un proces transparent de selectare a procurorilor şefi şi că reputaţia profesională, onestitatea şi lipsa oricărui fel de suspiciune asupra persoanelor vizate vor fi principalele criterii pe care le va lua în considerare. De asemenea, nu putem trece cu vederea că, într-un interviu acordat ziarului România Liberă în data de 16.12.2015, ministrul Raluca Prună a precizat că, din motive de transparenţă, înţelege să facă publice criteriile de profesionalism, integritate şi performanţă referitoare la propunerile pe care le va face Consiliului Superior al Magistraturii şi preşedintelui României. După nici trei luni doamna Prună s-a sucit şi a propus-o pentru reînvestire pe Laura Codruţa Kovesi, fără a face publice criteriile de selecţie şi fără a face verificări minimale asupra reputaţiei profesionale, onestităţii şi lipsei oricărui fel de suspiciune asupra acesteia.

Reînvestită la un randament de 3% al DNA

Pe Kovesi nu o recomanda în niciun caz talentul sau reputaţia profesională dacă avem în vedere că, în cursul primului său mandat, Direcţia Naţională Anticorupţie a înregistrat cel mai mare procent de achitări (12%), cel mai mare procent de pedepse cu suspendare condiţionată (60%) şi cel mai mare procent de nefinalizare judiciară, prin netrimitere în judecată (90%), rezultând un procent total de rebut profesional de circa 97%. Ceea ce înseamnă că, în pofida resurselor financiare şi umane alocate Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi a încrederii acordate de opinia publică acestei instituţii, DNA a obţinut pedepse definitive la închisoare cu executare în doar 3% din dosarele instrumentate, aceasta fiind eficienţa reală de care ar fi trebuit să ţină cont doamna Prună. Pe de altă parte, dacă ministrul Raluca Prună ar fi efectuat minime verificări asupra suspiciunilor de plagiat privind teza de doctorat a Laurei Codruţa Kovesi, care au fost lansate în spaţiul public începând din anul 2012 şi la care am făcut referire în interpelarea invocată, ar fi putut fi evitat scandalul reizbucnit recent pe această temă, care o afectează nu numai pe şefa Direcţiei Naţionale Anticorupţie ci şi instituţia pe care o conduce şi justiţia în ansamblu.

Concluzia generală este că Laura Codruţa Kovesi a fost numită de patru ori, pe parcursul unui deceniu, în cele mai înalte funcţii judiciare (de două ori procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de două ori procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie) fără să existe o procedură transparentă de selecţie şi criterii pertinente şi concludente de evaluare, dobândind statutul inedit de etern candidat unic. Toate aceste numiri s-au făcut, din păcate, la umbra traficului de influenţă de sorginte politică şi a falsului instituţional. Într-un interviu de înălbire aranjat recent cu publicaţia Bloomberg, Laura Codruţa Kovesi compară campania anticorupţie din România cu campania Mani Pulite (Mâini Curate) declanşată în Italia în anii 90 şi se plânge că această campanie este ridiculizată de presă şi de clasa politică. Kovesi ar trebui să ia aminte că această campanie devine ridicolă prin ea însăsi şi datorită ei însăşi, pentru că încet-încet iese la iveală că toată cariera sa, inclusiv doctoratul şi absolvirea de plagiat, nu se datorează unor calităţi şi merite excepţionale, ci lui tăticu’ (care i-a scris articole juridice, poate şi un draft pentru doctorat, şi i-a aranjat să-şi dea doctoratul cu prietenul şi colegul său de facultate şi de procuratură, Viorel Paşca) şi amicilor ei din clasa politică, serviciile secrete şi ambasadele străine (care i-au asigurat promovarea şi menţinerea în funcţii, au scăpat-o de acuzaţiile de plagiat şi de altă natură, i-au ridicat o statuie mediatică şi i-au asigurat protecţie continuă), fiind construită pe minciună şi trafic de influenţă. Și, dacă tot face comparaţii cu campania anticorupţie din Italia, Kovesi ar trebui să ia aminte că celebrul şef al procurorilor antimafia, Antonio Di Pietro, a demisionat după ce a fost acuzat în presă de corupţie, respectiv de faptul că a beneficiat de un credit bancar în condiţii preferenţiale.

