EVRIKA,GAULEITERUL KLAUS WERNER JOHANNIS S-O RAZGANDIT: APELUL SEMNAT DE CEI 84 ACADEMICIENI IN FEBRUARIE A REAPARUT PE SITE-UL ACADEMIEI ROMANE!

UPDATE: Apelul a reapărut pe site-ul Academiei Române. Președintele Iohannis ceruse Academiei Române să RETRAGĂ apelul la unitate și integritate teritorială a României, lansat în februarie.

ACTUALIZARE 20:00 Apelul semnat de cei 84 de academicieni a reapărut pe site-ul Academiei Române, după ce Cotidianul a anunțat că Președinția ceruse instituției să-l elimine.

Știrea inițială

În luna februarie a.c., peste 80 de academicieni semnau un apel către poporul român și către instituțiile fundamentale ale statului, pentru apărarea integrității și a unității statului român, a fost scos de pe siteul Academiei Române, la cererea expresă a Președinției, informează Cotidianul.

Informația a fost făcută publică vineri, cu prilejul Adunării Generale a Academiei Române, prilej cu care, deși subiectul nu figura pe ordinea de zi, unii dintre cei din sală au cerut explicații prezidiului referitoare la scoaterea de pe site a acestui emblematic document, la puțină vreme după ce a devenit public, acesta fiind semnat la început de 84 de ilustre personalități.

Daniel Dăianu, deconspirat ca ofițer al fostei Securități, a justificat retragerea documentului, afirmând că s-ar fi opus „vocii străzii”, care atunci manifesta împotriva Guvernului. De altfel, președintele Iohannis a susținut activ protestele stradale, chiar ieșind în Piața Universității alături de manifestanți.

Încolțit de vociferările colegilor săi, președintele Academiei, acad. Ionel Valentin Vlad, le-a spus colegilor din sală că a scos Apelul de pe site-ul instituției în urma cererii exprese a președintelui României, formulată printr-un consilier, amănunt care, cum era și firesc, a provocat consternare în sală, întrucât ne aflăm la începutul anului 2017, iar așa ceva nu se mai petrecuse niciodată în istoria de după 1990 a Academiei!

Este de remarcat că apelul, redactat cu mult înainte de momentul februarie 2017, vorbea de fenomene profunde și periculoase pentru țară, inclusiv de „încercare de erodare a identității, suveranității și unității naționale a României, cu multe acțiuni plasate sub semnul globalismului nivelator sau al unei exagerate «corectitudini politice», dar și cu multe acțiuni îndreptate direct împotriva statului și poporului român (rescrierea tendențioasă, lacunară sau chiar mistificatoare a istoriei, denigrarea simbolurilor naționale, subminarea valorilor și instituțiilor fundamentale, sabotarea viitorului, dezmoștenirea generațiilor care vin după noi prin vânzarea pământului, a resurselor solului și subsolului, prin defrișări masive, prin înstrăinarea sau falimentarea unităților economice, prin degradarea învățământului și a sistemului sanitar, prin politizarea excesivă a tuturor subsistemelor statului și societății, ceea ce are ca efect deprofesionalizarea, confuzia valorilor, corupția, lipsa de eficiență, apariția unor tensiuni sociale”.

Mai mult, Apelul se dovedește a fi extrem de actual, dovadă fiind recenta încercare de anihilare a românilor din Ucraina, despre care președintele Iohannis nu scoate niciun cuvânt.

„Azi, Cotroceniul este egal cu: nesocotirea statutului celui mai reprezentativ for al științei și culturii românești – Academia Română; ignorarea jertfei sutelor de mii de ostași români în ultimul război mondial; abandonarea iresponsabilă a comunității românilor din Ucraina”, încheie Cotidianul.

NU UITATI ROMANI. 77 DE ANI DE LA MASACRAREA ROMANILOR DE CATRE TRUPELOR UNGURESTI HORTHYSTE DE LA TREZNEA!

 

În localitatea Treznea din județul Sălaj au loc sâmbătă, 9 septembrie,  ceremonii de comemorare a martirilor masacrului comis la 9 septembrie 1940 de trupele horthyste.

În toamna anului 1940, imediat după intrarea în vigoare a Diktatului de la Viena, care prevedea cedarea Ardealului de Nord către Ungaria horthystă, în mai multe localități din această parte a României trupele maghiare au ucis sute de români, printre cele mai cunoscute fiind masacrele de la Treznea, unde au fost ucise 86 de persoane, și Ip, cu 157 de morți.

86 de localnici – copii, bărbați, femei, vârstnici – toți au fost  omorâți în 9 septembrie 1940 de trupele horthyste, pentru simplul motiv că erau români, povestește doctorul în istorie Marin Pop din cadrul Muzeului de Istorie și Artă Sălaj.

Primele victime au fost copii aflați cu vitele la păscut. Cadavrele lor au fost descoperite pe izlazul comunal. Români și evrei au fost masacrați cu focuri de mitraliere, străpunși cu săbiile și baionetele, iar casele atacate cu grenade și incendiate. În urma acestor incidente au murit 93 de persoane, dintre care 86 de români și 6 evrei.

Cotidianul România nouă din data de  1 ianuarie 1941, relata cazul lui Nicolae Brumar, român ridicat din propria sa casă de trupele ungare și împușcat lângă o capită de fân, împreună cu soția și cele două fiice ale sale. Cadavrele au fost descoperite ciopărțite cu baioneta. Un alt caz foarte cunoscut în epocă a fost cel al lui Vasile Mărgăruș. Acesta a fost străpuns cu baioneta în mai multe părți ale corpului și apoi împușcat în cap cu gloanțe model „dum-dum”. Preotul ortodox a căzut de asemenea victimă trupelor horthyste. A ars in casa parohiala care a fost incendiată.

În Trăznea se aflau și 9 soldați români reîntorși acasă și demobilizați. Aceștia au fost împușcați cu efectele militare pe ei. Învățătorul și soția au încercat să se refugieze în comuna Pusta. Au fost prinși și aduși la sediul jandarmilor maghiari de la Agrij, de unde au fost duși pe un câmp și împușcati.

Printre victimele masacrului de la Treznea se numără și familia muzicologului român Octavian Lazăr Cosma, președinte al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (au fost uciși părinții săi, învățătorii Lazăr si Aurelia Cosma).

