PENALUL KLAUS WERNER JOHANNIS PE CALE DE A FI SUSPENDAT.CE POATE FACE CALIN POPESCU TARICEANU CA PRESEDINTE INTERIMAR:MANA LIBERA LA JUSTITIE SI PARCHETE!

Ce s-ar putea întâmpla în situația în care președintele Klaus Iohannis ar fi suspendat de către actuala majoritate parlamentară PSD-ALDE-UDMR.

Există tot mai multe voci care întrevăd în asaltul unor membri PSD asupra DNA un interes ce transcende obiectivele personale, Liviu Dragnea sesizând în acest moment un culoar pentru a da atacul decisiv împotriva președintelui Klaus Iohannis, cu scopul preluării controlului justiției și al parchetele.

Nu este cazul acum să intrăm în detalii privind actualul context politic, cu tot cu garnitura de tensiuni dintre majoritatea parlamentară și șeful statului – găsiți detalii în linkul de mai sus. Ceea ce vrem acum să scoatem în evidență este partea tehnică a situației ipotetice în care Iohannis va fi suspendat, iar conducerea interimară a țării va fi preluată de către președintele Senatului sau, dacă acesta nu poate, atunci de către președintele Camerei Deputaților.

În acest sens, am consultat Constituția României, capitolul II (articolele 80-101). Începem cu articolul 98, care spune negru pe alb că șeful interimar al statului (în cazul de față Călin Popescu-Tăriceanu, dar la fel de bine poate fi Liviu Dragnea, în situația în care cel dintâi nu poate asigura interimatul) NU poate exercita atribuțiile prevăzute la articolele 88, 89 și 90 din legea fundamentală.

Iată mai întâi ce spun acestea:

„ARTICOLUL 88
Preşedintele României adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii.

ARTICOLUL 89
(1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.
(2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.

(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.

ARTICOLUL 90
Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional”.

Cu alte cuvinte, liderul ALDE nu va putea veni să vorbească în fața Parlamentului, să dizolve Legislativul sau să cheme românii la referendum.

Totodată, la fel ca președintele titular, interimarul nu va putea fi membru al vreunui partid şi nici să îndeplinească altă funcţie publică sau privată (art. 84, alin. 1).

Atenție: și președintele interimar poate fi suspendat și pus sub acuzare pentru înaltă trădare, după cum ne spun articolele 95 și 96 din legea fundamentală.

Iată în schimb ce va putea face, conform prerogativelor constituționale:

– să medieze „între puterile statului, precum şi între stat şi societate” (art. 80, alin. 2);

– să beneficieze de prelungirea mandatului, „prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă” (art. 83, alin. 3);

– să se bucure de imunitate (art. 84, alin. 2);

– în caz de demisie a Vioricăi Dăncilă, să desemneze alt premier și să îl trimită la votul parlamentar (art. 85, alin. 2);

– să revoce ori să numească miniștri, la propunerea prim-ministrului (art. 85, alin. 3);

– să consulte „Guvernul cu privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită” (art. 86);

– să ia parte „la şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-ministru, în alte situaţii”, prezidând aceste ședințe (art. 87);

– să „încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil” (art. 91, alin. 1);

– să acrediteze și să recheme „reprezentanţii diplomatici ai României” şi să aprobe „înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice” (art. 91, alin. 2);

– să fie comandantul forţelor armate și președintele CSAT (art. 92, alin. 1);

– să declare mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului sau – în cazuri excepționale – cu aprobarea ulterioară a Legislativului, în maximum 5 zile (art. 92, alin. 2);

– să respingă agresiunile armate asupra României și să le aducă „neîntârziat la cunoştinţă Parlamentului, printr-un mesaj” (art. 92, alin. 3);

– să „instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale”, apoi să solicite aprobarea Parlamentului asupra acestor măsuri, în maximum 5 zile;

– să dea decorații, înalte grade militare (mareșal, general, amiral) și grațieri individuale, precum și să numească în funcții publice (art. 94).

Concluzia este una simplă: în ipoteza în care va asigura interimatul (ca urmare a suspendării lui Klaus Iohannis), Călin Popescu-Tăriceanu va avea aproape la fel de multă putere ca acesta, iar în acel moment Liviu Dragnea (dirijorul actualei coaliții) va bifa o nouă victorie majoră în cariera lui politică: va avea în mâini nu doar Guvernul, ci și Președinția. Abia atunci își va vedea visul cu ochii: acela de a deține întreaga putere în România. Și bine ar fi să nu ne mirăm dacă vom vedea cum același Dragnea va găsi niște Zinovievi, Kamenevi sau Buharini pe care să îi facă vinovați de toate relele din țară și să îi execute (desigur: din punct de vedere politic) în urma unor procese-spectacol.