Senator
Valer Marian

PS. Voi continua cu o declaraţie detaliată privind conexiunile Laurei Codruţa Kovesi cu oameni politici şi oameni de afaceri influenţi, care au fost favorizaţi în mod permanent sau temporar de instituţiile judiciare pe care le-a condus.

CORUPTUL,IPOCRITUL SI CINICUL PENAL KLAUS WERNER JOHANNIS PANICAT DE FRICA DATORITA PRESEDINTELUI SENATULUI CALIN POPESCU TARICEANU SI A APELULUI ACESTUIA CATRE PARLAMENTARI!

18 oct.

Președintele Klaus Iohannis l-a numit marți „individ” care vrea să scape de justiție pe al doilea om în stat, Călin Popescu Tăriceanu, după ce președintele Senatului a cerut recent parlamentarilor să nu se mai pronunțe pe cererile DNA.

„Cu acest individ ne-am lămurit. Are un discurs anti-justiție și vrea să scape de justiție. Spun individ pentru că îmi vine foarte greu să cred că un întreg partid e de acord cu un discurs anti-justiție”, a spus Iohannis, răspunzând unor întrebări.

„Eu cred că acest individ nu vrea numai pe el să se scape, ci vrea să scape și câțiva prieteni. E suficient să vedem cine va ajunge in următoarele săptămâni în Parlament ca să fie votat pro sau contra urmăririi penale și cum se compune gașca care va vota”, a adăugat Klaus Iohannis.

Călin Popescu Tăriceanu a lansat la sfârșitul săptămânii trecute pe site-ul Senatului un apel către parlamentari, în care le solicita acestora să refuze să se mai pronunțe în vreun fel până la finalul legislaturii asupra cererilor venite de la DNA.

 

APEL CĂTRE PARLAMENTARI – 16 octombrie 2016


Este binecunoscută poziția mea potrivit căreia DNA nu mai slujește de mult Justiția, ci, în spatele paravanului luptei necesare și legitime cu corupția, a devenit prea adesea un instrument folosit pentru anihilarea adversarilor politici ai celor care dirijează pe căi oculte activitatea acestei instituții.
Scenariul din campania electorală pentru alegerile locale, când DNA a scos în public cu surle și trâmbițe mediatice tot felul de dosare inconsistente, motiv pentru care au fost respinse de instanțe sau despre care nu s-a mai auzit nimic, dar care și-au atins atunci scopul eliminării din cursă a unor candidați nedoriți și incomozi, se repetă acum  înaintea campaniei pentru alegerile parlamentare. Întâmplări vechi, petrecute cu 5, 6, 7 sau 8 ani în urmă, revin tocmai acum în atenția procurorilor de la DNA, coincidență, cu doar 2 luni înainte de alegeri. Așa cum n-am crezut vreodată în arestările făcute vineri, tot astfel nu am încredere în acest mod de operare al DNA.
Cu această motivare, fac un apel către parlamentarii din ambele Camere să refuze a se mai pronunța în vreun fel până la finalul legislaturii asupra cererilor venite de la DNA. Dacă dosarele respective au așteptat atâția ani, înseamnă că nu este nicio urgență și ele pot să mai aștepte ca viitorul Parlament să se pronunțe.
Doresc să se înțeleagă foarte clar că acest apel nu are niciun fel de legătură cu aparteneța politică a politicienilor vizați de DNA sau cu relațiile interumane la un moment dat. Eu apăr de mai multă vreme niște principii, cum ar fi principiul separației puterilor în stat, indiferent de numele celui în cauză: Elena Udrea, Victor Ponta sau alții.
Nu putem să mai acceptăm judecăți cu măsură dublă. Când DNA trimte la repezeală un dosar la Parlament, parlamentarii trebuie să se conformeze,pentru că altfel sunt certați de Președintele Iohannis și de alți membrii ai corului prezidențial. Simultan, cei suspectați de DNA sunt supuși unor presiuni de a demisiona. Dubla măsură s-a văzut limpede când procurorul-șef al DNA a fost acuzat de plagiat, dar corifeii cinstei și codurilor de integritate s-au uitat în altă parte, și au uitat principiile valabile doar pentru ceilalți.
Călin Popescu-Tăriceanu,
Președintele Senatului României