În memoriile sale, profesorul Cosma evocă evenimentele sângeroase din 1940: „Și vara anului 1940 avea să aducă reflexele militarismului regimurilor totalitare, fascist și comunist, o parte a teritoriului fiind pusă pe tavă horthystilor, Treznea intrând sub acest funest Diktat ce avea să schimbe cursurile multor vieți. Consecințele pentru sătenii Treznei au fost dezastruoase, la 9 septembrie 1940 trupele ungare au mărșăluit pe ulița principală, venind dinspre Zalău și îndreptându-se spre Buciumi și mai departe. La primărie, notabilitățile – primarul român, notarul, directorul școlii – le-au întâmpinat fără prejudecăți. Către orele amiezii, subțiindu-se rândurile trupelor, se părea că preluarea autorității se făcuse si pe raza comunei noastre, lumea își vedea de treburi, căci era o zi însorită de toamnă, culesul recoltei neputând aștepta, mai ales otava… Și, deodată, au răsunat împușcături, ce deveneau persistente, se auzeau strigăte de groază, neliniștea și neputința își dăduseră mâna, soldați înarmați se războiau cu femei casnice, cu pruncii, cu moșnegii; încep să ardă case, primăria este cuprinsă de flăcări, se aude o puternică detunătură din centrul comunei, care a băgat și mai mult oamenii în sperieți. Grupe de cătane răscoleau gospodăriile și, sub amenințarea baionetelor, se făceau coloane de nevinovați, care erau împușcați, găuriți cu baionete, conduși spre locuri unde urmau să fie executați. Motivul? Erau români. Localnicii unguri au reacționat cu bucurie, dar au existat și cazuri de reținere, căci nu se așteptau la un măcel. Groful Francisc Bay dispăruse, nimeni nu intervenea salvator… Bubuitura din sediul primăriei are o explicație simplă: la subsol era depozitată o cantitate mare de dinamită folosită pentru spargerea răzoarelor de piatră, necesară pavării drumului. Temperatura generată de flăcările ce cuprinseseră primăria a declansat explozia, care a alertat trupele ocupante, derutându-le. Aceste trupe de închidere se aflau, după unii martori, sub influența alcoolului. Pe Meses, se zice, groful Bay cu oamenii săi au organizat o acțiune, cerând execuții în anume puncte. Erau vizați și intelectualii satului, preotul Traian Costea, care a fost împușcat și lăsat pradă vîlvătăilor care cuprinseseră casa parohială. Măcelul s-a derulat cu cruzime, nemenajînd, în prima fază, pe cei care cădeau în calea armatei însetată de sânge. Nu numai români, deoarece printre victime au fost și evrei, inclusiv copii.”

Lord Edmond Fitzmaurice, Foreign Office, Londra, spune: „Atitudinea provocativă a minorității maghiare față de români poate, de la un moment la altul, să dea naștere la revolte sângeroase, ale căror consecințe sunt incalculabile. Ungurii urmăresc o politică violentă și oarbă împotriva naționalităților supuse Coroanei, în mod deosebit împotriva românilor.”

În lucrarea „Les assassinats”, publicistul american Milton G. Lehrer relata: „Comuna Trăznea a fost ocupată de trupele ungurești la 9 septembrie 1940. Ca și când armata de ocupație ar fi executat un ordin primit, îndată ce satul a fost invadat de soldați, un veritabil potop de foc și sânge s-a abătut asupra lui. Toate armele moderne au fost utilizate pentru a satisface instictele brutale: puști, mitraliere, tunuri, grenade. După ce au fost trase primele salve, soldații au pătruns în case și au asasinat pe oricine găseau în calea lor, incendiind locuințele. Cazul preotului român Traian Costea, care, dupa ce a primit un glonte în cap, a fost tras pe galeria de lemn a presbiteriului – căruia i s-a dat foc și a ars în întregime odată cu cadavrul preotului – este tipic. După încetarea focului de arme, ungurii au pus mâna pe copiii de români și îi aruncau de vii în foc, făcându-i să moară în chinuri groaznice. Jale mare răsuna în tot locul de plânsetele lor”.

An de an, masacrul de la Treznea este pomenit de istorici ca fiind o pată neagră în istoria umanității, o crimă care nu trebuie să se mai repete niciodată.

NAZISTUL KLAUS WERNER JOHANNIS A CENZURAT APELUL ACADEMICIENILOR CA PE VREMEA LUI CEAUSESCU!

Proiect de ţară la Academie şi la Cotroceni

Cunoscutul Apel al academicienilor către poporul român şi instituţiile fundamentale ale statului, dat publicităţii în luna februarie a.c., a fost scos de pe site-ul Academiei Române, la cererea expresă a Cotroceniului, gest incredibil şi incalificabil, care aminteşte de sinistra perioadă comunistă, când până şi cel mai reprezentativ for al ştiinţei şi culturii din ţară era considerat o feudă a cuplului dictatorial.

Faptul a devenit public vineri, cu prilejul Adunării Generale a Academiei Române, prilej cu care, deşi subiectul nu figura pe ordinea de zi, unii dintre cei din sală au cerut explicaţii prezidiului referitoare la scoaterea de pe site a acestui emblematic document, la puţină vreme după ce a devenit public, acesta fiind semnat la început de 84 de ilustre personalităţi.

În dezbaterile apărute ad-hoc s-au remarcat intervenţiile lui Daniel Dăianu şi Răzvan Theodorescu. Primul, cu aplombul unui vechi combatant cu opinii albastre, a criticat documentul, adoptând poziţia unui adept al dictaturii străzii, şi nu al primatului raţiunii, lucidităţii şi responsabilităţii faţă de destinul naţiunii şi al ţării, dovedind că nu are nicio conectare la semnalul de alarmă, judicios argumentat şi bine punctat ştiinţific de colegii săi. Al doilea, în stilul său clasic oportunist, a scăldat-o, începând prin a spune că nu ar fi semnat Apelul la ora lansării lui şi încheind cu precizarea că azi ar face-o.

Cum cineva din prezidiu a spus că „nu a ştiut nimic despre Apel“, afirmaţia a fost amendată imediat prin precizarea că documentul „a fost votat de patru din cei şase membri ai Prezidiului Academiei“. Încolţit, preşedintele Academiei, acad. Ionel Valentin Vlad, le-a spus colegilor din sală că a scos Apelul de pe site-ul instituţiei în urma cererii exprese a preşedintelui României, formulată printr-un consilier, amănunt care, cum era şi firesc, a provocat consternare în sală, întrucât ne aflăm la începutul anului 2017, iar aşa ceva nu se mai petrecuse niciodată în istoria de după 1990 a Academiei, ci în vremea comunistă, când, indiferent de instituţie şi numele ei, se aplica rolul conducător al partidului, exprimat prin dictatură!

Pornind de la cele de mai sus, se impun două observaţii. Prima – sperăm să nu asistăm de acum încolo la o atitudine vindicativă şi punitivă a Cotroceniului, cu efecte total nefericite asupra Academiei. A doua porneşte de la carotarea făţişă a României pe plan extern de către Ungaria, sub pretexte supraevaluate, şi de la gestul Ucrainei de a sfida minorităţile ei naţionale, inclusiv pe cea română, ceea ce subliniază caracterul deosebit de actual al Apelului.

