BIOGRAFIA NEROMANTATA A LUI CRISTIAN TUDOR POPESCU!

 

Biografia romantata:

 

Cristian Tudor Popescu s-a nascut la 1 octombrie 1956 la Bucuresti. A absolvit în anul 1981 Facultatea de Automatizări şi Calculatoare din Bucureşti, obtinand diploma de inginer. Din anul 1991 este angajat al cotidianului Adevarul ca redactor sef adjunct (1991-1996) si apoi ca redactor sef (1996-2005). De asemenea, a fost redactor-sef al săptămanalului Adevarul literar şi artistic (1996-2000). In anul, demisioneaza de la cotidianul Adevarul alaturi de alti 81 de jurnalisti si împreuna cu Mircea Dinescu fondeaza ziarul Gandul.

A avut numeroase aparitii in mass-media, indeosebi in cadrul unor incitante talk-show-uri, fiind invitat permanent la emisiunile televizate Cap si Pajura (social-politic), impreuna cu Emil Hurezeanu si CineTePrinde (în calitate de cinefil).

In martie 2003, este ales presedinte al Clubului Roman de Presa, demisionand din această functie in noiembrie 2006, pe motivul “mercenarilor din presa româneasca”.

In februarie 2007, Cristian Tudor Popescu, a candidat la aceasi functie pentru inca un an si a fost votat cu 113 voturi pentru, 16 împotriva şi 8 abţineri.

Sursa: Wikipedia

Biografia neromantata:

Popescu Cristian, născut la 1 octombrie 1956, în Bucureşti, fiul lui Tudor şi Victoria, inginer, divorţat (pentru a patra oară), domiciliat în str. Feroviarilor nr. 52, Bucureşti.

Când a venit la „Adevărul”, în ianuarie 1990, mult timp după ce zgâlţâiala din decembrie se terminase, Popescu Cristian a dormit nopţi la rând pe câteva mese de la secţia „scrisori”, aflată la mezanin. La vreo săptămână, binefăcătorul său (pe care avea să-l trădeze în scurt timp), Darie Novăceanu, director al ziarului „Adevărul”, a făcut uz de influenţa lui la Petre Roman şi la primarul abia numit al Bucureştiului, spre a-i da lui Popescu un apartament în cartierul „Aviaţiei”.

Liniştit dinspre partea casei, Popescu şi-a luat un pseudonim, Cristian Tudor Popescu (CTP), şi a început să scrie la comanda lui Darie, în funcţie de interesele FSN-ului şi ale lui Petre Roman. Dar de ce nu avea casă? Simplu. Fiindcă fusese dat afară şi din locuinţă şi de la serviciu de către foştii săi colegi la Revoluţie din cauza comportamentului abuziv pe care şi-l permitea în calitate de „nepot” al lui Iulian Vlad, şeful Securităţii ceauşiste. Iar pseudonimul şi l-a luat spre a nu fi recunoscut de ei.

Popescu Cristian, pe numele său real, a lucrat la Întreprinderea de Prospecţiuni şi Foraje „Geofizica”, unitate controlată strict de Securitate, personal de Iulian Vlad, cu sediul în str. Caransebeş nr. 1 (aproape de Piaţa Chibrit) şi cu punctul de lucru unde era angajat Popescu în str. Coralilor nr. 4 (în Dămăroaia). Revoluţia l-a prins lucrând în directa subordonare a lui Adrian Vlad – fiul lui Iulian Vlad – care era directorul Centrului de Calcul Seismic de la „Geofizica”. De altfel, o vreme, CTP l-a angajat şi pe Adrian Vlad la „Adevărul”.

Darie Novăceanu şi-a făcut din Popescu omul bun la toate, punându-l să semneze toate mizeriile pe care el, în calitate de director, nu şi le permitea (în favoarea mineriadelor, împotriva lui Coposu etc.). Pe de altă parte, Novăceanu a încercat să-şi treacă „Adevărul” pe numele lui printr-o privatizare frauduloasă, luându-l tovarăş la parte pe, aţi ghicit, C.T. Popescu. Numai că redacţia a prins de veste şi l-a dat afară pe Darie Novăceanu. Popescu a rămas, şi încă pe funcţie, pentru că avea în această mârşăvie nedusă la capăt un mare merit: el l-a trădat pe Darie Novăceanu, în timpul şedinţei de „demascare” fulminantă.

CTP a rămas liniştit în redacţie ca redactor-şef adjunct, cu un salariu bunicel, dar nu prea mare până în ianuarie 1996. Atunci, după demisia altui adjunct, Dumitru Tinu s-a autonumit director, iar pe CTP l-a făcut redactor-şef, primul său sfetnic. Din acel moment, cei doi au început marile lor afaceri necinstite, avându-l ca mentor şi susţinător pe Fahti Taher. Arabul i-a ajutat pe cei doi să-şi facă vile la Breaza, iar pe Tinu să-şi construiască mai multe vile şi în Bucureşti.