„Este binecunoscută poziția mea potrivit căreia DNA nu mai slujește de mult Justiția, ci, în spatele paravanului luptei necesare și legitime cu corupția, a devenit prea adesea un instrument folosit pentru anihilarea adversarilor politici ai celor care dirijează pe căi oculte activitatea acestei instituții.
Scenariul din campania electorală pentru alegerile locale, când DNA a scos în public cu surle și trâmbițe mediatice tot felul de dosare inconsistente, motiv pentru care au fost respinse de instanțe sau despre care nu s-a mai auzit nimic, dar care și-au atins atunci scopul eliminării din cursă a unor candidați nedoriți și incomozi, se repetă acum înaintea campaniei pentru alegerile parlamentare. Întâmplări vechi, petrecute cu 5, 6, 7 sau 8 ani în urmă, revin tocmai acum în atenția procurorilor de la DNA, coincidență, cu doar 2 luni înainte de alegeri. Așa cum n-am crezut vreodată în arestările făcute vineri, tot astfel nu am încredere în acest mod de operare al DNA.
Cu această motivare, fac un apel către parlamentarii din ambele Camere să refuze a se mai pronunța în vreun fel până la finalul legislaturii asupra cererilor venite de la DNA. Dacă dosarele respective au așteptat atâția ani, înseamnă că nu este nicio urgență și ele pot să mai aștepte ca viitorul Parlament să se pronunțe.
Doresc să se înțeleagă foarte clar că acest apel nu are niciun fel de legătură cu aparteneța politică a politicienilor vizați de DNA sau cu relațiile interumane la un moment dat. Eu apăr de mai multă vreme niște principii, cum ar fi principiul separației puterilor în stat, indiferent de numele celui în cauză: Elena Udrea, Victor Ponta sau alții.
Nu putem să mai acceptăm judecăți cu măsură dublă. Când DNA trimte la repezeală un dosar la Parlament, parlamentarii trebuie să se conformeze,pentru că altfel sunt certați de Președintele Iohannis și de alți membrii ai corului prezidențial. Simultan, cei suspectați de DNA sunt supuși unor presiuni de a demisiona. Dubla măsură s-a văzut limpede când procurorul-șef al DNA a fost acuzat de plagiat, dar corifeii cinstei și codurilor de integritate s-au uitat în altă parte, și au uitat principiile valabile doar pentru ceilalți”, spunea Tăriceanu în apelul său.

MOTIUNEA SIMPLA PE JUSTITIE „SI MINCIUNA POATE SA UCIDA” DEPUSA DE PSD LA CAMERA DEPUTATILOR A FOST ADOPTATA DE PLEN:”ABSOLVENTA SCOLII PROFESIONALE DE DREPT” MINISTRESA RALUCA PRUNA DEMISA DE DEPUTATI ,DAR DECIZIA II REVINE PREMIERULUI JULIEN CIOLOS &JOHANNIS!

18 oct.

Imagini pentru IOHANNIS,CIOLOS,PRUNA POZE

 

Moțiunea simplă pe Justiție intitulată „Și minciuna poate să ucidă” depusă de PSD la Camera Deputaților a fost adoptată, marți, de plen.

Au votat pentru moțiune 155 de deputați, în vreme ce 60 nu și-au exprimat votul. Semnatarii moțiunii au solicitat demisia ministrului Justiției, Raluca Prună, după ce aceasta a spus în plenul CSM din data de 6 octombrie „că a mințit la CEDO” despre situația fondurilor alocate pentru penitenciare.