Ca urmare, ne întrebăm: la sugestia şi presiunea cui a reacţionat preşedintele Klaus Iohannis, intervenind în stil ceauşist în viaţa Academiei? Cunoaşte el un caz similar în Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia sau Bulgaria, ca să vorbim despre Estul Europei, în care eventuale resuscitări ale trecutului comunist ar fi fost plauzibile?

Ce l-a deranjat pe preşedintele Iohannis că semnatarii Apelului erau „îngrijoraţi de evoluţiile interne şi internaţionale din ultimele decenii, caracterizate printr-o continuă şi alarmantă încercare de erodare a identităţii, suveranităţii şi unităţii naţionale a României, cu multe acţiuni plasate sub semnul globalismului nivelator sau al unei exagerate «corectitudini politice», dar şi cu multe acţiuni îndreptate direct împotriva statului şi poporului român (rescrierea tendenţioasă, lacunară sau chiar mistificatoare a istoriei, denigrarea simbolurilor naţionale, subminarea valorilor şi instituţiilor fundamentale, sabotarea viitorului, dezmoştenirea generaţiilor care vin după noi prin vânzarea pământului, a resurselor solului şi subsolului, prin defrişări masive, prin înstrăinarea sau falimentarea unităţilor economice, prin degradarea învăţământului şi a sistemului sanitar, prin politizarea excesivă a tuturor subsistemelor statului şi societăţii, ceea ce are ca efect deprofesionalizarea, confuzia valorilor, corupţia, lipsa de eficienţă, apariţia unor tensiuni sociale)“ şi că cei 84 de academicieni erau „preocupaţi în mod deosebit de încercările recurente de «regionalizare» a României sau de crearea de enclave autonome pe baze etnice, contrare Constituţiei României şi tendinţelor de integrare europeană, total neproductive din punct de vedere economic, social, al calităţii vieţii în aceste zone“?

Prin ce s-a simţit lezat, încât a cerut scoaterea Apelului de pe site-ul Academiei, preşedintele României, cel care, în luna mai 2015, când s-au împlinit 70 de ani de la sfârşitul celui de Al Doilea Război Mondial, nu a depus o coroană de flori la Bucureşti, nici la Oarba de Mureş, unde au murit mii de militari români în luptele cu naziştii, şi nici la Carei, ultimul oraş românesc eliberat de sub cizma hitleristă? Acelaşi Iohannis care, în schimb, s-a dus în Polonia, unde a depus o coroană de flori la monumentul soldaţilor polonezi decedaţi în luptele cu hoardele hitleriste.

Prin ce a fost deranjat de îngrijorările fireşti, exprimate în acest excepţional document de vibraţie şi ataşament faţă de cauza identităţii naţionale, care este Apelul celor 84 de academicieni, Klaus Iohannis, cel care, ajuns la Roma, Madrid sau Berlin, caută cu mare atenţie mâinile românilor aflaţi pe acele meleaguri spre a le strânge, dar, ajuns în vizită oficială la Kiev, nu a catadicsit să aloce o oră măcar spre a se întâlni cu reprezentanţii minorităţii române, atât de oropsită şi supusă unei asimilări atroce? Explicaţia e simplă: cei din diaspora sunt şi prezumtivii lui votanţi, iar românii din Ucraina sunt pentru el o cantitate neglijabilă. În mod cert, şi acest ultim amănunt a contat pentru autorităţile din Ucraina când au interzis învăţământul în limbile minorităţilor, inclusiv în română.

Azi, Cotroceniul este egal cu: nesocotirea statutului celui mai reprezentativ for al ştiinţei şi culturii româneşti – Academia Română; ignorarea jertfei sutelor de mii de ostaşi români în ultimul război mondial; abandonarea iresponsabilă a comunităţii românilor din Ucraina.

MIHAI FIFOR PROPUS DE COALITIA PSD +ALDE MINISTRUL APARARII NATIONALE!

 

PSD îl propune pe Mihai Fifor ministru al Apărării Naționale, după demisia lui Adrian Țuțuianu din fruntea instituției.

Fifor este în prezent ministru al Economiei în Guvernul Tudose. În locul lui Fifor la Ministerul Economiei, PSD l-a nominalizat marți pe deputatul Gheorghe Șimon.

Liderii PSD s-au reunit, marţi, într-o şedinţă, la finalul căreia preşedintele partidului Liviu Dragnea a făcut anunțul.

Dragnea a precizat că l-a sunat luni seară pe preşedintele Klaus Iohannis pentru a-l informa despre aceste propuneri.

„Eram cu premierul Mihai Tudose, l-am sunat pe președinte, l-am informat care vor fi propunerile noastre astăzi. Președintele, de principiu, a agreat aceste propuneri. Sigur că o să le analizeze abia după ce vin hârtiile oficial, dar aseară nu a avut reacție de respingere sau să nu fie de acord cu noi”, a relatat liderul PSD.

Mihai Fifor, propus ministru al Apărării Naționale, este președintele Consiliului Național al PSD. Este licențiat în Filosofie, doctor în Antropologie Socială şi a urmat cursurile Colegiului Naţional de Apărare, conform CV-ului său. În 2015, în timpul Guvernului Ponta, a fost refuzat de preşedintele Klaus Iohannis pentru a prelua Ministerul Transporturilor.

Gheorghe Șimon, propus ministru al Economiei, este vicepreşedinte al PSD Maramureş. A absolvit Facultatea de Mecanică la Cluj.

De-a lungul timpului a ocupat funcțiile de consilier local în cadrul Consiliului Local Vişeu de Sus și consilier județean, la Consiliul Judeţean Maramureş, potrivit CV-ului său. Totodată a fost director general la o societate din Baia Mare – SC Angred SRL.

FOSTUL OFITER SRI,DANIEL DRAGOMIR CUNOSCUT DIN DOSARUL BLACK CUBE SI DEZVALUIRILE INCENDIARE DESPRE „CAMPUL TACTIC”AL BINOMULUI COLDEA SI KOVESI!

 

Fostul ofițer SRI Daniel Dragomir, devenit cunoscut după ce a fost arestat în dosarul Black Cube, susține că rechizitoriile prezentate de procurorii DNA în instanţă erau scrise, de fapt, de ofiţeri ai serviciului secret, și totodată erau aranjate complete de judecată.

„Ofiţerii SRI făceau rechizitoriile, iar bravii procurori DNA le luau, le contrasemnau şi le trimiteau în instanţă. Sperau ca cei din câmpul tactic să dea decizii favorabile. Cei din SRI dădeau bileţele şi erau dictate complete de judecată. Erau relaţii personale între judecători şi ofiţeri care erau implicaţi în câmpul tactic. Dumbravă sprijinea judecătorii să ajungă în poziţii. A fost şi prin şantaj cum ar fi fost arhiva SIPA. Au fost şi ofiţeri acoperiţi în justiţie. Când vorbim de ofiţeri acoperiţi între procurori şi judecători se încalcă grav Constituţia”, a afirmat Dragomir la România TV.