C.T. Popescu şi-a făcut şi un credit preferenţial la BCR, ilegal, pe care în scurt timp a fost nevoit să-l returneze înainte de termen, fiindcă povestea răsuflase în presă. Tot atunci şi-a vândut şi vila de la Breaza. Tunul vieţii, Popescu l-a dat tot pe mâna lui Taher, în decembrie 2002, când arabul i-a dat bani lui Tinu, 1,5 milioane de dolari (prin intermediul lui Hrebenciuc), ca să cumpere acţiunile ziarului „Adevărul” de la ceilalţi colegi ai lui şi să le strângă într-o singură mână – pe moment a lui Tinu. Toţi redactorii şi foştii redactori ai lui Tinu au fost păcăliţi cu câte un dolar, doi pe acţiune (în total 720.000 de acţiuni), dar lui CTP, Tinu i-a dat 625.000 de dolari! De ce? Fiindcă CTP a fost cel care i-a îndemnat pe ceilalţi să vândă, nespunând însă ce sumă fabuloasă a luat el!

La scurt timp, în ianuarie 2003, Dumitru Tinu a murit în împrejurările deja cunoscute. C.T. Popescu a influenţat ancheta cât a putut, spre a se ajunge la concluzia unui accident. Şi tot el, se spune, a avut acces la seiful în care Tinu îşi ţinea dolarii necheltuiţi pe acţiuni, de la Taher. Imediat a preluat funcţiile lui Tinu de preşedinte CRP şi de director la „Adevărul”, fixându-şi un salariu de 10.000 de euro. Împreună cu Anna Maria Tinu l-a scos de la moştenire pe fiul natural al celui ce-l făcuse „om”, Andrei Iucinu-Tinu.

Între timp, s-a pus pe făcut alţi bani, înşelând Fiscul şi pe proprii colegi, prin organizarea unor simpozioane cu diverse ministere de către „Adevărul” şi firmele lui căpuşă Tipo-Media şi Media Soft, care încasau toţi banii. Firmele aveau doar câte o cameră în spaţiul ziarului „Adevărul” la Casa Presei şi câţiva salariaţi, dar profitul lor era mai mare ca al ziarului. Popescu nu lua banii direct, ci prin câţiva interpuşi, în special pe numele amantei sale, Serinela Spătărelu, care încasa sute de mii de euro pe an, numai prin această învârteală. În plus, gaşca lui CTP iniţia mari tunuri de presă şi punea la cale şantaje de sute de mii de euro, aşa cum susţine bunăoară omul de afaceri Ioan Niculae (Tutunul Românesc).

În anul 2004, Anna Maria Tinu nu a mai suportat aceste hoţii şi l-a scos din funcţia de preşedinte al C.A. al ziarului „Adevărul”, astfel că Popescu, împreună cu ciracii săi, a înfiinţat ziarul „Gândul”, încercând să distrugă „Adevărul” – fără scupule, călcând pe cadavre – aşa cum procedase şi în cazul lui Darie Novăceanu sau în cazul fiului natural al lui Dumitru Tinu. La înfiinţarea noului cotidian, el a acoperit 35 la sută din capital, susţinând că banii îi are din acţiunile vândute lui Dumitru Tinu la „Adevărul” (suma de 650.000 de dolari, cum a declarat amanta oficială a lui Tinu, Emilia Iucinu).

Între timp, C.T. Popescu îşi cumpărase şi vila din Domenii, din strada Feroviarilor, ceea ce ar face interesantă o declaraţie de avere din partea lui.

După un an de zile, „Gândul” lui Popescu a dat semne de faliment (20.000 de exemplare, nici jumătate vândute) şi, în disperare de cauză, l-a vândut lui Sârbu, mai exact firmei americano-evreieşti care deţine grupul „Pro”. Apoi, principalul lui asociat, Mircea Dinescu, s-a retras din afacere, scriind un pamflet despre arghirofilia lui C.T. Popescu. Mulţi bani, gurul Popescu a luat de la Patriciu, căruia i-a făcut mari servicii blocând anchetele împotriva lui, ca şi de la S. O. Vântu, apărând frecvent la posturile acestuia. Cu un prilej când Popescu s-a dezis de Vântu, acesta a comentat sec: „mare om, mare caracter”. Într-adevăr!

Şeful gazetarilor din România, cel ce a rămas preşedintele CRP, după ce s-a răzgândit, urmând modele mai celebre, are o avere de invidiat, în ciuda sărăciei ostentative pe care o afişează. Acum este în topul gazetarilor pricopsiţi, cot la cot cu alte „caractere” de „calibrul” lui. Rămâne de văzut cu ce se va alege. Şi nu doar în privinţa averii.

Sursa: Informatia.ro

TRENINGURIST, pseudo-jurnalist, conserva KGB, agent de influenta, plagiator, antiroman, anticrestin, profanator. In trei litere: CTP. IN ATENTIA BOR

 

Acelasi CTP la emisiunea “Cap si Pajura”, la cererea lui Hurezeanu: “Religia ortodoxa in Romania nu a facut aproape nimic pentru civilizarea Romaniei, pentru cultura Romaniei – ar fi putut sa faca mult mai multe – si mai ales pentru valorile morale din aceasta tara. Biserica romaneasca nu a oferit – cu unele, exceptii, foarte putine, si care nu apartin Bisericii Ortodoxe – nu a oferit niste modele morale, nu a oferit martiri si nu a oferit sfinti autentici.“Stiti ce-a facut?”, intreaba Hurezeanu.