„La data de 14.06.2016, ministrul Justiţiei, Raluca Prună, se prezintă în faţa CEDO, unde susţine şi depune un act privind măsurile care au fost luate şi cele care urmau a fi luate în vederea îmbunătăţirii condiţiilor din penitenciare. După această prezentare, ministrul Justiţiei face afirmaţii în plenul CSM din data de 06.10.2016 susţinând că ‘eu m-am dus şi am minţit la CEDO – şi spun bine minţit la CEDO – că eu am crezut că, dacă mi se dă o hârtie sub semnătura cuiva din statul român… deci eu am minţit acolo spunând că noi am asigurat buget pentru şapte penitenciare a câte 150 de milioane pentru fiecare penitenciar, aproape un miliard de euro, dar astea erau nişte bune intenţii, pentru că, în realitate, în buget noi nu avem aceşti bani’. Declaraţia doamnei Prună este mincinoasă sub două aspecte: unul priveşte ‘minciuna cu hârtia sub semnătura cuiva din statul român’, cel de-al doilea că un înalt demnitar al statului român a minţit în faţa unui organism internaţional”, se preciza în textul moţiunii.

Prună lasă decizia la latitudinea premierului

După vot, Raluca Prună a ținut să precizeze că moțiunea simplă adoptată de deputați nu are consecințe în sensul de a fi demisă automată, iar, dacă premierul va permite, va rămâne până la sfârșitul mandatului.

„Repercusiuni în sensul de a fi automat demisă în urma acestei moțiuni nu există. Sigur că acum eu fac parte dintr-o echipă guvernamentală, rămâne de văzut ceea ce va decide premierul. Dacă premierul va decide că trebuie să plec, voi pleca. Dacă premierul va decide că trebuie să rămân până la sfârșitul mandatului, voi rămâne până la sfârșitul mandatului”, a declarat Prună, la Palatul Parlamentului.

Ministrul a explicat marți în Camera Deputaților cum a ajuns să facă „acele declarații nepotrivite ca limbaj, plastic”, formulate în plenul CSM și care au făcut obiectul acestei moțiuni.

„Declarația mea din plenul CSM din 6 octombrie trebuie interpretată în cheia îngrijorării mele ca ministru, bazată pe exemplele din trecut care au scos în evidență în mod repetat neputința guvernelor de a acoperi integral nevoile sistemului judiciar. Această neputință vine de la faptul că noi, ca țară, nu avem o programare bugetară multianuală. Am folosit această paralelă între necesarul de noi locuri în penitenciar, necesarul de a reforma sistemul penitenciar și necesarul de finanțare a investițiilor din sistemul judiciar. Orice altă interpretare este un exercițiu de decupare din context, de semiotică și de analiză a plasticității în limbaj pentru care pledez vinovată”, a spus Prună.

DEPUTATUL ELENA UDREA A INTRAT IN CARTEA RECORDURILOR:”POATE FI URMARITA PENAL DE DNA!”

18 oct.

Elena Udrea

Deputații au aprobat marți cererea DNA privind încuviințarea începerii urmăririi penale a Elenei Udrea, pentru două infracțiuni de instigare la luare de mită privind campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2009.

Au votat pentru aprobarea cererii 147 de deputați, împotrivă – 96 și unul s-a abținut.

Solicitarea procurorilor a fost citită în plen şi nu s-a înregistrat nicio intervenție din partea grupurilor parlamentare. Ulterior, deputații au adoptat, pe articole, solicitarea.

Udrea s-a dezlănțuit în Parlament

Înainte de vot, Udrea s-a plâns în plenul Camerei Deputaților că, din frică și „mânați de interese meschine”, parlamentarii au transformat cea mai importantă instituție a democrației din România în „cârpa de șters pe jos a sistemului”.