Potrivit acestuia, fostul său șef Florian Coldea a ordonat arestări: „Coldea avea nevoie de un braț armat în justiție. Coldea a ordonat arestări și în prezența mea. În fața comisiei parlamentare care îmi va ridica această opreliște a secretului, voi vorbi”.

Fostul colonel SRI a susținut totodată că întâlnirea din „sufrageria” lui Gabriel Oprea, din noaptea alegerilor prezidenţiale din anul 2009, a fost una reală. „Aceste întâlniri erau de domeniul evidenţei. Se ştiau în SRI. La întâlniri merg şoferi, acele persoane raportează. Ele au foi de parcurs. Toate activităţile există. Se pot identifica cu uşurinţă”, a spus Daniel Dragomir.

150 DE ANI DE LA INFIINTAREA BIBLIOTECII ACADEMIEI ROMANE!

Miercuri, începând cu ora 10, în Aula Academiei Române va avea loc sesiunea festivă dedicată împlinirii a 150 de ani de la înfiinţarea Bibliotecii Academiei Române. La eveniment vor participa conducerea şi membrii Academiei Române, oficialităţi ale statului, invitaţi din partea ambasadelor şi reprezentanţi ai instituţiilor culturale româneşti, anunțăAcademia Română într-un comunicat. Sesiunea festivă va fi condusă de acad. Florin Gheorghe Filip, directorul general al Bibliotecii Academiei Române.

Manifestarea va fi urmată în sala „Theodor Pallady“ de vernisajul expoziţiei „Biblioteca Academiei Române – Tezaur de cunoaştere“, în care vor fi prezentate exponate din colecţiile Bibliotecii Academiei Române. Vor expune Cabinetul de Manuscrise – Carte rară, Cabinetul de Stampe şi Cabinetul de Numismatică.

Seria de evenimente dedicată împlinirii a 150 de ani de la înfiinţarea Bibliotecii Academiei Române continuă joi şi vineri, 14-15 septembrie, în amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu“, cu Simpozionul „Valori patrimoniale ale Bibliotecii Academiei Române“.

Biblioteca Academiei Române, fondată la data de 6 august 1867, este prin statut şi misiune cea mai reprezentativă bibliotecă cu rol naţional patrimonial din România. Deţine aproape 14 milioane de unităţi de bibliotecă, concretizate în carte rară, carte veche, manuscrise, hrisoave domneşti, documente de arhivă, stampe, fotografii, atlase şi hărţi, presă, numismatică. Biblioteca Academiei Române este, în prezent, o bibliotecă de şi pentru cercetare ştiinţifică, vizitată anual de cercetători din ţară şi străinătate.

GREGORIAN BIVOLARU AMICUL LUI MACOVEI SI GUSETH PE CALE DE A FI ELIBERAT!

Gregorian Bivolaru, condamnat pentru întreţinere de act sexual cu un minor, poate fi eliberat condiţionat, a decis pe 7 septembrie Judecătoria Bistriţa. Decizia judecătorilor putea fi contestată în termen de trei zile, însă procurorii nu au formulat contestaţie până în prezent, astfel că liderul MISA ar putea fi eliberat.

„Admite cererea de liberare condiţionată formulată de domnul B.G., fiul lui Constantin , încarcerat în Penitenciarul Bistriţa în executarea unei pedepse de 6 ani închisoare, aplicată prin SP nr. 2591/2016 a Tribunalului Bucureşti, în baza căreia a fost emis mandatul de executare nr. 7784/2016. Dispune liberarea condiţionată a petentului Bivolaru Gregorian. În baza art. 275 alin. (3) Cod procedură penală cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Cu drept de contestaţie în termen de 3 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică, azi 07.09.2017”, a decis Judecătoria Bistriţa.

Bivolaru ar fi fost propus pentru eliberare condiționată deoarece are peste 60 de ani.

„Comisia pentru eliberări condiționate a acceptat solicitarea noastră de a-l pune în libertate pe Gregorian Bivolaru, aplicându-se reducerea pedepsei, de o treime, care se aplică persoanelor peste 60 de ani”, a spus avocatul lui Bivolaru, Aris Cupșa.

În iunie 2013, Gregorian Bivolaru a fost condamnat de instanţa supremă, definitiv, la şase ani de închisoare cu executare.

Bivolaru a plecat din România în anul 2004, iar în 2005 a primit azil politic în Suedia. Pe 26 februarie 2016 a fost prins de autorităţile franceze în timp ce se afla la un târg în Paris. Liderul MISA a fost adus din Franța în România în luna iulie a anului trecut.

„În urma cooperării polițienești internaționale cu autoritățile judiciare din Franța, la data de 22 iulie, polițiștii din cadrul Centrului de Cooperare Polițienească Internațională — IGPR au efectuat o misiune de preluare, sub escortă, a unui bărbat de 64 de ani, pe numele căruia este emis un mandat de executare a pedepsei pentru săvârșirea infracțiunii de act sexual cu minor”, anunța IGPR la acel moment.

GAULEITERUL NAZI,KLAUS WERNER JOHANNIS SI MIGRANTII CARE VIN IN ROMANIA!

Aproape nu trece zi în care Poliția de Frontieră să nu captureze la granița României grupuri de migranți. Sirieni, pakistanezi, irakieni, marocani, congolezi și alte nații au schimbat ruta către Occident prin țara noastră. Autoritățile fie se fac că nu văd acest lucru, fie acceptă ca România să se transforme într-un pașalâc. Discuțiile sterpe de la CSAT se pare că nu au în vedere un lucru care este evident: migranții au luat în calcul România după ce peste tot li s-au închis porțile.

Mii de persoane au fost prinse de Poliția de Frontieră în încercarea de a trece granița română prin zone de fâșie verde sau chiar pe mare. Primii care sunt puși în fața migranților sunt polițiștii de frontieră. Aceștia, după ce îi rețin, îi audiază, le întocmesc dosar penal pentru trecere frauduloasă a frontierei, după care îi predau Inspectoratului General pentru Imigrări. Poliția de Frontieră a depistat în primele șapte luni ale anului 2.800 de migranți ilegali care au încercat să treacă fraudulos granița. Din aceștia, 1.500 pe sensul de intrare, iar 1.300 la ieșirea din țară. Au fost organizați în 416 grupuri, în care au fost identificați 170 de facilitatori. Unii migranți aleg să solicite statului român acordarea statutului de azil, în speranța că vor avea ocazia să plece către Occident. Alții, foarte puțini, ce-i drept, sunt returnați de unde au venit, nu de unde provin. Deși analizele făcute de autorități indică faptul că, în prezent, România, comparativ cu frontierele altor state UE, nu s-a confruntat cu un aflux masiv de persoane care încearcă să treacă fraudulos graniţa, situaţia a fost şi este atent monitorizată. Pentru a preveni un asalt masiv din partea migranților, mai ales că Ungaria și-a blocat frontiera verde cu un grad înalt de peste doi metri și cu sârmă ghimpată, iar Croația și-a întărit frontiera cu armata, și Poliția de Frontieră Română a luat măsuri.

S-a închis cam totul

Efectivele Poliţiei de Frontieră care îşi desfăşoară în mod curent activitatea în zona de frontieră sunt sprijinite de dispozitive de jandarmi care acţionează zilnic în misiuni de supraveghere a frontierei terestre la granița cu Serbia. Aceste acţiuni au ca scop combaterea infracţionalităţii transfrontaliere, în mod special a migrației ilegale, echipajele mixte fiind dotate cu echipamente şi autospeciale cu sistem de termoviziune. De asemenea, echipajele de la sol sunt sprijinite de un elicopter din cadrul MAI, care execută misiuni de supraveghere aeriană în zona de competenţă, atât pe timp de zi, cât şi pe timp de noapte. Măsuri similare de întărire a dispozitivului de supraveghere a frontierei de stat au fost dispuse şi la Marea Neagră: Poliția de Frontieră Română, prin Garda de Coastă, asigură atât patrularea, cât și intervenția pe mare. Alături de polițiștii de frontieră, pe uscat a fost suplimentat numărul polițiștilor și jandarmilor pentru patrulare. De asemenea, pentru gestionarea fenomenului s-a pus accent pe colaborarea cu autorităţile de frontieră din ţările vecine. Astfel, la frontiera cu Serbia, în vederea îmbunătăţirii colaborării dintre cele două state şi gestionării eficiente a fenomenului la graniţa comună, au început misiunile de patrulare în comun de către autorităţile de frontieră dintre cele două ţări. La frontiera cu Ungaria, cooperarea transfrontalieră cu autoritățile ungare este foarte eficientă, în acest sens fiind desfășurate acțiuni comune de prevenire și combatere a migrației ilegale și permanent se desfășoară un schimb operativ de date și informații, în vederea depistării persoanelor care încearcă să treacă ilegal frontiera. De asemenea, la graniţa cu Bulgaria, controlul la frontiera dintre cele două ţări se realizează în comun, fapt pentru care migranţii depistaţi sunt predați autorităților de frontieră bulgare, în baza documentelor bilaterale de colaborare, în vederea continuării cercetărilor.

Azilanții returnați

Când văd Poliția de Frontieră Română, migranții se întorc. „Dacă în 2011, 2012, 2013, când ne vedeau, strigau: «Poliția! Azil!», acum nu mai vor să fie prinși, fiindcă dacă sunt înregistrați ca solicitanți de azil într-un stat și sunt prinși în alt stat, atunci sunt returnați acolo unde au solicitat azil prima dată. Există o convenție Dublin 2 care spune că dacă ai solicitat azil într-o țară din UE, chiar dacă ești găsit în Germania, te întorci în țara în care ai cerut prima dată azil. Și ei au aflat chestia asta, că sunt foarte bine informați. Au mai venit prin 2011, 2012, 2013… au fost peste 500. Erau peste 160 de migranți pe un vapor atunci. România este o rută. O rută pe care o încearcă“, ne-au declarat surse din Poliția de Frontieră. În ceea ce privește returnarea migranților fie în țări de unde provin, fie de unde au venit, ține de Inspectoratul General pentru Imigrări. Regimul de cazare al solicitanților de azil este semideschis, ceea ce le oferă posibilitatea acestora să se deplaseze fără restricții prin România. Nu același lucru se întâmplă în Ungaria, care a schimbat legislația și solicitanții de azil au regim închis. Acest lucru a fost sancționat de UE. Conform informaţiilor furnizate de Inspectoratul General pentru Imigrări, în primul semestru al anului 2017 au fost 2.000 de cereri de azil. În aceeaşi perioadă, 230 de persoane au fost îndepărtate sub escortă (motive de trecere ilegală a frontierei de stat, nerespectarea deciziei de returnare).

Iranieni și irakieni la 2 Mai

În zona localității 2 Mai din județul Constanța, pe 9 septembrie, a fost escortat un pescador care transporta ilegal 97 de migranți iranieni și irakieni. Din aceștia, 40 erau bărbați, 21 femei și 36 copii. Alte patru persoane au fost internate în spital pentru enterocolită. Polițiști de frontieră din cadrul Sistemului Integrat de Supraveghere la Marea Neagră au depistat la circa o milă marină de frontiera comună româno-bulgară o ambarcațiune care a fost escortată în Portul Mangalia. Pompierii de la ISU Constanța au instalat două corturi de prim ajutor în Portul Mangalia pentru evaluarea medicală și trierea migranților. Cu o zi înainte a fost interceptată o altă navă. Garda de Coastă turcă a intervenit și a preluat ambarcațiunea. La bord au fost descoperite 120 de persoane care transmiteau mesaje de ajutor.

87 de migranți debarcați la Midia

Garda de Coastă a interceptat săptămâna trecută un pescador cu migranți la Midia, în apropierea țărmului. Pe 3 septembrie, în jurul orei 6.35, polițiști de frontieră din cadrul Sistemului Integrat de Supraveghere la Marea Neagră au detectat un pescador aflat la 14 mile marine est de Midia, în afara apelor teritoriale. Nava nu a răspuns avertismentelor autorităților române și nu a oprit, continuând să se deplaseze spre țărm. Două nave ale Gărzii de Coastă au urmărit ambarcațiunea până în apropierea Portului Midia. Conducătorul vasului urmărit s-a înfipt efectiv în malul românesc, punând în pericol viața migranților. Au fost reținuţi pentru cercetări 87 de migranți ilegali, din care 48 de bărbați, 16 femei și 23 de copii. Șapte călăuze, cetățeni turci, ciprioți și bulgari, au fost arestate.

Irakieni la Mangalia

O ambarcațiune sub pavilion turcesc, pe care se aflau 69 de refugiați irakieni și două călăuze, a fost descoperită în luna august de Garda de Coastă. Migranţii au fost duși la Mangalia. Cele două persoane care conduceau nava erau un cetățean cipriot și unul bulgar, iar dintre migranți, erau 30 de bărbați, 10 femei și 29 de copii.

Frontex în Marea Egee

O navă a Poliției de Frontieră române va păzi timp de patru luni, între 29 august 2017 și 4 ianuarie 2018, frontierele europene ale Mării Egee. Va efectua misiuni individuale de patrulare, supraveghere, căutare și salvare, alături de celelalte ambarcațiuni ale statelor UE. Va înlocui nava MAI 1104, care a fost detașată în Grecia, în cadrul operațiunii comune Frontex Poseidon Sea 2017. Polițiști români au debarcat, transbordat și salvat peste 900 de persoane care se aflau în ambarcațiuni mici, predate apoi autorităților elene.

Iohannis, contrazis de realitate

„România nu face parte din spațiul Schengen. Este păcat, dar, pe de altă parte, dacă nu suntem efectiv în Schengen, ne îngrijim singuri de granițele noastre externe și facem acest lucru foarte bine“, spunea anul trecut președintele Klaus Iohannis pentru Deutsche Welle. El dădea atunci asigurări că România va opri migrația ilegală dinspre Turcia, în cazul în care ne vom confrunta cu o astfel de situație. „Am discutat cu ceilalți vecini de la Marea Neagră despre o posibilă, teoretică rută prin Marea Neagră. Considerăm că este foarte, foarte puțin probabil să se întâmple asta. Marea Neagră nu este ușor abordabilă pentru ambarcațiuni de dimensiuni mici și nu credem că se va întâmpla așa ceva. Dacă totuși vor fi încercări, noi suntem pregătiți să acționăm în așa fel încât să nu se deschidă o rută a Mării Negre“, a mai spus președintele Klaus Iohannis. Numai că evenimentele recente de la frontiera maritimă arată că migranții, forțați de măsurile de protecție a granițelor luate de celelalte țări, iau în considerare din ce în ce mai mult varianta traversării Mării Negre, pentru ca mai apoi să-și continue drumul către Occident.
În 2015, Consiliul Europei a stabilit pentru România o cotă de 6.351 de refugiați care vor fi redistribuiți din alte țări UE. Problema este că la această cifră se adaugă și cei care vin direct în România.

Cifre în creștere

Conform unor informații puse la dispoziție ziarului nostru de către Organizația Internațională pentru Migrație, în anul 2015 au fost depistaţi 1.481 de migranţi, din care 936 pe sensul de intrare în țară și 545 pe sensul de ieșire. În 2016, 1.624 au încercat să treacă ilegal frontiera. Din aceștia 1.075 au fost pe sensul de intrare în ţară şi 549 pe sensul de ieşire. În 2017, în primele 7 luni, aproximativ 2.800 de cetățeni străini au încercat să treacă ilegal frontiera, din care 1.500 pe sensul de intrare și 1.300 la ieşirea din țară. Principalele țări de origine sunt Irak, Afganistan, Pakistan, Iran și Siria. Până la sfârșitul lunii iulie 2017 au fost relocați în România 721 de migranți, 676 din aceștia fiind trimiși din Grecia și 45 din Italia. În ceea ce privește azilul, conform Organizației Internaționale pentru Migrație, în 2016 au fost înregistrate un număr de 1.886 cereri de azil, în creștere față de anul 2015 cu 49%. Această creștere se datorează numărului semnificativ de migranți relocați din Grecia și Italia, în baza deciziilor UE, respectiv 554 de persoane. Cei mai mulți solicitanți de azil provin din Siria – 816, Irak – 472, Pakistan – 93 și Afganistan – 80. S-a acordat o formă de protecție în 824 de cazuri, din care 590 au primit statut de refugiat și 234 protecție subsidiară.

AFACEREA CAVIARGATE SAU OBRAZUL SUBTIRE CU MILIARDE DE EUROI SE TINE!

Cei trei experţi, Jean-louis Bruguiere, Nicolas Bratza şi Elisabet Fura, încep astăzi audierile în confidenţialitate absolută

În urma unei ample anchete botezate „Lundromat“, prin care Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP) şi 11 ziare europene, între care Le Monde (Franţa), The Guardian (Marea Britanie), Suddeutsche Zeitung (Germania) sau Berlinngske (Danemarca), au studiat 16.000 de tranzacţii bancare din lumea întreagă, s-a constatat că regimul lui Ilham Aliev din Azerbaidjan a cheltuit 2,5 miliarde euro între 2012 şi 2014 pentru a obţine susţinerea unor reprezentanţi ai statelor membre ale Consiliul Europei atât în ceea ce priveşte unele probleme interne referitoare la drepturile omului, cât şi în disputele sale cu ţări vecine, precum Armenia, care are o mare şi influentă diaspora în Franţa.

După cum relevă Le Monde, de mai mulţi ani, expresia „diplomaţia caviarului“ este murmurată în cancelariile europene, în spatele acestei expresii exotice ascunzându-se o politică bine articulată prin care regimul azer a încercat să-şi asigure bunăvoinţa unor responsabili occidentali.

Ca urmare a acestor dezvăluiri şocante făcute la 5 septembrie de cele 11 gazete europene, zilele trecute, trei experţi independenţi mandataţi de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) au început să audieze, la Strasbourg, martori-cheie în aşa-numita „diplomaţie a caviarului“ promovată de Azerbaidjan. Cei trei experţi sunt: fostul judecător antiterorist francez Jean-Louis Bruguiere, ex-preşedintele Curţii Europene a Drepturilor Omului, britanicul Nicolas Bratza, şi jurista suedeză Elisabet Fura. Audierile lor încep luni, 11 septembrie, şi durează până joi, desfăşurându-se „în confidenţialitate absolută“, rezultatele investigaţiilor respective urmând să fie anunţate la finele anului.

Unele publicaţii occidentale au botezat afacerea „Caviargate“ şi au arătat că aceasta ar fi izbucnit în 2013, când, după cum s-a descoperit, membri sau foşti membri ai APCE au fost bănuiţi că au fost cumpăraţi de guvernul din Baku în schimbul votului lor negativ asupra unui raport ce denunţa situaţia deţinuţilor politici din Azerbaidjan. Într-adevăr, documentul respectiv a fost respins cu o largă majoritate de voturi de parlamentarii europeni. Ziarele scriu că unii dintre aceştia ar fi primit la schimb avantaje, care, potrivit revistei pariziene L’Express, ce citează surse apropiate instituţiei paneuropene, ar fi constat în caviar, covoare de mii de euro, alte cadouri de mare valoare şi chiar bani peşin sau nopţi speciale petrecute în hoteluri de lux din Baku. Mai exact, a fost un sistem de corupţie bine pus la punct, care, pe lângă substanţialele sume oferite, apela şi la prostituate de lux.

Scandalul este cu atât mai grav cu cât APCE este o instituţie europeană de prim rang; cei 324 de parlamentari ce provin din cele 47 de ţări membre ale Consiliului Europei se reunesc de patru ori pe an, la Strasbourg, în sesiuni în cadrul cărora dezbat problemele statului de drept, apărarea drepturilor omului şi… lupta anticorupţie.

Regimul lui Ilham Aliev a cheltuit miliarde de euro pe influenţă europeană

Revenind la misiunea comisiei de anchetă, ziarele amintite se întreabă dacă preşedintele APCE, spaniolul Pedro Agramunt, nu va fi demis din prestigiosul post pe care-l deţine. Viitoarea sesiune plenară urmează să aibă loc la începutul lunii octombrie. De altfel, unul dintre scopurile celor trei investigatori este de a stabili cu exactitate rolul său în contextul „diplomaţiei caviarului“, practicată de micul şi foarte bogatul stat petrolier de pe malul Mării Caspice, dat fiind că, aşa cum s-a descoperit, au fost vizate cu precădere persoane care deţineau posturi-cheie în instituţiile internaţionale.

Cele 11 ziare europene scriau că, potrivit think tank-ului ESI (European Stability Initiative), ONG din Germania, al cărei ultim raport a fost publicat în decembrie 2016, Pedro Agramunt a luat apărarea în mod constant regimului de la Baku atunci când el a făcut parte din misiunile de observatori ai alegerilor din Azerbaidjan, în calitate de parlamentar membru al Consiliului Europei. „Lobbyştii azeri sunt gata pentru orice pentru a obţine o imagine pozitivă a ţării lor, declara Rene Rouquet, deputat socialist francez, şi şef al delegaţiei ţării sale la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Ei sondează în toate direcţiile, iar când reperează o falie, se înghesuie acolo.“

Deputatul elveţian Andreas Gross arătă că, după cele două decenii petrecute la APCE, cunoaşte bine „activismul“ Azerbaidjanului – una dintre cele 47 ţări membre. „În ceea ce priveşte influenţa, regimul din Baku este, de departe, cel mai agresiv, declară Gross. El nu are nicio reţinere să corupă parlamentari, oferindu-le, de exemplu, vacanţe în Azerbaidjan în hoteluri de cinci stele.“

Amintitul ESI susţine că mai mulţi deputaţi europeni sunt bănuiţi că au primit bani azeri: ar fi vorba despre englezi şi un polonez, fără să-l uităm pe actualul preşedinte al APCE – care însă neagă totul cu înverşunare. În schimb, deputatul italian Luca Volonte a recunoscut că a primit bani de la autorităţile din Baku. Este vorba despre 2,4 milioane euro pe care actualul preşedinte al grupului parlamentar al Partidului Popular European din sânul APCE i-ar fi luat în schimbul unor „sfaturi în domeniul agricol“ pe care le-ar fi dat regimului Ilham Aliev.

În ceea ce-i priveşte, anchetatorii italieni bănuiesc că, mai curând, el a fost recompensat pentru serviciile pe care le-a adus regimului de la Baku. Mai precis, acum trei ani, Luca Volonte a „torpilat“ un copleşitor raport pe care colegul său german din APCE, Christoph Strasser, l-a redactat în legătură cu situaţia disperată a deţinuţilor politici din Azerbaidjan. Ulterior, după cum scrie Suddeutsche Zeitung, o fundaţie pe care o conduce el şi o întreprindere aparţinând soţiei sale ar fi primit acele 2,4 milioane euro. Din păcate, deşi a recunoscut primirea banilor, deputatul italian nu a putut fi judecat, întrucât beneficiază de imunitate parlamentară.

Luca Volonte a recunoscut că a primit bani de la autorităţile din Baku

Pe lista celor care ar fi beneficiat de fonduri azere se află şi fostul deputat german Eduard Lintner, membru al UCS, aripa bavareză a UCD, partidul cancelarului Angela Merkel. Ca şi colegul său italian, acesta pretinde că a primit un onorariu legal – de 61.00 euro – pentru activitatea Consiliului pe lângă organizaţiile nonguvernamentale din Azerbaidjan. În fapt, el a comparat alegerile azere din 2013 cu „standardele germane“, nici mai mult, nici mai puţin, ceea ce ne face să credem că cifra de 900.000 euro, pe care spune RFI că el ar fi primit-o între 2012 şi 2014, nu este exagerată.

În fine, să menţionăm că şi reprezentantul bulgar pe lângă BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare), Kalin Mitrev, 65 de ani, soţul directoarei generale a UNESCO, Irina Bokova, este vizat în aceeaşi anchetă. El a recunoscut în presa de la Sofia că a primit 425.000 euro de la societatea azeră Avuar Co. pentru munca sa de „consultant“. Întâmplător ori nu, sediul UNESCO din Paris a găzduit o expoziţie azeră!

În acelaşi cadru, presa vestică a relatat că Ismat Abasov, ministrul azer al Agriculturii, a mers în zona franceză Yonne pentru a cumpăra 630 de vaci, iar cu doi ani înainte, în februarie 2011, deputatul de Yonne, pe atunci senator, a fost la Baku, unde a pledat cauza crescătorilor de animale din regiunea sa. Ulterior, el a fost invitat mereu de oficialităţile azere, bucurându-se de tot felul de avantaje şi cadouri.

Pe de altă parte, ziarele pariziene dezvăluie că autorităţile azere au recurs şi la alte forme de mituire a unor oficialităţi franceze prin achiziţionarea la preţuri exorbitante a unor imobile locale în care au creat diverse instituţii de promovare a imaginii ţării lor. Este cazul oraşului Cognac, care a vândut cu două milioane de euro Chais Monet spre a se construi acolo un hotel de lux în care s-au investit 60 milioane euro. Apoi, în mod foarte ciudat, Azerbaidjanul, ţară eminamente musulmană, a oferit fonduri consistente pentru renovarea unor… biserici din Franţa.

Remarcăm, în context, că, în urmă cu doi ani, o delegaţie a Consiliului Europei, care a urmărit alegerile parlamentare din Azerbaidjan, a apreciat că acestea „au constituit un pas spre democraţie“. Cum spuneam, nu a fost un gest singular la nivelul APCE, întrucât, în 2013, aceasta respinsese amintitul raport critic asupra atitudinii regimului în cazul deţinuţilor politici.

Baku, oraşul în care diferite personaje din APCE au petrecut nopţi speciale în hoteluri de lux

Pornind de la cele descoperite de cele 11 ziare, comentatorii opinează că formula „diplomaţia caviarului“ poate fi considerată un „simplu eufemism“, aceasta neputând fi asemuită niciodată cu „diplomaţia ping-pongului“, metoda prin care, în aprilie 1971, s-a organizat în premieră absolută acel meci de tenis de masă între echipele SUA şi RP Chineză, eveniment care a prefaţat stabilirea relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări, revenirea Chinei în Consiliul de Securitate al ONU, vizita preşedintelui american Richard Nixon la Beijing, în 1972, şi importantele înţelegeri politice şi economice dintre cele două ţări, realizate în urma unor convorbiri la cel mai înalt nivel.

Revenind la practicile oneroase ale regimului de la Baku, ziarele europene care au realizat ancheta subliniază că, în realitate, a fost vorba despre un sistem complex şi ascuns, ce a servit la spălarea de bani de provenienţă îndoielnică (care, în mare parte, par deturnaţi din bugetul statului), bani prin care s-au finanţat cheltuielile exorbitante ale unor vârfuri ale regimului de la Baku şi s-au cumpărat prieteniile unor oameni politici din Vest. „Pentru această ţară din zona Caucazului deosebit de bogată în petrol, miza este dublă: mai întâi, obţinerea susţinerii externe în conflictul teritorial ce o opune Armeniei de peste 25 de ani; şi, fapt şi mai important, amuţirea criticilor privind politica de represiune orchestrată de clanul preşedintelui Ilham Aliev, aflat la putere de 14 ani, şi care uzează fără măsură de arbitrariu faţă de opozanţii săi politici şi jurnaliştii foarte critici sau diferiţi militanţi“, scrie Le Monde.

După cum au descoperit investigaţiile de până acum, tranzacţiile financiare amintite – cele 16.000 – s-au făcut prin mijlocirea a patru societăţi britanice – două englezeşti şi două scoţiene. Dar, după cum se pare, toate aceste tranzacţii „reprezintă, fără îndoială, partea vizibilă a aisbergului şi s-au făcut prin mijlocirea filialei estoniene a Danske Bank, care şi-a motivat operaţiunea prin faptul că, pe atunci, procedurile anti-spălare de bani erau insuficiente în Estonia, dar că ulterior s-au luat măsuri pentru a remedia situaţia“.
Dincolo de toate şi de toţi cei implicaţi în practicarea „diplomaţiei caviarului“ de către Azerbaidjan, trebuie să recunoaştem că aceasta nu a durat o lună, ci ani buni, cei care au profitat de ea nefiind deloc puţini, iar sumele puse în joc – de-a dreptul exorbitante!

SORIN OANCEA O PALMA GREA DATA TURNATORULUI DAN VOICULESCU :DACA AI CEA MAI MICA DOVADA ,FA-O PUBLICA!

Sorin Oancea, directorul B1 TV, îi răspunde lui Dan Voiculescu la afirmaţiile făcute în scrisoarea către Laura Codruţa Kovesi.

Dacă aş fi „ajutat” DNA să-ţi facă „dosare fictive”, aşa cum susţii, ai fi fost şi acum în puşcărie.

Am părăsit grupul Intact acum 7 ani, tocmai pentru că nu eram de acord cu drumul pe care l-ai impus. Acum văd că am făcut bine. Mulţi apropiaţi, colaboratori şi parteneri ai tăi sunt fie decedaţi, fie condamnaţi. Nu o să-i enumăr, din respect pentru ei. Chiar şi fiica ta, Camelia, s-a pricopsit cu o condamnare penală, iar iubitul ei, noul şef al trustului Intact şi cel care m-a înlocuit, este în puşcărie pentru şantaj prin presă.

Din păcate, este evident faptul că, nici după trei ani petrecuţi în închisoare, nu ai înţeles pentru ce ai fost condamnat.

Sorin Oancea

Adevărata față sinistră a lui Soros începe să fie cunoscută

Lupul Dacic

Scopul secret al finanțărilor sale este de a distruge democrația din Vest și spre a face să devină aproape imposibil ca guvernele să mențină ordinea iar societățile să-și păstreze identitatea și valorile specifice

Informațiile despre acțiunile subversive ale lui George Soros și rețeaua pe care acesta a creat-o în România în ultimii 26 de ani sunt considerate de mulți ca fiind o teorie a conspirației, dar se pare că adevărul începe să fie cunoscut de cât mai multă lume.

Miliardarul american a căzut pradă hackerilor, iar din informațiile ce rezultă de acolo reiese că Soros a finanțat cu miliarde de dolari organizații non-profit din SUA și din restul lumii. Proiectele finanțate nu seamănă unele cu altele. Așa se face că Soros sponsorizează organizații care luptă cu încălzirea globală dar și cu imigrația ilegală.

Într-un articol apărut în Jerusalem Post, jurnalista Caroline B. Glick vorbește despre campania lui Soros de…

Vezi articolul original 1.409 cuvinte mai mult

Jerusalem Post: Europenii trebuie să se ridice împotriva Rețelei Soros și să-și apere tradițiile și valorile naționale de planurile subversive ale megalomaniacului

UITE-L PE SOROS ce multe lucruri știe despre România.

Lupul Dacic

Un interviu luat de Robert Turcescu lui GEORGE SOROS în 2005 cu ocazia vizitei lui SOROS în România. În interviu, SOROS recunoaște cinstit că finanțează MULTĂ LUME prin România.

Nota Redacției:

Rețeaua SOROS s-a grăbit să ne explice în aceste zile că „SOROS n-a auzit aproape de nimeni de prin România” și că probabil „abia dacă știe unde este România pe hartă”.

Până aici a ajuns REȚEAUA SOROS cu minciuna și cu manipularea. Soroșistii au mers până acolo cu minciuna, încât au afirmat că „SOROS nici măcar nu știe cine conduce partidul aflat la putere în România”.

Doar că : UITE-L PE SOROS, într-un interviu înregistrat ÎN ROMÂNIA, în care ne spune cu lux de amănunte ce multe lucruri știe el despre România.

Soros vorbește despre ce investiții are în România, vorbește de Iliescu și de PSD, vorbește de aderarea României la UE, vorbește de impozitul de 16% etc, etc..și…

Vezi articolul original 1.194 de cuvinte mai mult

Un document care anunţă un nou scandal Implicarea principalei Fundaţii a lui George Soros în alegerile din 2014 din România

Lupul Dacic

Deşi nu s-a încheiat activitatea Comisiei parlamentare pentru anchetarea alegerilor prezidenţiale din 2009, iată că se anunţă un nou scandal privind alegerile din 2014: implicarea Fundaţiei „Open Society Foundation”, patronată de George Soros, în alegerile din anul 2014 din România! Este vorba despre un document care a apărut încă de anul trecut în spaţiul public, care a fost ignorat pînă acum.

Exact acum un an, mai exact în 15 august 2016, site-ul „stiripesurse.ro”, sub semnătura Denisei Miron, a publicat articolul „LISTA misterioasă cu ONG-urile finanțate de Soros pentru ‘manipularea alegerilor’/ Cine este sursa”, care făcea trimitere la o listă difuzată şi comentată în SUA, care avea antetul „Open Society Foundations” şi titlul „Open Society Initiative for Europe (OSIFE). List of EUROPEAN ELECTIONS 2014. PROJECTS”.

Iniţial, lista a apărut pe celebrul de-acum „DC Leaks”, site apărut în timpul campaniei pentru…

Vezi articolul original 1.260 de cuvinte mai mult

AMY LEE – SPEAK TO ME!