“Ce-a facut? Botezuri, nunti si-nmormantari”, raspunde scarbit CTP.

Hurezeanu continua: “A facut un singur lucru, neinsemnat: datorita ei a supravietuit poporul roman.”

CTP: “No! Nu domnule Hurezeanu, poporul roman a supravietuit datorita naturii sale vegetale – cum bine spunea Ana Blandiana! Sau si mai mult decat vegetale: naturii sale pamantoase, lutoase. Ma-ntelegeti? Plastilinice! Daca infigi baioneta intr-o plastilina nu faci mare lucru…Acum 25 de ani numeam Romania, intr-o povestire, Pseudonia – tara pseudo. La fel si acum.”

De amintit si de alte insulte la adresa crestinilor proferate la emisiunea trecuta, din Vinerea Mare.

CTP zambind sarcastic: “Eu sunt in alb, in ‘Vinerea neagra’”
Min 21: “… Acesti oameni ar trebui sa fie aproape de Dumnezeu inca de pe pamant, nu dupa ce inviaza (sic!)…Priviti si dvs ce ‘patern’, ce tipar are aceasta sarbatoare: avem postul, care este negru intr-o anumita portiune, si care este o exagerare, o fortare, dupa parerea mea. Dupa care, odata cu invierea… ce se intampla? Cum celebram asta? Ne indopam! Cu drob de miel, cu oua, cu cozonac! La limita indigestiei! Toata lumea se apuca sa manance in nestire… Asa se simbolizeaza inaltarea la cer!… Bucuria mi-o manifest bagand la mat? Da, ca altfel nu esti credincios, esti pacatos!”

Min 38: CTP: “Asta incercam sa spun: ca superficialitatea credintei in Romania, credintei ortodoxe, care se bazeaza mai mult pe ritual, pe protocoale: te duci la biserica, dai bani, pui in cutia milelor, chemi popa sa-ti dea cu pamatuful prin casa, s.a.m.d., acestea sunt importante; de vreme ce credinta profunda care nu are nici o legatura cu sarbatorile legale religioase, nu are nici o legatura cu a face donatii, ei bine, acest tip de credinta (?!), profunda cu adevarat nu prea exista in Romania. Asa cum se vede, aceasta tara nu a dat nici sfinti, nici martiri, decat extrem de putini putini…”

Hurezeanu (cu o jumatate de gura): “N-as generaliza. In orice caz nu exista la nivelul portativului public (?!), desigur”.

Sursa: Victor Roncea

Sursa Foto: Victor Roncea

WikiLeaks: Si CTP-ul turna de zor la Ambasada SUA

Cristian Tudor Popescu, seful lui Bogdan Chirieac de la Adevarul si Gandul, a turnat si el la Ambasada SUA, dupa cum arata cablogramele Wikileaks. Acesta explica faptul ca e prieten cu Mircea Geoana, dar pe care il considera cam sovaielnic. Se pare ca la ambasadorul SUA aveai mare trecere la acea vreme daca te dadeai prieten cu Mircea Geoana, fost ambasador al Romaniei la Washington, omul pe care l-ar fi vrut americanii de presedinte. In acelasi timp, chiar Mircea Geoana se dadea mare pe la Ambasada SUA, afrimand: “Sunt number one”.

Intr-o telegrama din decembrie 2006, Ambasada SUA de la Bucuresti descrie sedinta parlamentara de condamnare a comunismului si citirea raportului Tismaneanu de catre Basescu. Cu aceasta ocazie, functionarii diplomatici americani de la Bucuresti noteaza ca Mircea Geoana a pierdut ocazia sa se distanteze de Ion Iliescu, un fost comunist, dar si ca Titus Corlatean a spus Ambasadei ca Vacaroiu nu a linistit sala pentru ca ii era frica pentru securitatea lui fizica, scrie Kamikaze.

In finalul telegramei se pomeneste si o intalnire privata a lui Cristian Tudor Popescu cu diplomatii americani, in care jurnalistul spune ca e prieten de 20 de ani cu Geoana, dar ca acesta din urma isi face rau si are aceeasi problema ca intotdeauna: e sovaielnic. Cristian Tudor Popescu era la acea vreme seful Clubului Roman de Presa si fusese introdus in cercurile ambasadei SUA de catre subalternul sau Bogdan Chirieac, campion al dezinformarilor wikileaks, dupa cum s-a vazut dintr-un articol anterior.

CTP, despre scursurile Wiki referitoare la Romania

“Am o singura intrebare in legatura cu scursurile Wiki referitoare la Romania: americanii astia bugetari de la Ambasada SUA, care transmit aceste vorbe supte din gura targului drept “informatii”, sunt mai bine sau mai prost platiti ca SRI?”, scrie Cristian Tudor Popescu intr-un editorial publicat luni in Gandul.

Sursa: Agentia de Investigatii Media