„Dragi colegi, noi am discreditat cea mai importantă instituție a democrației din România, am transformat Parlamentul în cârpa sistemului, în sacul de box al propagandei care aruncă pe această instituție cu zoaie ori de câte ori cineva îndrăznește să se întrebe ce se întâmplă cu această țară. (…) Fricoși și mânați de interese meschine nu am făcut nimic din ceea ce trebuia să facem pentru ca sistemul să nu prindă puterea pe care a prins-o astăzi în România. (…) Personal, mă simt ca într-un moment de stand up comedy sau de stand up tragicomedy. Am toate motivele să solicit la Cartea Recordului să se înregistreze acest caz. N-a mai existat niciodată un parlamentar împotriva căruia să se formuleze 16 cereri de arestare preventivă, de reținere, de urmărire penală și totul într-un an și jumătate. Doar pentru mine ați fost obligați să votați de 16 ori și astăzi veți mai vota încă o dată. Să sperăm că este ultima. Unii ar spune că este prea mult, că se consumă prea multă energie pentru îngroparea unui singur om. Alții ar zâmbi și ar afirma că este evident că am devenit ‘acarul Păun’ al României și inculpatul de serviciul. Ori de câte ori sistemul are o problemă pe care vrea să o mușamalizeze, de acoperit, ori de câte ori ceva nu merge conform planurilor sistemului, mai apare un dosar, o acuzație la adresa Elenei Udrea”, a susținut deputata.

Elena Udrea nu le-a cerut deputaților să voteze într-un fel sau altul.

„Dimpotrivă, mi-ați face un bine dacă ați vota pentru începerea urmării penale, pentru că, altfel, acest moment de astăzi va fi folosit de sistem pentru a argumenta cum vreau eu să mă întorc în Parlament, pentru că Parlamentul îți oferă imunitate. Este de fapt ceva între ‘la revedere’ și o slujbă de veșnică pomenire pentru actualul legislativ. Acest Parlament, din care fac și eu parte, este cel mai laș și nepregătit de după istoria din 1989. Dintr-un amestec de frică, incompetență și ignoranță, noi am permis ca această țară să fie acaparată de sistem. Am făcut legi care întăresc puterea sistemului, acționăm la comandă ascunsă — legea alegerilor, legea finanțării partidelor, legea educației de aprobare a ordonanței privind plagiatele. (…) Din cauza noastră există astăzi academia științelor securității naționale. Am scăpat serviciile de sub control… Nu se mai poate respira în România fără ca un băiat cu ochi albaștri să nu fie implicat. (…) Ne-am întors pe vremea lui Ceaușescu, totul este raportat la noua securitate. Am permis și încurajat toate abuzurile procurorilor și prin voturile noastre am girat practica arestărilor preventive la 10 ani de la comiterea presupuselor fapte”, a mai spus aceasta.

„Asistăm pasiv la distrugerea capitalului românesc. (…) Și din cauza noastră presa a devenit o măciucă a manipulării. Trebuia să creăm facilități fiscale pentru o presă independentă în loc să permitem subordonarea sa în fața intereselor unor securiști mai vechi și mai noi. Am permis instalarea unui guvern incompetent și numit din afara României, care conduce această țară în interesul altora, vânzând tot ce mai avem, dar nefiind în stare să cheltuie un euro din bani europeni, din banii alocați României. Au făcut ce au vrut cu banii românilor și noi tăcem complici. (…) Sunt încercări de a mi se închide gura și de discreditare. Sunt parte din planul sistemului de a vă inocula teama, spaima în rândul clasei politice, de a vă face să tremurați în bănci și de a executa astăzi un plan de manipulare uriașă în vederea acaparării totale și definitive a puterii”, a mai afirmata protejata lui Traian Băsescu.

Pe 12 octombrie, DNA a cerut extinderea urmăririi penale în cazul Elenei Udrea pentru săvârșirea a două infracțiuni de instigare la luare de mită, privind campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din 2009. În perioada săvârșirii faptelor, Udrea avea calitatea de ministru al Turismului.

Potrivit procurorilor, Udrea i-a determinat pe Nastasia Gheorghe, secretarul general al Ministerului Turismului, precum și pe Tarhon Victor, președintele Consiliului județean Tulcea (instituție care primea finanțare și de la Ministerul Turismului pe diferite proiecte), să ceară reprezentanților unor societăți comerciale care aveau contracte cu cele două instituții să achite contravaloarea unor servicii de publicitate furnizate în cadrul campaniei electorale.

%d blogeri au apreciat asta: