CIRCULA PE NET.AFURISENIE CATRE „LIBERALII TRADATORI”,SLUGILE BASESCULUI,CARE PRIN TRIADA IMPOSTORILOR CRIN „CHUCKY”ANTONESCU(ANTONOV-LIPOVEAN,SAU GAGAUZ) – KLAUS IOHANNIS(SAS) – EDUARD HELLVIG (EVREU),AU DESFIINTAT ULTIMUL PARTID ISTORIC,FAURITORUL ROMANIEI MODERNE,PARTIDUL NATIONAL LIBERAL SI LIBERALISMUL ROMANESC,FACAND CADOU PARTIDUL BRATIENILOR CARE SE RASUCESC IN MORMINTE,LUI TRAIAN BASESCU SI PARTIDULUI POPULAR EUROPEAN(PPE),ACEASTA MARE TRADARE SI PACALIREA ELECTORATULUI LIBERAL SE VA PLATI DE CATRE VINOVATI SI URMASII LOR!

 

Istorie 1989-2013

22 decembrie 1989:  un grup de vechi membri liberali, printre care Nicolae Enescu, Ionel V. Sandulescu, Dan Amedeo Larazescu si Sorin Botez au alcatuit un Comitet de Initiativa pentru reinfiintarea partidului.

Foto: Primul afis electoral al PNL

Primul pliant electoral al PNL. Pliantul a fost tiparit si difuzat in perioada ianuarie – martie 1990.

1990

• La 22 decembrie 1989 s-a infiintat “Comitetul provizoriu de inițiativă pentru reînființarea PNL” din care au facut parte: Ioan Beșe, Nicu Enescu, Mircea Ionescu Quintus, Dan Lăzărescu, Gheorghe Mincă, Sanda Tătărescu, Mircea Vaida și Cristian Zăinescu.

• 6 ianuarie 1990. Se desfasoara la Biserica Armeana sedinta de reinfiintare al Partidului National Liberal.

• TMB a oficializat reaparitia PNL la 15 ianuarie 1990. Astfel Secretar-General a fost desemnat: Radu Campeanu. Printre membrii fondatori figureaza: Ioana Bratianu, Sanda Tatarascu, Virgil Manescu, Barbu Negoescu, Serban Orascu, Radu Valsarascu, Dinu Zamfirescu. In registrul fisei de reinfiintare se mentioneaza ca proaspatul partid reinfiintat revendica atat PNL-Bratianu, cat si PNL-Tatarascu.

PNL a facut parte din CPUN unde avea trei reprezentanti: Radu Campeanu, Ionel V. Sandulescu, Dan Amadeo Lazarescu.

Conducerea partidului a fost aleasa in cadrul “Conferintei Nationale” (primul congres al partidului)  desfasurata intre 31 martie si 1 aprilie 1990 unde a fost adoptat Statutul, Programul si au fost alese organele de conducere: Radu Campeanu – Presedinte, Prim-Vicepresedinte Ionel V. Sandulescu, Vicepresedinti: Ioan Beșe, Nicu Enescu, Mircea Ionescu Quintus, Dan Lăzărescu, Gheorghe Mincă, Sanda Tătărescu, Mircea Vaida și Cristian Zăinescu. Profesorul Sorin Bottez, Nae Bedros, Gelu Netea și Iorgu Vântu au fost alesi secretari-executivi.

Alegeri parlamentare 1990: 6,41% Camera Deputatilor, 7,06% Senat. (#3)
Alegeri prezidentiale 1990: Radu Campeanu, 10,64% (#2)

La 12 iulie 1990 se formeaza gruparea Aripa Tinara: Dinu Patriciu, Calin Popescu-Tariceanu, Andrei Chiliman, Radu Cojocaru, Radu Boroianu, Gelu Nate, Viorel Catarama, Horia Mircea Rusu. Fractiune care urmeaza sa formeze la 23 iulie 1990 PNL-AT. In conducerea PNL-AT au mai facut parte deputatului Mihai Carp, membru în Comitetul Director, și din mai 1991 președintele de onoare al PNL-AT, regretatul deputat Rene Radu Policrat.

In octombrie 1990 PNL a absorbit Partidul Socialist Liberal, condus de avocatul Niculae Cerveni, care a devenit vice-presedintele PNL.

La 15 decembrie 1990 PNL a participat alaturi de PNTCD, PAC, PER, MER, PSDR si UDMR la constituirea Conventiei Nationale pentru Instaurarea Democratiei CNID, alianta politica transformata la 26 noiembrie 1991 in Conventia Democratica din Romania CDR.

Din 16 octombrie 1991 PNL a detinut in guvernul Stolojan portofoliile Justitie (Mircea Ionescu-Quintus), Economie si Finante (George Danielescu), Administratie Publica Locala (Mircea Vaida), Emil Tocaci (Ministerul Învățământului și Științei) si 7 secretariate de stat.

Steagul pasoptist afisat de formatiunea liberala “Fratia”.

PNL s-a infiintat ca partid la 24 mai 1875.

Premergator institutionalizarii ca partid politic, miscarea liberala sa constituit in avantpremierea revolutiei burgheze de la 1848.

In 1835 C.A. Rosetti infiinteaza la Paris “Cercul Democrat Roman”, organizatie liberala, care activa in cercurile revolutionare franceze.
In 1843 se infiinteaza la Bucuresti organizatia “Societatea Literara Fratia”, formatiune care cuprinde miscarea pasoptista din Tara Romaneasca.
La Paris activeaza in 1845 “Societatea Studentilor Romani”, asociatie in care activeaza studenti romani din Tara Romaneasca si Moldova.

In 1848 “Cercul Democrat Roman”, “Societatea Studentilor Romani” si “Societatea Literara Fratia” fuzioneaza intr-o singura formatiune denumita “Fratia”. Dupa esecul Revolutiei de la 1848, revolutionarii romani se regrupeaza la Paris.
In 1857 se introduce votul cenzitar. In parlamentele din Tara Romaneasca si Moldova se formeaza primele grupuri parlamentare liberale.
In 1861 se formeaza gruparea liberal-radicala condusa de C.A. Rosetti si I.C. Bratianu. In 1867 gruparea liberal-radicala Rosetti-Bratianu se institutionalizeaza drept formatiune politica intitulata: “Societatea Amicilor Constitutiunii”.
In 1863 grupurile parlamentare liberale din Moldova si Tara Romaneasca adopta prima platforma politica comuna.
In 1866 apare primul oficios liberal “Romanul”.

In ianuarie 1875 gruparile liberale se unfica intr-un singur partid: PNL.

Principalul concurent politic din perioada 1858-1918 al PNL a fost Partidul Conservator.

Legenda: Cabinetul Ionel Bratianu ianuarie 1914 – ianuarie 1918.
Sursa foto: Florin Ciobanu Reclame vechi romanesti 1860 – 1990

Partid guvernamental in perioada: 06/1862 – 05/1866; 07/1866 – 05/1870; 12/1870 – 03/1871; 07/1876 – 03/1889; 10/1895 – 04/1899; 02/1901 – 12/1904; 03/1907 – 12/1910; 01/1914 – 01/1918; 03/1918 – 09/1919; 01/1922 – 03/1926; 06/1927 – 11/1928; 11/1933 – 12/1937; 08/1944 – 03/1945; 10/1991 – 11/1992; 12/1996 – 12/2000;  12/2004 – 12/2008; 05/2012 – 02/2014;

Legenda foto: al doilea cabinet Ionel Bratianu: Din stânga spre dreapta pot fi văzuți Alexandru Djuvara, ministrul de externe, Spiru Haret, ministrul cultelor și instrucțiunii publice, generalul Grigore Crăiniceanu, ministrul de război, Alexandru Constantinescu, supranumit Porcul, ministru al agriculturii și domeniilor, Ion I.C. Brătianu, președinte al Consiliului de miniștri, Vasile G. Morțun, ministru al lucrărilor publice, Emil Costinescu, ministrul finanțelor, Mihail Orleanu, ministrul industriei și comerțului, situat în picioare chiar în spatele precedentului, Toma Stelian, ministrul justiției, și în final Mihail Pherekyde, ministrul de interne.

Sursa informationala: Lucretiu Tudoroiu

PNL a fost dizolvat la 30 martie 1938 prin decretul regal al luI Carol II. Reactivat politic la 23 august 1944. PNL si-a sistat activitatea politica la sfarsitul anului 1947.

Presedinti PNL

Ion C. Bratianu 1875-83
C.A. Rosetti, Co-Presedinte 1875-1882
Ion C. Bratianu 1883-1891
Dumitru C. Bratianu 1891-1892
Dimitrie A. Sturdza 1892-1909
Ionel I. C. Bratianu 1909-1927
Vintila I. C. Bratianu 1927-1930
I.G. Duca 1930-1933
Constantin I.C. Bratianu 1934 – 1947
Radu Campeanu 03/1990 – 02/1993
Mircea Ionescu-Quintus 03/1993 – 02/2001
Valeriu Stoica 02/2001 – 08/2002
Theodor Stolojan 08/2002 – 10/2004
Calin Popescu-Tariceanu 10/2004 – 03/2009
Crin Antonescu 03/2009 – 06/2014
Daniel Chitoiu: 04.07-06.09.2012
Klaus Iohannis: 02.06.2014 –

Disidente 1875-1918:

– Fractiunea Liberala si Independenta, intemeiata la 1869 de profesorul Nicolae Ionescu. FLI adera in 1881 la Partidul Liberalilor Sinceri.
– Partidul Liberalilor Moderati, fondat la 25 ianuarie 1878 de Mihail Kogalniceanu. Avand o influenta redusa adera 1884 in Partidul Liberalilor Sinceri.
– Partidul Liberalilor Sinceri, infiintat la 10 ianuarie 1880 de Gheorghe Vernescu. In martie 1884 se contopeste in Partidul Liberal-Conservator.
– Partidul Liberal-Conservator, infiintat la 17. martie 1884 de Lascar Catargiu si George Vernescu. Platforma politica de centru-dreapta. PLC a fuzionat prin absorbtie in martie 1892 in PNL.
– Partidul Liberal-Democrat, infiintat la 8 noiembrie 1885 de Dumitru C. Bratianu. La 24 martie 1890 fuzioneaza prin absorbtie in PNL.

Fuziuni 1875-1948:

In anul 1900 liderii Partidului Social Democrat al Muncitorilor din Romania, constituit in 1893, considera ca “Romania este o tara slab dezvoltata, cu un proletariat in formare, si incapabil sa-si asume un rol istoric propriu”. PSDMR a fuzionat prin absorbtie in PNL.
Partidul Taranesc din Basarabia, fondat la 23 august 1918. A fuzionat prin absorbtie la data de 20 ianuarie 1923 in PNL.
Partidul Democrat al Unirii din Bucovina, fondat la 15.09.1919. PDUB a militat pentru integrarea Bucovinei in cadrul Romanie. A fuzionat prin absorbtie la data de 27 ianuarie 1923 in PNL.

Disidente 1918-1948:

– Partidul Muncii, infiintat la 1 mai 1917, drept fractiune de stanga din PNL. Si-a incetat activitatea in decembrie 1918.
– Partidul Liberal-Democrat. Infiintat la 12 noiembrie 1931 de Ioan Th. Florescu. A promovat social-liberalismul. Si-a incetat activitatea la 30 martie 1938.
– Partidul National Liberal – Gheorghe Bratianu. Infiintat la 15 iunie 1930 de Gheorghe Bratianu. Formatiune de centru-dreapta. La 10 ianuarie 1938 fuzioneaza prin absorbtie in PNL.
– Partidul National Liberal – Gheorghe Tatarascu. Infiintat la 15 decembrie 1944 de Gheorghe Tatarascu. Dupa excluderea din PNL in 1938 Gheorghe Tatarascu isi formeaza propria formatiune politica, promovand iesirea Romaniei din razboi si aproprierea Romaniei de URSS. La 26 mai 1944 gruparea Tatatescu realizeaza un acord de colaborare cu PCR. La 6 martie 1945 gruparea Tatarescu participa la guvernul Petru Groza. La 23 februarie 1946 Partidul Nationalist Democrat fuzioneaza prin absorbtie in PNL-Tatarascu. Tatarascu devine Ministru de Externe al Romaniei. Activitatea politica al gruparii Tatarascu este interzisa in mai 1948.

La 8 noiembrie 1945 se desfasoara manifestatia anti-comunista si anti-totalitara ale partidelor istorice: PNL si PNTCD. Manifestatie oprimata de catre fortele de ordine.

30 noiembrie 1946. PNL participa la alegerile parlamentare. Conform rezultatelor oficiale PNL obtine 3,7%. In urma masurilor represive ale guvernului Groza PNL si-a sistat activitatea politica in mai 1948.

Rezultate electorale 1919-1946:

Sistem electoral majoritar, bonus electoral pentru partidele care insumau procentul de 40%. Corpul electoral cuprindeau populatia masculina. Majoratul se obtinea la 21 de ani.

Parlamentare 11/1919: 18,13% (#3) MO% *
Parlamentare 05/1920: 2,44% (#7) MO% *
Parlamentare 03/1922: 61,52% (#1) MO% *
Parlamentare 05/1926: 7,52% (#3) VVEO% **
Parlamentare 07/1927: 62,72% (#1) VVEO% **
Parlamentare 12/1928: 6,67% (#3) VVEO% **
Parlamentare 06/1931: 48,86% (#1) Alianta „Uniunea Nationala“ VVEO% **
Parlamentare 07/1932: 14,04% (#2) VVEO% **
Parlamentare 12/1933: 52,01% (#1) VVEO% **
Parlamentare 11/1937: 36,46% (#1) VVEO% **
Parlamentare 11/1946: 3,70% (#2) VVEO% ***

Index:
*MO% = Mandate obtinute
**VVEO% = Voturi valabil exprimate
***Parlamentare 11/1946, conform rezultatelor oficiale PNL a obtinut 3,70% din voturile valabil exprimate. Conform altor surse scorul obtinut de PNL a fost de 19%.

Concurentii electorali in perioada 1918-38 ai PNL au fost Partidul Poporului si Partidul National Taranist.

 

Se răsucesc Brătienii în morminte când văd pe mâna căror impostori a încăput partidul lor! Principiul economic liberal, de la începutul secolului trecut, „Prin noi înşine” a rămas doar istorie, cuvinte bune de bolborosit sforăitor şi demagogic în campanii electorale de către comunişti şi fascişti proaspăt vopsiţi în liberali. Atât de naţional este partidul condus de Antonescu – amară ironie să porţi numele unui mare patriot român şi tu să fii un xenofil care se înconjoară de alogeni! – încât românii nu se văd deloc la vârful partidului. Practic, partidul este condus de tripleta Crin Antonescu (lipovean, după unii găgăuz) – preşedinte, Klaus Iohannis (sas) – prim-vicepreşedinte şi Eduard Hellvig (evreu) – secretar general. În toate apariţiile televizate cu Crin Antonescu circulând pe holurile Parlamentului, acesta este permanent însoţit, ca o umbră, de Eduard Hellvig, o „eminenţa cenuşie” paraşutată în anul 2008 la PNL direct din ograda lui Dan Voiculescu, adică de la Partidul Conservator. Dar, înainte de a se înşuruba în politica dâmboviţeană, Hellvig a fost beneficiar al unei burse a Fundaţie Soros pentru o Societate Deschisă, devenind şi coordonatorul filialei din Cluj a acestei fundaţii. Asupra „dragostei” nemărginite pe care o poartă românilor evreul ungur din SUA, George Soros, presupun că nu mai este nevoie să insistăm. Este suficient doar să amintim că datorită fundaţiei acestuia şi a activiştilor din ţara noastră s-a acceptat şi legalizat termenul de rom pentru ţigani, ca să se creeze deliberat confuzia, iar străinii să perceapă România ca fiind ţara romilor! Tot pe filiera Fundaţie Soros a intrat în politică şi evreica Renate Weber, actualmente europarlamentar PNL, ca şi coreligionarul ei, Eduard Hellvig.

        Renate Weber a fost preşedinte al Consiliului National al Fundaţiei pentru o Societate Deschisa (Soros) în perioadele 1998 – 2005 şi martie 2006 – noiembrie 2007. Aceeaşi doamnă este membră a Grupului Spinelli, al federaliştilor europeni care susţin desfiinţare statelor naţionale. Pentru Renate Weber şi restul federaliştilor din PNL a devenit deranjant atributul „naţional” din denumirea partidului din care fac parte (http://www.dw.de/va-merge-pnl-pe-linia-federalismului-european/a-17379489)! Tot europarlamentar PNL este şi „românul neaoş” Ovidiu Silaghi, cel urmărit penal pentru trafic de influenţă şi „mazilit” în Parlamentul European de la Bruxelles din 4 septembrie 2013, de către Crin Antonescu, ca să fie protejat şi uitat de DNA.

        Din Biroul Politic Naţional al Partidului Naţional Liberal mai fac parte următorii alogeni: Varujan Vosganian (armean) şi Puiu Haşotti (aromân). Tot la PNL mai activează şi ungurul Ludovic Orban, tras acuma pe linie moartă. Cine ştie câţi alţi alogeni, cu nume româneşti de împrumut, s-au mai adăpostit sub pulpana primitoare a paltonului de vreme rea, partid liberal numit şi „naţional”? Nu trebuie neglijată masoneria, PNL fiind partidul în care s-au aciuat cei mai mulţi masoni!

      Probabil se vor găsi voci care să susţină că-i normal cosmopolitismul liberal, fiindcă regele neamţ Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen a fost adus în ţară cu sprijinul liberalului mason Ion C. Brătianu, care l-a şi întâmpinat, în data de 6 mai 1866, la Baziaş. Prea puţini cunosc faptul că, la sfârşitul vieţii, acelaşi Brătianu era profund dezamăgit de infatuarea la care a ajuns prinţişorul sărăntoc pe care-l aşteptase la Baziaş ca pe un virtual Mesia, viitor salvator al neamului românesc! „Cu câteva zile înainte de a muri I. C. Brătianu (mai 1891), venind Carol I la Florica spre a-şi lua la revedere de la fostul său prim-ministru, marele om politic nu l-a primit, zicând celor din jurul său: << Staţi cu ochii pe rege! Prea l-am făcut noi mare! >>. Într-adevăr, lui Carol I puterea i s-a urcat la cap. Deşi putea rezolva/lichida uriaşele discrepanţe social-economice din societate, n-a mişcat un deget în această direcţie. Deget înmănuşat, fireşte, şi pe care îl întindea cu un dispreţ mărturisit tuturor oamenilor politici români (cu excepţia lui I. C. Brătianu, Mihail Kogălniceanu, Titu Maiorescu, P. P. Carp). A avut obrăznicia să-şi aniverseze 40 de ani de domnie prin sărbători grandioase – o potemkiniadă autentică – în timp ce naţiunea română zăcea umilită, sărăcită, furată, batjocorită. N-au trecut decât câteva luni de la <<grandiosul>> jubileu şi ţara a luat foc la propriu, exasperată de atâta obrăznicie, abuzuri şi nedreptate. Vorbesc aici despre dramaticul an 1907, o pată ruşinoasă, de neşters de pe obrazul <<marelui rege>> Carol I, revoltă cu caracter unic în Europa începutului de secol XX. ” ( „Hohenzollern – o familie regală compromisă”, Dr. Gică Manole). Ce să mai vorbim despre „corectitudinea germană” a regelui Carol I, pe care liberalii vor să o transfere înspre „neamţul” Klaus Werner Iohannis, în fond un sas balcanizat şi corupt până în măduva oaselor? Basme, legende create la comandă! Iată ce spune acelaşi istoric, Gică Manole: „În realitate, pe toată durata domniei sale – faptul a fost subliniat în memoriile sale de Constantin Argetoianu – Carol I n-a făcut decât să pună umărul său greu la constituirea unui sistem social-economic nedrept, dominat de un rasism social unic în Europa acelor vremuri. Desigur, nu-i locul unde să pot inventaria toate <<faptele>> acestui monarh puse în <<slujba>> Naţiunii Române sau să subliniez marea sa <<grijă>> pentru ţara sa de adopţie, cum a fost, de exemplu, construcţia <<drumurilor de fier>> (vezi ruşinoasa afacere Strousberg din anii ’70 ai secolului XIX) sau acordarea unei pensii anuale de 3.000 de dolari (din 1882 şi până la moarte, în 1906) lui Mite Kremnitz, amanta sa secretă.” Şi să nu uităm „loialitate” invocată de către istoricii responsabili cu osanalele destinate familiei regale! „Nu pot, însă, a nu menţiona actul său de abdicare din 28 septembrie 1914, cu câteva zile înainte de a muri (10 octombrie 1914), act prin care Carol I renunţa la tronul României din cauză că, Consiliul de Coroană de la Peleş (3 august 1914) n-a fost de acord cu <<măria sa>>  ca România să intre în primul război mondial de partea Germaniei şi Austro-Ungariei, după cum ar fi vrut! Acesta îi era <<idealul>>  naţional la 1914: să implice România alături de patria de origine şi de Ungaria, asupritoare a câtorva milioane de români, şi nu Unitatea Naţională deplină.” (http://www.justitiarul.ro/hohenzollern-o-familie-regala-compromisa/)

,,Multe poate face alianţa prostului cu mincinosul.” (Nicolae Iorga)

      Crin Antonescu nu vrea să schimbe orientarea filogermană a Brătienilor, chit că ei au ajuns să o regrete! Încă de acum un an, când l-a primit pe Klaus Werner Iohannis în PNL şi l-a propulsat ca al doilea om în partid în doar 24 de ore, el anunţase „mătuşica germană” că  ar putea să prevadă pentru Johannis o carieră politică fulminantă. Normal că aceste promisiuni privind viitorul primarului sibian, care a cooperat îndeaproape de ani de zile cu guvernul german, adică accesul la poziţii guvernamentale de top, cum ar fi cele de prim-ministru sau chiar de preşedinte al României, l-au adus pe Antonescu în graţiile celor care conduc Europa! (http://www.spiegel.de/politik/ausland/klaus-johannis-erhaelt-spitzenamt-in-regierungspartei-a-885204.html)

Acum, după ce ne-am convins cât de naţională este componenţa vârfului piramidei liberale şi despre efectul „benefic” al aducerii unui rege german de către primii liberali români, să vedem şi cât de liberali „stricto sensu” sunt cei care se ascund astăzi după o doctrină pe care majoritatea membrilor şi susţinătorilor nici măcar nu o cunosc!

       Iată care este părerea lui Crin Antonescu, această floare ofilită a unui liberalism de cumetrie, despre ideologia partidului pe care-l conduce: „Noi suntem liberali şi nu avem niciun fel de confuzie în legătură cu acest lucru. Liberalismul înseamnă să porneşti de la ideea că cetăţenii unei ţări, chiar dacă se constituie şi funcţionează ca o naţiune, ca o comunitate, sunt întotdeauna indivizi ale căror drepturi trebuie tratate ca atare, apărate şi sporite. Liberali înseamnă să lucrăm cu şi pentru indivizi, nu cu gloate, nu cu mulţimi. A fi liberal înseamnă să înţelegi că lumea are nevoie de lideri puternici, ci nu de baroni. Liberal mai înseamnă să vrei să trăieşti şi să faci astfel încât să trăieşti într-un stat de drept în care instituţiile lucrează pentru individ.” Ciudată exprimarea aceasta: „lumea are nevoie de lideri puternici, ci nu de baroni”, acel „ci” introdus aiurea nu are nici un sens! O fi traducere din limba lipoveană de baltă sau găgăuza arhaică? Am crezut că-i o greşeală de text în „Cotidianul”, ziarul de casă al liberalilor, dar nu, aşa apare citatul în toată presa, că am verificat! Dar să nu ne legăm de fleacuri, ci să încercăm să aprofundăm „meandrele concretului” antonescian! Interesant este că toţi aceşti mari liberali, care ne dau nouă lecţii de capitalism, sunt bugetari şi majoritatea vegetează pe banii „gloatei” pe care o detestă! Puţinii liberali care aveau propriile lor afaceri şi constituiau modele, pentru tânăra generaţie, nu mai sunt în partid sau au fost marginalizaţi, ei fiind îndepărtaţi de camarila antonesciană în favoarea baronilor din teritoriu. Pentru şeful suprem al liberalilor cei „naţionali” iată că noi, ceilalţi, suntem nişte plebei dintr-o adunătură pestriţă: „Liberali înseamnă să lucrăm cu şi pentru indivizi, nu cu gloate, nu cu mulţimi.” Băi, porumbac repetent, gloata asta nenorocită v-a făcut mari, pe tine şi pe nevastă-ta! Nu ţi-e ruşine să faci clasificări înjositoare şi discriminatorii?

Apropos de discriminare! Iată ce declara recent Florin Dobrescu, preşedintele executiv al partidului „Totul pentru Ţară”: „În timp ce liderul PNL, Crin Antonescu a iniţiat o lege pentru interzicerea manifestărilor şi organizaţiilor legionare, acelaşi PNL are în funcţia de prim-vicepreşedinte (Klaus Iohannis – nota noastră) pe liderul unei organizaţii ce-şi asumă continuitatea unei structuri naziste. O probă de ipocrizie mai mare ca asta nu am văzut. Mişcarea Legionară, care a fost absolvită de anchetele preliminare de la Nürnberg de acuzaţia de fascism sau colaboraţionism, urmează să fie interzisă, în timp ce urmaşii organizaţiilor eminamente naziste zburdă în voie şi mai sunt onoraţi şi cu demnităţi în statul român.” Criticile acestuia sunt corect argumentate, fiind întemeiate pe adevărul incontestabil că prim-vicepreşedintele PNL a fost până de curând preşedintele Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR) şi a rămas în continuare membru al acestei organizaţii neonaziste. Da, noi o considerăm ca fiind de sorginte nazistă, fără absolut nici o reţinere, deoarece această organizaţie etnică şi exclusivistă a solicitat în instanţă şi a obţinut calitatea de succesor al Grupului Etnic German din România, organizaţie hitleristă desfiinţată în octombrie 1944 prin Decretul – Lege nr. 485 din 7 octombrie 1944. Acest decret fusese semnat de regele Mihai, deoarece Puterile Aliate impuseseră României, prin articolul 15 al Convenţiei de Armistiţiu  din 12 septembrie 1944, dizolvarea organizaţiilor pro-hitleriste de pe teritoriul românesc! Oficializarea calităţii de succesor al Grupului Etnic German pentru FDGR constituie infracţiune conform  Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002, publicată în Monitorul Oficial nr. 214 din 28 martie 2002, privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii. Are dreptate domnul Dobrescu, atunci când îl acuză de ipocrizie pe liderul liberalilor, Crin Antonescu, afirmând: „Fasciştii lor sunt mai buni!” (http://www.buciumul.ro/2014/02/18/fascistii-lor-sunt-mai-buni-denunt-penal-impotriva-lui-johannis-declaratiile-lui-florin-dobrescu-despre-organizatia-nazista-a-primarului-sibiului-2/). Chiar dacă proaspeţii succesori ai unei organizaţii naziste, pe care Europa o considera îngropată pentru totdeauna, au încercat să salveze aparenţele, invocând că au fost interesaţi doar de bunurile patrimoniale ale respectivei organizaţii naziste (imobile în valoare de miliarde de euro!), scuza este ridicolă, pe lângă faptul că afirmaţia se constituie într-o dovadă a rapacităţii de tip „arian”! Totuşi, prin sintagma „succesor în drepturi” nu poţi să soliciţi calitatea de „moştenitor” al cuiva, indiferent că eşti persoană fizică sau juridică şi să încerci să succezi doar lucrurile bune, iar de cele negative să faci abstracţie! Din moment ce F.D.G.R. s-a declarat „succesor în drepturi”, atunci automat a preluat şi doctrina „decedatului” Grup Etnic German la ale cărui bunuri râvneşte!

Klaus Werner Iohannis, ăl’ mai iubit dintre nemţi, este atât de respectat de liberalii săi, încât nici măcar numele liderului nu ştiu să-l scrie corect. În viziunea liberală, KLAUS este numele de familie!

        Lăcomia nu este doar apanajul etniei prim-vicepreşedintelui liberal, ea fiind prezentă şi la alţi liberali de frunte, indiferent de naţionalitatea lor. Cel mai proaspăt exemplu este constituit de scandalul salariilor nesimţite de la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), unde majoritatea beneficiarilor acelor sinecuri sunt liberali sau „cumetri” de-ai lor! Cică 150 de angajaţi de la ASF sunt rude! La fel este şi în primăria lui Klaus Iohannis de la Sibiu, aşa că a apărut şi bancul: „De ce nu fac sex între ei funcţionarii de la primăria sibiană? Fiindcă sunt neamuri!” Pentru ăştia liberalism înseamnă LIBERTATEA DE A FURA! Să mai pomenim câţiva mari liberali contemporani lacomi, adevărate „modele de cinste” : liberalul Decebal Traian Remeş, vestitul ministru cârnăţar care tocmai a ieşit de la puşcărie, ministrul liberal Relu Fenechiu, intrat recent la bulău ca să nu se răcească locul lui Remeş sau europarlamentarul Ovidiu Silaghi cercetat şi el de DNA tot pentru fapte de corupţie ca şi pârnăiaşii pomeniţi anterior.

„În acest moment, opt dintre cei 31 de vicepreşedinţi aleşi la ultimul Congres al partidului – adică un sfert – au diverse probleme în instanţă.” (http://www.evz.ro/detalii/stiri/pnl-acces-de-coruptie-la-varf-1088062.html#ixzz2wmG3hRa9) Să nu mai vorbim de pleiada de primari liberali care sunt declaraţi, de către ANI, incompatibili sau în conflict de interese, în frunte cu „cinstitul neamţ” Klaus Werner Iohannis!

                                                                                                                                                                                   JUSTIŢIARUL

KLAUS IOHANNIS ,UN GAULEITER SE VREA IN FRUNTEA ROMANIEI,PENTRU LINISTEA GERMANIEI LUI ANGELA MERKEL!

   Recent Klaus Iohannis a afirmat că el se gândea să candideze la preşedinţia României încă din anul 2001: „Din 2001, m-am gândit să fiu preşedintele României, când au început jurnaliştii să mă întrebe” (http://www.antena3.ro/politica/klaus-iohannis-viseaza-la-prezidentiale-inca-din-2001-255685.html) Este o mare minciună fiindcă nu l-a întrebat nici un jurnalist aşa ceva şi asta v-o spune un ziarist sibian! În anul 2001, fiind doar în al doilea an din primul mandat de primar, era un mare necunoscut chiar şi pentru sibieni, iar în ţară nu auzise mai nimeni de el. Această declaraţie, total nefondată, denotă pe lângă infatuarea specifică acestui personaj şi o siguranţă de sine ieşită din comun! Ce mari realizări avea la activ, încât să afirme că se considera încă de atunci capabil să conducă destinele unei ţări, după ce a condus şters şi doar un singur an un oraş de mărime medie? Întrebarea fiind retorică o să răspund tot eu: în tot mandatul 2000 – 2004 singura „măreaţă realizare” a lui Iohannis Klaus Werner, în calitate de primar al Sibiului, a constat în plantarea de ghivece cu muşcate pe stâlpii de iluminat public care mărgineau principalele artere din oraş! Deci, da, această „activitate laborioasă” îl recomanda în mod clar pentru ocuparea primei funcţii în stat…

   Adevărul este că Iohannis nu s-a gândit doar din anul 2001 la ocuparea fotoliului de la Cotroceni, el fiind pregătit, de către emisari ai Germaniei, pentru un rol la vârful politicii româneşti încă de pe vremea când România era condusă de Nicolae Ceauşescu. Relevant este, în acest sens, discuţia pe care a purtat-o cu nişte colegi profesori într-o delegaţie la Cluj Napoca. Atunci, în vara anului 1989, întrebat fiind de colegi de ce nu emigrează în Germania, ca majoritatea saşilor sibieni, profesorul de fizică Iohannis Klaus Werner a afirmat că regimul comunist o să cadă în curând, lucru de neconceput de către românii de rând! Doar o persoană bine informată din exterior putea să ştie de proiectele care se urzeau în laboratoarele occidentale. Totuşi, neîncrezători în premoniţia lui Klaus, interlocutorii au insistat, întrebându-l de ce nu emigrează, rămânând să revină dacă într-adevăr Ceauşescu o să fie înlăturat de la putere. Răspunsul a fost sincer şi tranşant: „Nu pot, fiindcă am misiunea mea aici!”.

O propagandă care l-ar face invidios până şi pe Joseph Goebbels, ministrul propagandei naziste

Am să reiterez eforturile depuse de către posibilul candidat la preşedinţia Românie pentru a se face cunoscut, precum şi sprijinul acordat de diverse peroane din mass-media în confecţionarea unei imagini false, de salvator al ţării!

Imediat după alegerea sa din anul 2000 de către un electorat dezorientat şi vizibil dezamăgit de prestaţia anterioară a unui primar al P.N.Ţ.C.D., beţiv şi afemeiat, P.N.Ţ.C.D. fiind partidul care avusese cea mai mare susţinere pe meleagurile sibiene, pentru Iohannis a început „goana după imagine”! Lipsit de tupeul de acuma, când îşi vehiculează preţioasa făptură într-un B.M.W. ultimul tip, proaspătul primar şi-a încărcat consoarta în „Dacia” personală şi hârbuită, a şofat toată noaptea ca un bezmetic, iar a doua zi a fost descoperit, chipurile, de o echipă a televiziunii naţionale în timp ce se „relaxa” pentru câteva zile pe litoral. Aiurea! În aceeaşi zi a şi revenit la Sibiu, deoarece scopul a fost atins, întreaga naţie română a putut să-i vadă, în direct, pe ecranele televizoarelor, rânjetul elaborat de alţii. Strategia propagandistică a fost simplă pentru început şi s-a axat pe mass-media. Cine altcineva poate să creeze sau să distrugă un individ mai bine decât presa? Deoarece Iohannis era la început de carieră politică şi se exprima greoi – nici acum, după 14 ani, nu a făcut progrese la capitolul comunicare! –, a fost cooptat, ca purtător de cuvânt, un ziarist. Marius Constantin, braşovean pripăşit la Sibiu odată cu apariţia cotidianului „Monitorul de Sibiu”, al cărui redactor-şef adjunct a fost, poziţie de pe care i-a făcut campanie electorală mascată candidatului F.D.G.R.-ului, adică lui Herr Iohannis, a fost considerat omul ideal pentru turnat „braşoave” în scopul manipulării sibienilor. Tot în aceeaşi vară a anului 2000, după escapada pe litoral, Iohannis a încărcat un autocar cu jurnalişti de la toate ziarele locale şi a călătorit împreună cu ei la Hanovra, unde se desfăşura un târg internaţional. Aceştia au stat câteva zile în Germania, pe banii contribuabililor sibieni, dar reacţiile pozitive la adresa proaspătului primar au apărut cu promptitudine în presa locală, la întoarcerea „delegaţiei”. Excursia a fost bisată în anul următor, tot pe bani de la bugetul local. De atunci, şi până în prezent, atitudinea critică a presei locale „a fost sublimă, dar a lipsit cu desăvârşire”, ca să cităm un clasic.

   Cu propria imagine promovată de evenimentul „Sibiu, capitală culturală europeană – 2007”, deşi meritele iniţiativei aparţineau altora, lăudat de presa naţională şi internaţională, premiat şi decorat din toate părţile, după atâţia ani petrecuţi ca despot absolut al Sibiului, iată că primarul dă dovadă că a pierdut simţul măsurii şi consideră oraşul, care l-a consacrat, prea mic pentru un conducător atât de mare. Ahtiat de putere, orbit de cultul personalităţii – întreţinut cu sârg de trepăduşii mass-media – şi, conştient de susţinerea pe care o are din partea statului german, Klaus Iohannis nu realizează că există şi un revers al medaliei. După fiecare apogeu al oricărui fenomen, axiomatic, urmează decăderea. Acest declin local a fost vizibil la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2008, când sibienii nu s-au mai înghesuit să voteze deputaţii şi senatorii conform indicaţiilor preţioase ale satrapului local, ci au ales exact invers decât le-a sugerat Klaus Întâiul (şi ultimul, deoarece nu are urmaşi care să-i ducă „dinastia” mai departe). Efectul contrar a fost considerat, de către „primarul imuabil”, un vot de blam din partea propriului electorat considerat, până mai ieri, disciplinat, receptiv la „îndemnuri tovărăşeşti” şi uşor de manipulat. Iată că gloata nu a mai reacţionat ca o turmă docilă! La fel s-a întâmplat şi în alegerile locale din 2012, când cu toate apariţiile de pe panourile publicitare ale lui Martin Bottesh, marioneta fedegeristă perindată la şefia Consiliului Judeţean Sibiu timp de două mandate, acesta şi-a pierdut scaunul de preşedinte. Să nu mai vorbim şi de faptul că însuşi Iohannis nu s-a mai putut lăuda cu câştigarea alegerilor cu acele procente umflate întotdeauna de presă – evitând permanent raportarea la numărul foarte mic de alegători prezenţi la urne, încât toată România era ferm convinsă că primarul sibian este adulat de 90% din populaţie! – , el fiind ales în acest ultim mandat de primar cu 77% din electoratul „subţire” şi în 2012, nu cu scorurile ceauşiste din trecut. Ce să mai vorbim de rezultatul alegerilor europarlamentare din 25 mai, când PNL-ul lui Iohannis a suferit o înfrângere umilitoare taman la Sibiu, deşi oraşul a fost împânzit de afişe enorme cu chipul primarului care invita localnicii să-i voteze partidul! A fost prima dată în istorie când PSD a câştigat alegeri în oraşul de pe Cibin, iar victoria s-a datorat votului de blam dat împotriva primarului care a abandonat oraşul ca să-şi urmeze ambiţiile lui de mărire.

   Pentru contracararea acestei pierderi de imagine la nivel local şi erodarea în timp a capitalului electoral, a fost aruncată în luptă „artileria grea” din mass-media naţională, deoarece slugile din presa locală deveniseră prea terne şi ineficiente. Astfel, postul Realitatea TV, unde activa Emil Hurezeanu, prieten bun al Kaiser-ului sibian, a aruncat pe piaţa zvonurilor, încă din decembrie 2008, gogoriţa cu varianta „Iohannis premier”, tocmai pentru a relansa imaginea „idolului” sibienilor, cam şifonată după rezultatul alegerilor parlamentare anterioare, când candidaţii liberali, „recomandaţi” de micuţul Bismark de pe Cibin, cu o lună înainte, au primit una peste bot… la vot! Emil Hurezeanu nu este legat de „Herr” Klaus doar prin aceleaşi origini citadine şi unele înclinaţii bizantine, ci şi prin stăpânii pe care-i slujesc amândoi. Se ştie că Hurezeanu a lucrat la Radio „Europa liberă”, a cărui apartenenţă la C.I.A. era publică, iar după desfiinţarea acestui post a trecut la „colegii” din serviciile secrete germane (BND), care beneficiau de propagarea în eter a postului de radio „Deutsche Welle”. Un argument, în plus, al relaţiilor dintre cei doi camarazi rezultă din prima emisiune din ciclul „România mea”, difuzată, odinioară, la Antena 1, care-l avea ca realizator pe acelaşi Hurezeanu, iar primul invitat a fost „onor primarul” Klaus Iohannis. „România lor”, a unui evreu şi a unui neamţ, că de fapt aşa şi este, ei, şi alţi minoritari ca ei, conduc această ţară, iar noi, românii, suntem buni doar să mergem la vot şi să ne spetim pentru ca aceştia şi alţii asemenea lor să se îmbogăţească! Emisiunea respectivă a fost prima cu efect mediatic la nivel naţional pentru promovarea imaginii lui Iohannis, un personaj mai mult decât dubios. Ne permitem să-l suspectăm şi să-l numim dubios, deoarece deţinem probe incontestabile privind implicarea „sasului” – cum este alintat de adulatorii săi sibieni, doar bucureştenii l-au promovat la gradul de „neamţ”! – în traficul internaţional de copii şi mafia imobiliară, prin intermediul căreia şi-a însuşit şi el, împreună cu nevastă-sa, câteva case!

   Decizia candidaturii lui Klaus Werner Iohannis la funcţia de preşedinte al României a fost luată în anul 2007, la o întâlnire a membrilor Clubului Economic German din Transilvania (DWS), care are (întâmplător, oare?) acelaşi sediu cu Academia Evanghelică Transilvania, pe strada Livezii din Sibiu, la nr. 55. În premieră, vă putem divulga şi sloganul de campanie electorală pentru anul 2009, când era în plan să candideze ca independent la preşedinţia României: „Pentru ca România să arate ca Sibiul!”. Din păcate pentru el şi nemţii care-l susţineau, i-a tăiat Băsescu „maioneza”, şantajându-l cu cele două doare penale aflate la DNA cu Iohannis în rol de „capo di tutti capi” al mafiei imobiliare sibiene. Dar, aşa cum se spune, „politica e curvă” şi-ţi poate juca farse tocmai atunci când nu te aştepţi. Cine nu crede, să-l întrebe pe „marele” anal-ist politic Emil Hure-zeanu, mai ales că termenul „prostituată” se traduce în Germania, ţara care l-a adoptat, chiar prin cuvântul „Hure”!

La nivel mondial, drumul spre globalizare se netezeşte cu mutări în plic, care au menirea să convingă plebea că trăieşte într-o democraţie absolută şi autentică. Asistăm la tot felul de premiere mondiale de natură politică, iar acestea doresc să ne demonstreze cum că, vezi Doamne!, planeta Pământ are parte, în sfârşit, de democraţie. Aiurea! Totul este doar de faţadă, iar unicul scop rămâne manipularea, tot mai diabolică pe zi ce trece. Cei care încearcă să deschidă ochii celorlalţi cetăţeni, transformaţi în marionete docile, sunt automat luaţi în derâdere de mass-media, care aparţin în majoritate aceloraşi păpuşari manipulatori. După ce, pentru prima oară în istorie, o femeie a ocupat fotoliul de cancelar al Germaniei, ţară eminamente masculină – nemţii fiind singurii care nu au patrie-mamă, ci tată (Vaterland) –, iată că şi americanii au optat a doua oară, conform unei „politici corecte”, pentru un preşedinte de culoare. Aşa că, de ce să nu avem şi noi, românii, un preşedinte sau premier neamţ, mai ales că noi avem antecedente de la înlocuirea unui domn pământean, Alexandru Ioan Cuza, cu unul importat şi impus tot din exterior, prusacul anonim şi sărac lipit care avea să devină regele Carol I. Cum se ştie, masoneria a avut un mare rol în detronarea lui Cuza. Şi în cazul lui Ioannis se vede urma „copitei despicate” – uneltirile masoneriei – după cum relevă ziaristul Marius Sălăjean în articolul său „Klaus Iohannis: un mason spre Palatul Victoria?”, pe site-ul www.napocanews.ro., reprodus şi în revista noastră.

    În conjunctura prezentată a fost creat „modelul Iohannis” dintr-un no name, care ulterior a devenit „brand” de succes, ca urmare a ampli­ficării la maximum a imaginii acestuia printr-o presă docilă şi slugarnică. Prin acest „cal troian”, votat, chipurile, în proporţie de aproape 90 la sută – fenomen care sfidează orice studiu socio­logic, rivalizând cu mascarada alegerilor comuniste! – chiar de românii naivi şi uşor de „intoxicat” şi ma­nipulat, planul de realizare a unui „cap de pod” german în inima României a reuşit, Sibiul rămânând oraş ro­mânesc doar formal şi scriptic. Din patru în patru ani am fost asaltaţi pe canalele de ştiri ale celor doi iliciţi, Voiculescu şi S.O. Vântu, cu aceleaşi cifre ameţitoare ale celor 90% de sibieni care au votat cu Iohannis. Minciuni gogonate şi cu scop manipulator! Dăm un singur exemplu: în 1 iunie 2008 pentru veşnicul Iohannis au votat 83,26 % dintre cei puţini, 42,56 % dintre cetăţenii cu drept de vot, care s-au deranjat să voteze, aşa că acesta a obţinut doar 34,72 % din opţiunile electoratului sibian. Aşa că, unde sunt cei 90% de susţinători? Deci, Ioannis era alesul doar al unei treimi din cetăţenii cu drept de vot! Dar presa locală şi centrală nu a prezentat procentele reale, comunicate de biroul Electoral Municipal a doua zi după alegeri, ci a insistat să prezinte publicului sondajele de opinie măsluite, anterioare alegerilor, care-l dădeau câştigător pe Iohannis cu 90 %. Sasul, bolnav de narcisism şi cultul personalităţii, a pedalat tot pe cifrele din sondaje, total eronate faţă de cele reale, declarând presei că este mulţumit pentru reeditarea succesului de acum patru ani, fiind ales şi acum cu aproape 90 % din voturile valabil exprimate. Păi, mein Führer, 83,26 % e mai aproape de 80 %, nu de 90 %!!! Asta o poţi observa şi matale, chiar dacă ai fost profesor de fizică, nu de matematică! Şi, încă ceva! Faptul că ai fost ales cu un procentaj aproape de majoritate nu este o dovadă de inteligenţă a electoratului, ci dimpotrivă, conform tuturor studiilor sociologice. Aşa că nu este măgulitor pentru „ales” că, dintre cei puţini care s-au prezentat la urne, majoritatea care l-au votat a fost formată din nătăfleţi. Dar, asta este! Se confirmă, încă odată, proverbul „În ţara orbilor, chiorul este împărat”. La aşa electorat, aşa primar! Nemulţumiţii nu s-au prezentat la vot, fiind influenţaţi de sondajul de opinie publicat de „Tribuna” puşcăriaşului Ilie Carabulea, partenerul lui Iohannis în afaceri pe bani publici, „făcătură” a unui alt sas, Martin Müller, patronul firmei „Sobis”, care-l dădea câștigător pe sasul-şef cu ameţitorul scor de 90,5 % . Astfel că oamenii au renunţat să se prezinte la vot, gândind cam aşa :„Cu sau fără votul meu împotriva sasului, tot el iese, aşa că n-are rost să pierd vremea pe la secţia de votare!”. Asta a fost în anul 2008.

     Doar în 2012, acel 77% nu a mai fost trâmbiţat, deşi Cosmin Prelipceanu de la Digi TV, căsătorit cu o sibiancă şi devenit automat mare fan şi susţinător făţiş al primarului sibian, anunţa înainte de ziua alegerilor, conform unui aşa-zis sondaj de opinie realizat de ei, că Iohannis o să fie reales cu 90% din voturi. Cam mare diferenţa de 13 procente între sondaj şi realitate. Probabil că domnul Prelipceanu şi gaşca sondaseră un puţ petrolier…

     Şi în 2009, pe acelaşi sistem şi cu acelaşi scop manipulator, la câteva ore după numirea de către preşedintele Băsescu a premierului Lucian Croitoru , Realitatea TV a prezentat un sondaj-făcătură comandat de patronul Sorin Ovidiu Vântu, cel care a nenorocit sute de mii de români cu escrocheria F.N.I., cităm ,,Astfel, 50,8% dintre cei chestionaţi l-au ales pe Klaus Johannis pentru funcţia de premier, în timp ce candidatul desemnat joi de Traian Băsescu, respectiv Lucian Croitoru, a fost preferat de doar 35,6% dintre cei intervievaţi.” Minciuni, minciuni, minciuni… Acest sondaj a fost fals şi, oricum, lipsit de fair-play, deoarece Croitoru apăruse exact câte cinci minute pe toate posturile, în timp ce ,,neamţul de la Sibiu” pusese monopol de două zile , de dimineaţa până noaptea târziu, pe toate posturile naţionale de televiziune, chit că mai mult tăcea decât vorbea. Presa locală din Sibiu, conform tradiţiei, a supralicitat şi a amplificat numărul celor care-l doresc premier pe Iohannis, astfel încât cei 50,8% s-au transformat subit în peste 80% , că , deh!, nu puteau să-l pună direct cu 90%, aşa cum sunt ei obişnuiţi! Cităm: ,,Nu ne-ar mira ca Traian Băsescu, un bun şahist politic, să încerce să ne convingă că de fapt, îl preţuieşte pe Klaus Iohannis ca nimeni altul, că e conştient de valoarea lui şi că şi-l doreşte la dreapta sa pentru mult timp. Bun. Dacă îl preţuieşte atât de mult, de ce nu l-a nominalizat pentru funcţia de premier, cu atât mai mult cu cât sondajele ne arată că primarul se bucură de încrederea a peste 80 la sută dintre români?”. Articolul din care am extras citatul a apărut în cotidianul ,,Tribuna” din 16 octombrie 2009 cu titlul ,,O floare şi mulţi grădinari”. Lămuriri: ,,Tribuna” aparţine baronului financiar local aflat acum în arest, recidivistul Ilie Carabulea, partener de afaceri pe bani publici al lui Klaus Iohannis, abonat în câştigător la licitaţiile organizate de primărie.

   De ce a fost ales tocmai Iohannis, ca pion al Germaniei, deşi serviciile se­crete germane îi cunoşteau „bubele din cap”, adică tra­ficul internaţional de copii în care a fost implicat şi mişmaşurile imobiliare sau cele făcute cu bani publici ca primar? În primul rând pentru aspectul fizic, aparent agreabil şi im­pu­nător, iar în subsidiar din cauza bazei de selecţie extrem de redusă ca urmare a emigrării în masă a etnicilor germani din România, aici rămânând mai mult bătrânii şi cei care au avut „misiunea” să rămână, ca în cazul lui Iohannis. Dacă la început ma­ni­pularea sibienilor a fost doar prin intermediul „oamenilor de afaceri germani” şi a F.D.G.R.-ului, o asociaţie care s-a declarat în 2007 oficial ca succesoare a organizaţiei hitleriste Grupul Etnic German din Al Doilea Război Mondial (http://www.justitiarul.ro/forumul-democrat-al-germanilor-din-romania-fdgr-condus-de-klaus-iohannis-se-declar-oficial-continuatorul-partidului-nazist-din-al-doilea-rzboi-mondial/) , si­mul­tan cu depunerea primei candidaturi a lui Klaus Io­ha­nnis, în anul 2000, la Sibiu a apărut un aşa-zis G.T.Z., o or­ganizaţie nemţească bizară, care, deşi se declara neguvernamentală, re­cu­noştea că este finanţată de Ministerul de Interne german! Noii veniţi erau adevăraţi profesionişti în arta mani­pulării, iar activitatea lor pe meleaguri româneşti nu a vizat decât două direcţii: 1) consolidarea poziţiei proaspătului primar pe plan politic şi fabricarea unei imagini excelente a acestuia; 2) retrocedarea imo­bilelor din centrul istoric al Sibiului în favoarea unor cetăţeni germani (proprietari impostori sau falşi succesori) şi în detrimentul românilor care locuiau în ele. Sub pre­textul renovării porţilor din lemn ale clădirilor (!!!), G.T.Z.-ul a întocmit chiar un istoric al tuturor imobilelor situate în centrul istoric, care includea numele foştilor pro­prietari din perioada inter­be­lică. Evident că, după aceea, nu a fost greu să gă­sească cetăţeni germani cu nume similare pentru a reven­dica acele locuinţe! Până şi de­viza acestui O.N.G. (!?) german „Să facem din tre­cutul Sibiului viitor!” poate fi interpretată ca o ameninţare făţişă la adresa românilor, care au fost persecutaţi până în anul 1918 la Sibiu exact de către aristocraţia săsească.

   Este clar ca domnul Klaus Iohannis reprezintă interesele Germaniei, ori să-i vezi pe români dornici să fie conduşi de un individ care reprezintă o ţară care efectiv i-a sărăcit, reprezintă culmea absurdului. Iată ce spunea ziaristul Sorin Roşca Stănescu despre rolul nefast al Germaniei pentru noi şi euroscepticsmul declanşat de această ţară: „O Germanie care a contribuit masiv la deznaţionalizarea economiei românesti, la transformarea acestui stat într-o piaţă de desfacere şi într-un furnizor de materii prime ieftine şi de forţă de muncă. În cea mai mare măsura, euroscepticismul românilor este o consecinţă a politicii Germaniei.” Subscriu şi cred că toţi românii cu capul pe umeri sunt în asentimentul domnului Stănescu.

   Pentru a fi siguri de pe­renitatea omului prin care-şi puteau atinge scopurile, recte Klaus Werner Iohannis, statul german a scos la atac şi politicienii săi. Astfel, „ma­şina de propagandă” s-a tran­s­format din umilul „Trabant”, de la începutul anilor ’90, în luxosul B.M.W. de azi! Atât la alegerile locale din anul 2000, când candidatul sas a ieşit primar mai scremut, din al doilea tur, cât şi la cele din 2004, cu succesul „uluitor” de aproape 90 la sută în rândul elec­toratului român, Sibiul a fost vizitat, cu o săptămână înainte de prezentarea populaţiei la urne, de ministrul de Interne al Germaniei, Otto Schily. Cre­deţi că întâmplător sau a fost doar o coincidenţă? Noi credem că a fost o acţiune deliberată! Acelaşi Otto Schily (devenit şi cetăţean de onoare al Sibiului – pentru ce „merite”, neştiute de opinia publică?!), deşi nu mai era mi­nistru, în ziua de 11.12.2007, l-a decorat pe primarul Sibiului, Klaus Werner Ioha­nnis şi pe suc­cesorul său, ministru de Interne la acea dată, Wolfgang Schau­ble, din partea Societăţii Ger­mane (!!!) pentru anul 2007. Decoraţia, cea mai înaltă distincţie din Germania, a fost înmânată pentru merite deosebite aduse Germaniei!!! Şi noi care credeam, ca nişte naivi, că Iohannis slujeşte România… Acelaşi Iohannis a fost decorat, imediat după câşti­garea alegerilor din 2004, de către vicepreşedintele parla­men­tului german, Susanne Kastner, aceasta fiind mai mult la Sibiu, cu un rol activ propagandistic în acel an electoral, decât în Parlamentul german, de unde primea salariul! Aceasta a continuat să se amestece în problemele interne ale României ducând o propagandă furibundă pentru numirea ca premier, în anul 2009 a protejatului ei, Iohannis, la postul de televiziune ,,Realitatea” – nici că se putea în alt loc! – alături de Emil Hure(zeanu), Mircea Dinescu, cel care merge anual în Germania pentru schimbarea cipului din căpăţâna-i găunoasă şi C.T. Popescu, salahorul – chiar şi ca aspect – oligarhilor financiari din România! Să nu uităm că patronul Realităţii era atunci Sorin Ovidiu Vântu, cel care l-a dat în judecată pe preşedintele Băsescu pentru că acesta l-ar fi făcut escroc. Nu domnule Vântu, nu Traian Băsescu v-a făcut escroc, ci mama dumneavoastră, atunci când v-a născut! Chiar şi preluarea, în anul 2007, de către oraşul Sibiu a titlului onorific de „Capitală culturală europeană” a fost speculată propagandistic în favoarea lui Iohannis, deşi meritul pentru alegerea Si­biului a aparţinut exclusiv ex-minis­tru­lui ţărănist Ion Caramitru. Permanent Klaus Iohannis s-a folosit de Sibiu pentru a-şi promova propria imagine!

     Interesul Germaniei a fost, iniţial, de a-şi stabili un cap de pod în Est prin recolonizarea germană a Sibiului. O recolonizare bizară, fără colonişti! Doar din 2007 s-a luat decizia fermă de al propulsa pe acest individ cu porniri antiromâneşti în fruntea statului român, care începuse să semene deja cu o colonie. Exemplu de diversiune, dezinformare şi osanale nemeritate aduse unui individ corupt la maximum, în presa germană din anul 2009: „Cine l-a vizitat pe Johannis vreodată în Primăria sa ştie că fostul profesor de fizică, în vârstă de 50 de ani, este un om al lucrurilor concrete. El caută personal investitorii, pentru a-i convinge de oraşul său şi nu ezită să meargă şi pe şantiere. El este, practic, singurul în legătură cu care nimeni nu poate numi un scandal. (Scandalurile legate de traficul internaţional de copii sau imobilele furate de Iohannis personal nu există pentru corul lăudătorilor germani! – n.n.) Este un politician care nu poate fi mituit – ceea ce în România, ţinută atâţia ani în lanţurile Securităţii (ce naiba are Securitatea cu mita? – n.n.), este o adevărată senzaţie” (Financial Times Deutschland). Aiurea! „Iohannis nu poate fi mituit…”. Penibil, când totul se rezolvă doar prin „ungeri” la Primăria Sibiu! Aşa a ajuns acest impostor, care nici măcar numele nu-l are german sută la sută, să fie transformat într-un adevărat Mesia, mântuitor şi „salvator al naţiunii”, prin manipulări ordinare în mass media!

   Trebuie să-i menţionăm, ca parte integrantă a maşinii de propagandă, ,,echipa de zgomote”, acei in­divizi, 2-3 din România şi 2-3 din Germania, care plasează permanent mesaje propagan­distice în favoarea primarului sibian pe forumurile de dis­cuţii ale site-urilor sibiene sau naţionale, în paralel cu înde­mnuri la separatism regional şi autonomie pentru Ardeal. Deşi, aparent, aceşti „răs­pândaci” par a avea un rol mi­nor, fiind doar nişte „rotiţe minuscule” în angrenajul pro­pagandistic, nu este chiar aşa, dacă ne gândim că Internetul a devenit un mijloc de ma­ni­pulare mai eficient chiar decât televiziunea. Aceşti agenţi de influenţă care ne intră în case prin intermediul calcula­to­rului au început să vehiculeze, preventiv, ideea că Iohannis va fi atacat „din motive politice”, dacă se va demara cercetarea penală în dosarele aflate în stand-by la diverse parchet

   Minciuna face casă bună cu slugărnicia. Astfel, sluga îi va spune întotdeauna stăpânului că-i frumos şi deştept! Tot aşa, sibienii au dat dovadă nu doar de servilism, ci de inconştienţă naţională, acceptând inscripţionarea bilingvă a plăcuţelor de la intrările rutiere în oraş chiar în primul mandat al lui Klaus Iohannis (2000 – 2004). Legea spune clar că se permite denumirea bilingvă doar în oraşele cu o minoritate etnică de minimum 20 la sută din totalul populaţiei. Or, conform recensământului din anul 2002, în municipiul Sibiu erau 155.045 de români şi doar 2.532 de germani, incluzând şi pe cei 61 de cetăţeni care s-au declarat saşi, ceea ce reprezintă un procentaj de etnici nemţi de doar 1,63 la sută! Reamintim că singurii care au protestat şi au acţionat concret împotriva acestui abuz, care încalcă legea, am fost noi, cei din redacţia „Justiţiarul”, care, în doi ani consecutivi (2001 şi 2002), de ziua naţională, în 1 Decembrie, am acoperit cu autocolante tricolore inscripţia ilegală „Hermannstadt”, la lumina zilei şi revendicând acţiunea prin comunicate de presă trimise pe fax tuturor publicaţiilor sibiene. Ca urmare, vechile panouri cu denumirea bilingvă au fost înlocuite cu altele, identice, dar cocoţate la o înălţime apreciabilă. Totuşi, cel mai mare afront adus românilor din Sibiu a avut loc a doua zi după alegerile locale din anul 2004, când o publicaţie sibiană a avut tupeul să scrie pe prima pagină „Johannis über alles!”, iar acest text cu trimitere directă la nazism – interzis şi scos chiar şi din imnul Germaniei! – a fost tipărit peste culorile naţionale ale statului german! Chiar dacă a câştigat alegerile Iohannis, cum îl cheamă, nu Johannis cum l-au super-germanizat hitleriştii de la acel ziar, acesta este, totuşi, cetăţean român şi a devenit primar al unei localităţi din România, nu din Germania. Atunci, ce rost a avut mascarada cu slogan fascist şi culorile altui stat?

   Îndobitocirea şi manipularea cu aşa-zisa „dragoste infinită” a sibienilor pentru Führer-ul local continuă să fie speculată prin informaţii false. Posturile mogulilor lătrau, în octombrie 2009, ca ţevile unor mitraliere, despre miile de oameni care se vor aduna în Piaţa Mare din Sibiu la un miting organizat ad-hoc pentru a-l implora pe Iohannis să nu părăsească funcţia de primar. Totul a fost un mare fâs, doar pentru intoxicare şi manipulare. „Flashmob-ul iniţiat în urmă cu câteva ore pe internet şi prin sms a fost un eşec total. Patru oameni, care toţi au auzit la televizor de această iniţiativă, au îngheţat degeaba timp de 30 de minute în Piaţa Mare a Sibiului. Primul dintre ei, avrigean din naştere, a venit în piaţă ca să îl susţină pe Johannis. Alexandru Dumitru este pensionar şi nu vrea ca Johannis să părăsească Sibiul. <<Se duce la Bucureşti ca să îl compromită ăia? Îl duc la Bucureşti, îl mazilesc miticii şi după aceea îl trimit înapoi>>, spune pensionarul. <<Nu înţeleg de ce domnul Crin Antonescu a trebuit să îl ia pe domnul Johannis de la Sibiu. Ne-a dat bilete gratis pe Tursib şi subvenţii. Nu mă aşteptam de la domnul Crin Antonescu la aşa ceva>>, spune o doamnă, cu handicap. <<E şantaj politic ăsta, domne. Interesul lor e să îl înlăture de la Primăria Sibiu. În ţara asta invidia şi subminarea funcţionează. Johannis ar putea face treabă doar dacă ar mai fi încă doi sau trei ca el>>, spune un alt pensionar.” ( „Turnul Sfatului” din 14 octombrie 2009). Cu ocazia aceasta puteţi să remarcaţi atât gradul de cultură, cât şi inteligenţa votacilor iohannisieni.

Klaus Iohannis minte, aşa cum respiră! Faceţi comparaţie între afirmaţiile din aceste două articole, total contradictorii! Iată ce afirma, în 3 iunie 2014, privind exploatarea gazelor de şist: http://www.paginadepolitica.ro/iohannis-cu-exploatarea-gazelor-de-sist-putem-s-o-lasam-mai-incet/ şi uite ce spunea în octombrie 2013: http://www.hotnews.ro/stiri-politic-15773560-klaus-iohannis-despre-explorarea-gazelor-sist-vaslui-pare-lucru-exceptional-bun.htm Chiar dacă exploatarea nu este similară cu explorarea, efectul distructiv asupra solului şi apei din pânza freatică este acelaşi, fiind vorba despre aceleaşi operaţiuni de forare nocive mediului înconjurător!

   Poziţia lipsită de patriotism a lui Klaus Iohannis se observă şi din atitudinea sa privind dezideratul naţional de unire cu Moldova, acesta respingând revenirea Basarabiei la patria mamă: http://www.rgnpress.ro/rgn_14/categorii/politic/13563-iohanis-i-ponta-doi-pioni-ai-jocurilor-ruso-germane-ambii-resping-ideea-reunirii-celor-doua-state-romaneti-i-vor-apropiere-de-rusia.html După cum se observă în articol şi Victor Ponta interpretează aceeaşi piesă, atât de dragă Angelei Merkel, adică NEIN pentru unificare României cu Moldova! Unirea a fost bună doar pentru nemţi, nu şi pentru alţii! În schimb aceiaşi nemţi au dezmembrat Iugoslavia, Cehoslovacia şi acum clocesc secesiunea României prin autonomia Transilvaniei. Nu ştiam de ce se menajează reciproc Ponta şi Iohannis, posibili concurenţi în viitor şi eram surprinşi că primarul Sibiului nu este atacat de posturile de televiziune pesediste, deşi recent a fost devoalat ca escroc imobiliar de Tribunalul Braşov (http://www.justitiarul.ro/klaus-iohannis-a-pierdut-in-instanta-al-doilea-imobil-obtinut-prin-uz-de-fals/). ACUMA ŞTIM ŞI NU MAI SUNTEM SURPRINŞI! Ca să nu mai fie dubii că Iohannis în nici un caz nu reprezintă cauza românilor, iată că acesta pleacă în Germania ca să reprezinte interesele saşilor! „Pe final, Klaus Iohannis a confirmat că va pleca, miercuri, în Germania, într-o deplasare oficiala, unde va participa la o reuniune a saşilor, eveniment la care a fost invitat încă de anul trecut.” Ştire din data de 4 iunie a.c. (http://www.revista22.ro/klaus-iohannis-nu-exista-tensiuni-intre-mine-si-antonescu–42938.html)

   Germania nu a dorit niciodată binele României ! Nemţii ne-au urât şi ne-au considerat trădători pentru întoarcerea armelor din 23 august 1944, uitând că mai întâi ne-au trădat ei prin Dictatul de la Viena (30 august 1940), când au dat ungurilor jumătate din teritoriul Transilvaniei. La fel, germanii ne-au trădat şi prin Pactul Ribbentrop – Molotov (23 august 1939) când s-a pecetluit soarta Basarabiei, care a fost răpită de URSS în iunie 1940! Demn de remarcat este faptul că după căderea „Cortinei de Fier”, doar Germania s-a unificat, deşi se creaseră premisele aparent optime şi pentru reunificarea României cu Basarabia – zisă Republica Moldova – şi revenirea la ceea ce a fost odată România Mare. Mai mult, după fărâmiţarea Iugoslaviei, a venit rândul Cehoslovaciei să se rupă în două. La originea ambelor dezmembrări: Germania!

   Lui Crin Antonescu i-a scăpat, în data de 23 februarie a.c., la emisiunea „După 20 de ani” a unei televiziuni private, o afirmaţie foarte gravă: „(…) câtă vreme şi Traian Băsescu vorbeşte despre faptul că, în condiţiile în care nu intrăm în Schengen din cauză că nu vrea Germania, prezenţa unui om, nu doar etnic german, ci şi cu cetăţenie germană, cum este Klaus Iohannis(…)(http://www.romaniatv.net/crin-antonescu-arunca-in-aer-usl-mai-devreme-sau-mai-tarziu-klaus-iohannis-va-fi-premier-in-locul-lui-ponta_128519.html#ixzz2u8L8UnT0) Mai clar decât atât nu se poate: Klaus Werner Iohannis are cetăţenie germană! Păi, atunci cum vor liberalii ca România să fie condusă de un preşedinte cu cetăţenie germană care este loial statului german? Prin mitul „corectitudinii germane”, transferat asupra sasului corupt Klaus Iohannis, se forţează precedentul Alberto Fujimori, care a fost ales preşedinte în Peru, tot pe considerentul că japonezii sunt mai corecţi decât peruanii! Atât de corect a fost şi ăla, încât a jefuit ţara şi a fugit din Peru în Japonia, în anul 2000, ca să scape de condamnarea pentru fapte de corupţie! În plus, corectitudinea germană a rămas doar o legendă sau basm pentru adormit copiii, din moment ce, în anul 2011, Germania a ocupat locul doi după România – păi, se putea altfel? – în topul corupţiei şi al fraudării fondurilor europene! (http://www.evz.ro/detalii/stiri/romania-locul-intai-in-topul-celor-mai-multe-fraude-cu-banii-europeni-992980.html) Apropos de fonduri europene, Sibiul este codaş la nivel naţional la accesarea de astfel de fonduri fiindcă acestea sunt mai greu de deturnat datorită verificărilor care se fac. De aceea Klaus Iohannis a preferat să înglodeze oraşul în datorii copleşitoare la banca austriacă Dexia Kommunal Kredit.

   Cum poate să fie patriot român cineva cu dublă cetăţenie? În care parte se înclină patriotismul său? În cazul domnului Klaus Iohannis care nu a participat niciodată la sărbătoarea naţională de la 1 Decembrie, deşi ca primar ales de români trebuia să aibă măcar acest minim bun simţ, e clar că nu-l dă afară din casă dragostea pentru România! Până şi comparaţiile umilitoare cu „ţările în care s-a inventat apa caldă” – o expresie şablon folosită permanent de primarul sibian! – denotă dispreţ pentru România, pe care totuşi visează să o conducă, aşa înapoiată cum este.

   Am prezentat mai mult derularea cronologică a eve­nimentelor, iar comentariile au fost destul de puţine, toc­mai pentru ca cetăţenii să poată judeca cu propriile minţi şi să nu devină victime permanente ale diabolicului mecanism nu­mit de noi „maşina de pro­pagandă”! Suntem curioşi să vedem când vor avea şi alţii curajul să strige, aidoma copilului din basmul lui Andersen: împăratul e gol!

                                                                                                                Marius Albin MARINESCU

Sursa :http://justitiarul.ro/

KLAUS IOHANNIS, PIONUL GERMANIEI PE TABLA DE SAH INTINSA DE RUSIA LA BUCURESTI!

 

Klaus Iohannis a fost decorat de toate ţările care au constituit puterile Axei în al Doilea Război Mondial, însă Germania a fost cea mai darnică cu onorurile!

Astfel, Klaus Werner Iohannis a fost distins cu Crucea Federală de Merit de către Republica Federală Germană (2006). Tot în Germania a mai fost decorat şi în septembrie 2010, când a primit la Berlin, placheta de onoare din partea Uniunii Asociaţiilor Etnicilor Germani Expatriaţi, cea mai înaltă distincţie pe care o acordă această asociaţie. Însă cea mai valoroasă decoraţie a primit-o Klaus Iohannis de la Otto Schily, fostul mi­nistru de Interne al Germaniei, în ziua de 11.12.2007. Acesta l-a decorat pe primarul Sibiului, Klaus Werner Ioha­nnis şi pe suc­cesorul său la Ministerul de Interne, Wolfgang Schau­ble, din partea Societăţii Ger­mane! Decoraţia, cea mai înaltă distincţie din Germania, a fost înmânată pentru merite deosebite aduse Germaniei!!! Şi noi care credeam, ca nişte naivi, că Iohannis slujeşte România. Deci, să recapitulăm : viitorul ministru de Interne al României a fost decorat în anul 2007 alături de ministrul de Interne al Germaniei de la acea vreme „pentru merite deosebite aduse Germaniei”, iar cel care a înmânat distincţiile era fostul ministru de Interne al Germaniei!!!

Klaus Iohannis, Wolfgang Schäuble. http://www.deutsche-gesellschaft-ev.de/uber-uns/preis-der-deutschen-gesellschaft/2007

      Iată ce scriam noi despre Otto Schily, cel care a fost maestru de ceremonii la decorarea din 2007: „Atât la alegerile locale din anul 2000, când candidatul sas a ieşit primar mai scremut, din al doilea tur, cât şi la cele din 2004, cu succesul «uluitor» de aproape 90 la sută în rândul elec­toratului român, Sibiul a fost vizitat, cu o săptămână înainte de prezentarea populaţiei la urne, de ministrul de Interne al Germaniei, Otto Schily. Cre­deţi că întâmplător sau a fost doar o coincidenţă? Noi credem că a fost o acţiune deliberată! Acelaşi Otto Schily (devenit şi cetăţean de onoare al Sibiului – pentru ce «merite», neştiute de opinia publică?!), deşi nu mai era mi­nistru, în ziua de 11.12.2007, l-a decorat pe primarul Sibiului, Klaus Werner Ioha­nnis şi pe suc­cesorul său, ministru de Interne la acea dată, Wolfgang Schau­ble, din partea Societăţii Ger­mane (!!!) pentru anul 2007. Decoraţia, cea mai înaltă distincţie din Germania, a fost înmânată pentru merite deosebite aduse Germaniei!!! (…) Acelaşi Iohannis a fost decorat, imediat după câşti­garea alegerilor din 2004, şi de către vicepreşedintele parla­men­tului german, Susanne Kastner, aceasta fiind mai mult la Sibiu, cu un rol activ propagandistic în acel an electoral, decât în Parlamentul german, de unde primea salariul!” (http://www.justitiarul.ro/klaus-iohannis-o-imagine-trucata-2/)

Însă şi alte ţări l-au onorat pe domnul Iohannis Klaus Werner cu distincţii. Culmea, toate fiind aliatele Germaniei în al Doilea Război Mondial! Primarul sibian a mai primit: Ordinul Naţional al Italiei – Steaua Solidarităţii Italiene, în grad de Comandor (2008) – Italia a fost principalul aliat din Europa al Germaniei hitleriste; Ordinul de Merit al Marelui Ducat de Luxemburg, în grad de Ofiţer (2009) – în 1942, Luxemburgul a fost oficial anexat de Al treilea Reich; Ordinul de Merit „Marea Cruce de Argint”  al Statului Austriac (2009) –  Anschluss-ul: Germania a anunțat anexarea Austriei pe 12 martie 1938, transformând țara în provincia „Ostmark”;  Ordinul de ofiţer al Coroanei Belgiene (2009) –  în 1940, Belgia a fost ocupată de către trupele Germaniei naziste. Iar pentru ca Axa beligeranţilor din al Doilea Război Mondial să fie completă, în octombrie 2009, când Klaus Iohannis a fost propus de către Crin Antonescu în funcţia de premier al României, primarul Sibiului tocmai se afla într-o vizită oficială în Japonia. Simple coincidenţe? Curios este că din panoplia de decoraţii cu care se laudă Herr Klaus Werner Iohannis pe propriul site (http://www.klausjohannis.ro/files/distinctii.htm), lipseşte taman cea mai valoroasă decoraţie pe care a primit-o acesta în numele Societăţii Germane, alături de Wolfgang Schau­ble (ministrul de interne de interne al RFG de atunci), de la Otto Schily, fostul mi­nistru de Interne al Germaniei, în ziua de 11.12.2007.

Cum să slujească România, din moment ce primarul Sibiului nu a participat în nici un an la manifestările desfăşurate de ziua naţională în oraşul pe care-l conduce? Nu-i patriot, dar este plin de sine însuşi. Klaus Iohannis este foarte arogant şi are acea atitudine de superioritate pe care o afişa „rasa ariană” pe vremea când Adolf Hitler agita sceptrul războiului deasupra Europei. Se pare că această superioritate afişată ostentativ nu este altceva decât o mască pentru a ascunde lipsa de competenţă şi carenţele în cultura generală. Vrea să pară opusul propriei sale persoane. Pe lângă îngâmfarea afişată, noul prim-vicepreşedinte PNL  vrea să pară şi un om corect. Corect ca în cazul retrocedărilor ilegale către diverşi escroci, inclusiv o organizaţie nazistă reactivată la Sibiu? La fel de corect ca şi atunci când a revendicat şi a obţinut pentru familia lui două imobile pe bază de documente false? Tot aşa de corect ca în cazul celor două lucrări, Aeroportul Internaţional şi reabilitarea Pieţei Gării, ambele obiective realizate cu constructori germani şi soldate cu eşecuri? Pista aeroportului a luat-o la vale, spre Germania, cu tot cu sistemul de balizaj, iar piatra cubică adusă din China în Piaţa Gării a ieşit din caldarâm după doi ani, exact cât a fost şi garanţia dată de „serioasa” firmă germană. La fel de corect ca şi în relaţiile de afaceri pe bani publici cu afaceristul- puşcăriaş Ilie Carabulea, actualmente arestat în scandalul asigurărilor? Datorită „corectitudinii” primarului sas, avem la Sibiu pe cel mai bogat bugetar din România, Ilie Grădinar, poreclit Ilie Gigacalorie, fostul director de la „Energie Termică” SA firmă subordonată Primărie Sibiu, care a fost desfiinţată în cele din urmă.  Acesta a fost un manager atât de bun încât a falimentat firma pe care o păstorea, dar a avut grijă să câştige prin firmele sale private, firme-căpuşă pentru societatea de stat pe care o conducea! Averea lui Ilie Grădinar, intrat în topul Forbes în anul 2011, era estimată la 7-8 milioane de euro, ocupând la nivel național locul 485. În Sibiu nu se oficiază cununii civile sâmbăta. De ce? Pentru că aşa a vrut primarul în anul 2010! Dar pentru cununia fiului lui Grădinar a oficiat chiar Klaus Iohannis într-o sâmbătă. Mai mult, primarul a găsit şi scuze pentru îmbogăţirea nejustificată a subalternului bugetar. (http://www.turnulsfatului.ro/11146/gradinar–miliardar-in-viziunea-lui-johannis:-aberatii.html )

Revistele „Justiţiarul” şi „Justiţiarul sibian” au dezvăluit, cu mulţi ani în urmă, faptul că sub denumirea „democratică” F.D.G.R. (Forumul Democrat al Germanilor din România) se află camuflat fostul Grup Etnic German. Mai ales că această „organizaţie nonguvernamentală” (O.N.G.), apărută imediat după revoluţia din decembrie 1989 – geneză la care şi-au adus aportul şi serviciile secrete germane! – a fost creată pe criterii etnice, fiind astfel un soi de „club exclusivist”. Ca orice grupare etnică sau „club exclusivist” este logic că F.D.G.R. a avut ca scop, încă de la înfiinţare, obţinerea unor avantaje, apropiate de privilegiile pe care saşii le aveau în Evul Mediu, în detrimentul populaţiei majoritare româneşti din Transilvania.

Grupul Etnic German a fost înfiinţat imediat după Dictatul de la Viena. El exista şi în alte ţări cu minoritate germană: Franţa (Alsacia), Polonia (Silezia), Cehoslovacia (Sudeţi). Scopurile acestor Grupuri Etnice Germane (celebra Coloana a V-a a lui Hitler) erau: propaganda nazistă, sabotajele economice, acţiunile diversioniste în spatele frontului, „intoxicarea” şi dezinformarea populaţiei majoritare din ţările respective. La Grupul Etnic German, oficializat prin Decretul – Lege, nr. 830 din 21 noiembrie 1940, a aderat în anul 1941 şi Biserica Evanghelică (cultul religios al saşilor transilvăneni), cu toate bunurile sale mobile şi imobile, din fanatism nazist! Puterile Aliate au impus României, prin articolul 15 al Convenţiei de Armistiţiu  din 12 septembrie 1944 , dizolvarea organizaţiilor pro-hitleriste de pe teritoriul românesc. Astfel, Grupul Etnic German a fost desfiinţat prin Decretul – Lege nr. 485 din 7 octombrie 1944, semnat de regele Mihai al României.

  La fel ca şi în anul 1941, alianţa dintre biserica evanghelică şi organizaţia politică a minorităţii germane funcţionează şi acum, chiar dacă aceasta din urmă se autodeclară ONG. Din moment ce participă la alegeri, F.D.G.R. are rolul politic al unui partid! Contrar evidenţelor, iată ce declara Klaus Werner Iohannis, preşedintele acestei organizaţii, care acum a devenit oficial nazistă, aşa cum o să vedeţi în continuare: „FDGR nu are o dogmă politică, nici nu-şi doreşte şi nu va avea. Forumul este o formaţiune etnică, aşa cum fiecare etnie recunoscută din România are cel puţin o formaţiune de acest tip. Noi nu suntem nici ONG, nici partid, ci suntem reprezentanţii grupurilor etnice germane din România. Şi atunci, prin definiţie, nu este posibil să avem orientare politică, fiindcă membrii noştri sunt membri prin apartenenţa la o anumită etnie. Ei pot fi de dreapta, de stânga, liberali, de orice fel şi noi trebuie să-i reprezentăm pe etnicii care se declară alături de noi. Deci, nu avem o orientare politică.” Acesta este un fragment dintr-un interviu acordat de Klaus Iohannis, primarul Sibiului, dar şi preşedinte al Forumului Democrat al Germanilor din România la vremea respectivă, acordat revistei „22″ şi publicat în numărul 905 din iulie 2007. Atenţie la an! Este acelaşi an în care Hans Klein (preot evanghelic şi consilier local), în calitatea sa de preşedinte al organizaţiei municipiului Sibiu a Forumului Democrat al Germanilor din România (F.D.G.R.), a solicitat Judecătoria Sibiu recunoaşterea oficială a calităţii de succesor al organizaţiei F.D.G.R. faţă de Grupul Etnic German (Deutsche Volksgruppe). Acesta a acţionat la ordinul lui Iohannis, care-i este superior în cadrul F.D.G.R.-ului, fiind preşedintele organizaţiei naţionale. Dar cum „pârât” era chiar Iohannis, în calitatea sa de primar, doar nu era să se dea singur în judecată, aşa că l-a desemnat pe subalternul său, Hans Klein, să semneze şi să depună acţiunea la Judecătoria Sibiu. Deşi cererea de chemare în judecată a fost înregistrată la Registratura Judecătoriei Sibiu în data de 26 februarie 2007, iar instanţa s-a pronunţat favorabil (şi iresponsabil!) în data de 28 mai 2007, Klaus Iohannis nu pomeneşte nimic în interviul din iulie 2007 despre această „victorie” a nazismului împotriva democraţiei şi a bunului-simţ, el rezumându-se doar la aluziile echivoce pe care le-am citat mai sus. Şi, tot în anul 2007, cancelarul german Angela Merkel a respins propunerea social-democraţilor germani privind interzicerea partidului neonazist NPD!

Deci, Judecătoria Sibiu, prin soluţia emisă (Sentinţa civilă nr. 2790, din 28 mai 2007), confirmă – oficial! – un adevăr ştiut de noi, că F.D.G.R. este continuatorul Grupului Etnic German. Pe baza acestei sentinţe FDGR a scăpat de procesele pentru retrocedări de imobile, acum doar printr-o simplă decizie a Primărie Sibiu se restituie orice imobil care a aparţinut unei organizaţii naziste desfiinţate prin lege şi cu bunurile confiscate tot prin aceeaşi lege, care nu a aparţinut comuniştilor, ci regelui Mihai!  (http://www.justitiarul.ro/jaf-imobiliar-la-sibiu-retrocedari-ilegale-catre-fdgr-succesor-al-organizatiei-naziste-grupul-etnic-german-i/) De altfel, acest O.N.G., cu rol politic, fiindcă participă la alegerile locale şi generale din România, a încheiat în 13 iunie 2002 cu P.S.D.-ul actualului puşcăriaş Adrian Năstase, pe atunci şi premier al Guvernului, un Protocol (http://miris.eurac.edu/mugs2/do/blob.pdf?type=pdf&serial=1037271012021). Prin acest document Năstase se obliga să retrocedeze toate bunurile confiscate comunităţii săseşti de către  comunişti!!! În fond, regimul comunist nu a confiscat nimic, ci doar a aplicat  Decretul – Lege nr. 485 din 7 octombrie 1944, cel semnat de regele Mihai, care abroga alt Decret – Lege, nr. 830 din 21 noiembrie 1940 prin care fusese constituit Grupul Etnic German şi confisca bunurilor acestuia.

Klaus Werner Iohannis a fost preşedintele Forumului Democrat al Germanilor din Romania şi nu credem că peste noapte, aşa cum a fost făcut prim-vicepreşedinte la Partidul Naţional Liberal, a devenit şi mare patriot român! Iată ce spune Statutul F.D.G.R., la capitolul introductiv, „Dispoziţii generale”,  la Art. 1, susţine următoarele: „Forumul Democrat al Germanilor din România (F.D.G.R.) este o asociaţie a minorităţii germane din România, organizată pe bază etnică, persoană juridică română de drept privat, fără scop patrimonial.”

Revenind la revendicările neruşinate iniţiate de către Klaus Iohannis, imediat după ce a devenit primarul Sibiului (iunie, 2000), trebuie subliniat că prin revendicarea drepturilor patrimoniale ale organizaţiei hitleriste Grupul Etnic German, FDGR – Sibiu încalcă chiar propriul statut, art. 1! ( http://www.fdgr.ro/ro/statutul_organizatiei/ ). Această organizaţie aşa-zis  „democratică” a fost creată premeditat  în scop revizionist. Astfel, la articolul 6, al aceluiaşi Statut F.D.G.R. sunt scrise următoarele: „F.D.G.R. este succesorul de drept al tuturor instituţiilor şi organizaţiilor ale minorităţii germane, care au fost desfiinţate prin constrângere.” Adică, fondatorii din anul 1990 al acestei asociaţii etnice (ce fel de democraţie poate să fie într-o organizaţie constituită pe criterii etnice, exclusiviste şi care participă la alegeri ca un partid politic?!) pregăteau terenul pentru revendicările lor ulterioare de succesiune după Grupul Etnic German!!! Singura problemă care a stat şi stă, în continuare, în calea planurilor acestor neonazişti este aceea că Grupul Etnic German nu a fost desfiinţat prin constrângere de către comunişti, aşa cum avocaţii FDGR sau ai Consistoriului Bisericii Evangelice C.A. au susţinut permanent, în fals, în faţa instanţelor de judecată, atunci când s-au revendicat imobile în numele celor două instituţii ale minorităţii germane. Aşa cum am arătat şi în mai sus: Puterile Aliate au impus României, prin articolul 15 al Convenţiei de Armistiţiu  din 12 septembrie 1944 , dizolvarea organizaţiilor pro-hitleriste de pe teritoriul românesc. Astfel, Grupul Etnic German a fost desfiinţat prin Decretul – Lege nr. 485 din 7 octombrie 1944, semnat de regele Mihai al României. Comuniştii nu au făcut altceva decât să aplice acest Decret – Lege nr. 485 din 7 octombrie 1944, care nu le-a aparţinut, ei nefiind la putere la momentul istoric respectiv.

 Klaus Werner Iohannis nu iubeşte România şi el nu a rămas aici din patriotism, ci cu misiune! Imaginea acestui personaj a fost construită temeinic, de-a lungul anilor, conform „politicii paşilor mărunţi” specifică prusacilor de-a lungul secolelor, ei fiind, prin răbdarea lor diabolică un fel de „chinezi” ai Europei şi la fel de răzbunători ca rasa galbenă! Iohannis este loial Germaniei care conduce Europa, aşa cum şi-a dorit Adolf Hitler. Singura deosebire pentru realizare visului dictatorului a fost dată de calea prin care a fost câştigată supremaţia pe bătrânul continent. Germania a ajuns să conducă Europa după ce s-a impus economic, nu prin intermediul armelor. Însă Germania nu uită şi nici nu iartă trădarea românilor, care au întors armele împotriva ei, în al Doilea Război Mondial, devenind, din aliat, duşman. La fel nu a iertat Iugoslavia şi nici Cehoslovacia, ambele state fiind dezmembrate datorită intrigilor politice ale Germaniei. Acum, germanii şi-au băgat coada şi-n Ucraina tot pentru dezmembrarea ei.

Astfel, ucrainenii au şi ei iohannisul lor, în persoana fostului campion mondial de box Vitali Kliciko, care a stat ani de zile în Germania fiind pregătit de către  „experţii” nemţi ca să devină conducătorul Ucrainei după schimbarea regimului. Şi această marionetă a fost onorată cu distincţia Crucea Federală  de Merit a Germaniei, aceeaşi decoraţie pe care o primise şi Klaus Iohannis în anul 2006! Doar că la noi toată lumea priveşte indiferentă decorarea unui politician român în străinătate pentru servicii deosebite aduse altui stat, în timp ce în Ucraina, Kliciko a trebuit să dea explicaţii în faţa Tribunalului privind circumstanţele în care a fost decorat de către Republica Federală Germania. Ca urmare, a pierdut din popularitate în faţa naţionaliştilor ucraineni, în fond cei care au câştigat lupta pentru putere la Kiev, scăzând astfel şansele ca  „omul Germaniei” să ajungă preşedintele Ucrainei.

Helmuth Kohl şi Mihail Gorbaciov

La 16 iulie 1990 s-au întâlnit în Jeleznovodsk, o localitate balneară din peninsula Crimeea, Helmuth Kohl, cancelarul R.F.G., şi Mihail Gorbaciov, preşedintele U.R.S.S. Atunci s-a acceptat de către U.R.S.S. unificarea Germaniei. Întâlnirea dintre cei doi politicieni a fost reeditată în acelaşi an la Geneva, în luna septembrie, când s-au stabilit sferele de influenţă din Europa de Est şi Balcani. Un prim efect a fost războiul din Iugoslavia şi, ulterior, dezmembrarea acesteia. Demn de remarcat este faptul că după căderea „Cortinei de Fier”, doar Germania s-a unificat, deşi se creaseră premisele aparent optime şi pentru reunificarea României cu Basarabia – zisă Republica Moldova – şi revenirea la ceea ce a fost odată România Mare. Mai mult, după fărâmiţarea Iugoslaviei, a venit rândul Cehoslovaciei să se rupă în două. Transilvania a intrat, conform pactului secret dintre cei doi conducători, în sfera de influenţă a Germaniei, redevenită principala putere din Europa, fiind destinată Ungariei. Astfel, nemţii au dorit să-i răsplătească pe unguri, care nu au încetat nici un moment să revendice Ardealul. Era plata pentru loialitatea dovedită de-a lungul istoriei, când cele două state au fost aliate în toate războaiele, dar şi răzbunarea pentru trădare românilor din 23 august 1944. Reamintim că, în 1989, anul prăbuşirii blocului comunist european, Ungaria a fost prima ţară care şi-a deschis frontiera cu Austria pentru a facilita exodul cetăţenilor din R.D.G. spre Germania Federală. Primii aşa-zişi „oameni de afaceri germani”, de fapt foşti agenţi STASI (Securitatea est-germană), sosiţi în România imediat după evenimentele din decembrie 1989, deţineau hărţi în care Uniunea Europeană era trasată până la Arcul Carpatic, doar Transilvania fiind luată în calcul, în timp ce Muntenia şi Moldova rămâneau pe dinafară. Nici Iohannis nu este străin de aceste uneltiri privind dezmembrarea României prin aceeaşi „politică a paşilor mici”: regionalizare, federalizare şi secesiune!

Iată câteva informaţii selectate din articolul „Klaus Johannis, un pion al Germaniei în lupta pentru dominaţie europeană” publicat de revistele noastre („Justiţiarul” şi „Justiţiarul sibian”) în luna ianuarie 2010: „Iohannis conduce «Forumul Democrat al Germanilor din România» (FDGR), membru asociat al «Uniunii Federale a Naţionalităţilor Europene» (FUEN) care, de la cartierul general al său din nordul Germaniei coordonează şi minorităţile europene germanofone – cu ajutor guvernamental. FUEN, înfiinţat de foşti nazişti cu vederi rasiste, colaborează cu Iohannis şi de asemenea şi cu fundaţia din Germania «Hermann Niermann», care a fost ţinta unor intense proteste în estul Belgiei, din cauza lobby-ului deschis pentru organizaţiile tip fundaţia din Germania «Hermann Niermann».

Baze ale politicii de putere germană, harta Uniunii de grupuri etnice europene (FUEN)

Klaus Iohannis provine din mediul «Germandom» din România, căruia i se atribuie virtuţi precum «corectitudine, încredere, pragmatism şi eficienţă». El este preşedintele organizaţiei «Germandom» locale, «Forumul Democrat al Germanilor din România» (FDGR), care, precum multe alte asociaţii ale minorităţilor germanofone, în Europa de Est si Sud – Est, a fost fondat imediat după răsturnările din 1989. FDGR, ca şi preşedintele său, Iohannis, este strâns asociat cu reţelele «Germandom» răspândite peste tot prin Europa.FDGR este membru asociat al FUEN («Uniunea Federală a Naţionalităţilor Europene»), o organizaţie care reuneşte numeroase minorităţi din Europa şi Asia Centrală, fondată pe direcţiile tradiţionale ale politicii etnice germane în anii următori celui de-al doilea război mondial, de foşti nazişti. În cadrul FUEN, FDGR-ul este, de asemenea, membru al «Grupului de Lucru al Minorităţilor Germane» (AGDM), aflat în contact permanent cu Ministerul de Interne din Germania. Partidul minorităţii de limbă maghiară din România, Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) este de asemenea membru FUEN.

Deocamdată Iohannis a fost cunoscut drept primar de Sibiu (Hermnnstadt). De când a preluat funcţia în 2000, Sibiul a devenit cunoscut prin succesele sale economice. «Oraşul Vechi este o bijuterie, reţeaua de apă funcţionează, şi mai presus de orice, sunt doar puţini şomeri», relatează recent presa. Sub «neamţul» Iohannis, oraşul a devenit un model de succes. În realitate, Johannis administrează înţelept resursele pe care comunitatea le primeşte din Germania; pentru a crea modelul unei insule «Germandom» în Europa de Sud – Est. Sub contractul Ministerului Cooperării Economice şi Dezvoltării din Bonn, asociaţia Germană pentru Cooperare Tehnică (GTZ) a început renovarea Oraşului Vechi – care este de obicei atribuită lui Iohannis – înainte ca Iohannis să ocupe funcţia. Agenţia Germană pentru Ajutor Tehnic (THW) a venit în ajutorul lui Johannis pentru rezolvarea problemei apei. Alt ajutor soseşte de la organizaţiile «Germandom» din Germania, de exemplu, FDGR şi Iohannis personal consiliază Fundaţia Hermann Niermann din Dusseldorf asupra «problemelor privind promovarea proiectelor culturale, academice si sociale» – de asemenea în beneficiul minorităţii germanofone din România.  Fundaţia Niermann a devenit de notorietate cu ani în urmă, în exercitarea influenţei ascunse asupra minorităţii germanofone din estul Belgiei – în cooperare cu grupuri etnocentriste de extremă dreapta. Oricine poate spune cu siguranţă că preşedintele fundaţiei «a fost la curent cu o conspiraţie» care a fost îndreptată împotriva Belgiei. La sfârşitul anului 2007, împreună cu ministrul german de interne, Wolfgang Schaeuble, Iohannis a primit «Premiul de Merit pentru Înţelegerea Germano – Europeană». Laudatio a fost rostită de fostul ministru de interne şi cetăţean de onoare al Sibiului, Otto Schily. Cancelarul german, Angela Merkel, este în board-ul de consilieri ai acestei foarte influente asociaţii. Ea însăşi a primit acelaşi premiu în anul 2005.”(sursa: http://www.german-foreign-policy.com/en/fulltext/56289)

Toată lumea, la unison, îl laudă pe Klaus Iohannis, de parcă ar fi Messia, proaspăt sosit pe pământ românesc. Începând cu Traian Băsescu, cel care-i zicea „pas” când a fost propus ca premier tot de Crin Antonescu în 2009, continuând cu Victor Ponta, şeful Guvernului şi terminând cu liderii partiduleţelor din fragila opoziţie, toţi îl ridică în slăvi, singurele argumente fiind că „e neamţ” şi  „a făcut treabă la Sibiu”. Ca sibian, îmi permit să afirm: ce „a făcut la Sibiu” o ştim cel mai bine noi, sibienii, aşa că lăsaţi-ne să ne pronunţăm noi, cei care locuim în oraşul preamărit, unde ne rupem maşinile pe străzile cu asfaltul ciuruit sau picioarele pe trotuarele rămase aceleaşi de pe vremea lui Nicu Ceauşescu. Sibiul nu se rezumă doar la centrul spoit în grabă înaintea anului 2007, ca să nu ne facem de râs când cu Capitala Culturală a Europei. Nu locuim toţi sibienii în Piaţa Mare, cea care este permanent arătată la televiziuni, ca să constate tot natul măreţele realizări ale „iepocii” de aur Iohannis. Acesta s-a folosit de oraşul nostru ca să-şi creeze el o imagine pozitivă, pe care a perpetuat-o prin intermediul unei prese mercenare!

Nu dă bine la imaginea de politician să clatini „mitul neamţului”, la fel şi ca ziarist, e musai să te aliniezi turmei de aplaudaci. Nu spune nimeni nimic despre trecutul întunecat al primarului sibian, despre dosarele sale penale vechi, făcute uitate pe la diverse parchete în vederea prescrierii faptelor sau cele actuale, mai recente şi nici despre scheletele din debaraua acestuia. Justiţia l-a protejat permanent, Iohannis Klaus Werner fiind susţinut de către statul german tot timpul. A avut nenumărate dosare pentru mai multe fapte penale (trafic internaţional cu copii, retrocedări frauduloase, afaceri cu banii publici, uz de acte false ca să obţină el personal doua imobile) dar toate au fost ascunse, ferite de opinia publică. Au ştiut toţi premierii (Năstase, Tăriceanu, Boc şi Ponta), plus preşedinţii Iliescu şi Băsescu, dar nimeni nu a îndrăznit să întreprindă ceva împotriva primarului sibian, dosarele s-au muşamalizat sau au fost dosite până faptele s-au prescris!

Nevoia de „tătuc” german, în locul celui sovietic, a fost sădită în subconştientul poporului român imediat după anul 1990 prin demitizarea domnitorilor pământeni. Atât de mult s-a chinuit manipulatorii din mass-media, încât în anul 2006 (emisiunea „Mari români”) televiziunea publică a fost la un pas să-l plaseze pe locul întâi pe regele german Carol I datorită voturilor telespectatorilor, acesta fiind depăşit în final, cu mari „emoţii”, de către Ştefan cel Mare! (http://ro.wikipedia.org/wiki/Mari_rom%C3%A2ni) Oricum, neamţul s-a clasat înaintea celor doi mari Mihai, poetul naţional Mihai Eminescu şi domnitorul Mihai Viteazul. Acest clasament pare arbitrar şi măsluit fiindcă pe locul cinci s-a clasat Richard Wurmbrand, un evreu comunist, care ulterior s-a creştinat şi a fost trimis în închisoare de către foştii săi tovarăşi comunişti. De unde atâta simpatie pentru un personaj de care românii de rând nu auziseră până la campania publică declanşată de TVR 1? Având în vedere că până şi Gigi Becali s-a poziţionat în clasamentul respectiv pe locul 13, între Vlad Ţepeş şi Henri Coandă, cred că nu mai este nevoie de comentarii suplimentare.

                                                                                                                          Marius Albin MARINESCU

P.S.: Lui Crin Antonescu i-a scăpat, în data de 23 februarie a.c., o chestie foarte gravă: „(…) câtă vreme şi Traian Băsescu vorbeşte despre faptul că, în condiţiile în care nu intrăm în Schengen din cauză că nu vrea Germania, prezenţa unui om, nu doar etnic german, ci şi cu cetăţenie germană, cum este Klaus Iohannis (…)” (http://www.romaniatv.net/crin-antonescu-arunca-in-aer-usl-mai-devreme-sau-mai-tarziu-klaus-iohannis-va-fi-premier-in-locul-lui-ponta_128519.html#ixzz2u8L8UnT0)

Mai clar decât atât nu se poate: Klaus Werner Iohannis are cetăţenie germană! Păi, atunci cum vrea Crin Antonescu ca România să fie condusă de un premier cu cetăţenie germană, care, prin jurământul depus, este loial statului german? Prin mitul „corectitudinii germane”, transferat asupra sasului corupt Klaus Iohannis, se forţează precedentul Alberto Fujimori, care a fost ales preşedinte în Peru, tot pe considerentul că japonezii sunt mai corecţi decât peruanii! Atât de corect a fost şi ăla, încât a jefuit ţara şi a fugit din Peru în Japonia, în anul 2000, ca să scape de condamnarea pentru fapte de corupţie!

Sursa :justitiarul.ro/

KLAUS IOHANNIS,SUCCESORUL ORGANIZATIEI NAZISTE DEUTSCHE VOLKSGRUPPE,JAFUL IMOBILIAR SI AVEREA CONTROVERSATA A NAZISTULUI BUN ,KLAUS IOHANNIS, PRESEDINTE INERIMAR AL PNL- COTROCENI,AMICUL LUI TRAIAN BASESCU!

Jaf imobiliar la Sibiu, retrocedări ilegale către FDGR, succesor al organizaţiei naziste Grupul Etnic German .

 

Klaus Iohannis este proprietar peste şase imobile în Sibiu. Prezidenţiabilul PNL spune că a început cu un apartament cumpărat, împreună cu soţia, din banii de nuntă şi a continuat achiziţiile din banii obţinuţi din salarii şi meditaţii. Iohannis nu se consideră însă un om bogat, dar nici sărac.

Din 1992 şi până acum, Klaus Iohannis şi soţia sa au cumpărat şase imobile în Sibiu – trei apartamente şi trei case, pe care acum le închiriază.

Întrebat, duminică, la Pro TV, din ce bani a cumpărat aceste imobile, Iohannis a răspuns: “Din banii mei”.

“De profesor de fizică, de inspector şcolar şi apoi de primar?”, a continuat întrebarea moderatorului.

“Este, dacă vreţi, un model extrem de simplu. Din relativ puţini bani şi din ce am avut, am pornit cu soţia de la un apartament de patru camere pe care l-am cumpărat din banii de nuntă. Din acei bani şi bani adunaţi, din meditaţii, salarii, am facut următoarea achiztie, am închiriat, am adunat banii, am mai făcut una…”, a precizat Iohannis.

Citeste si: Orban sare in apararea lui Iohannis

Iohannis: Este o posibilitate ca PNL să revină la guvernare în 2015

Iohannis spune însă că nu este un om bogat, “dar nici sărac”:

“Ştiu ce am şi sunt bucuros ca am avut şansa să am aceste lucruri. Eu mă consider ceea ce în PNL noi numim un om din clasa de mijloc”.

Klaus Iohannis este căsătorit cu Carmen Iohannis.(Lazurca)

Din 1989 până în 1997, Iohannis a fost profesor de fizică la Colegiul Naţional “Brukenthal” din Sibiu, în perioada 1997-1999 a fost inspector şcolar general adjunct, iar între 1999 şi 2000 a fost inspector general.

romaniatv.net

La Sibiu s-au restituit licee, şcoli, grădiniţe, filarmonica şi un cămin de bătrâni către FDGR, succesor al organizaţiei naziste Grupul Etnic German de către primarul Klaus Iohannis. Acesta se  afla în conflict de interese, fiind primar şi preşedinte al Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR) la vremea respectivă. Aceste abuzuri în serviciu şi evidentul conflict de interese au fost şi sunt trecute, în continuare, cu vederea de autorităţile române.

Scurt istoric:Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR) a devenit oficial succesor al organizaţiei naziste Grupul Etnic German printr-o sentinţă a Judecătoriei Sibiu

    În data de 26 februarie 2007, Hans Klein (preot evanghelic şi consilier local FDGR), în calitatea sa de preşedinte al organizaţiei municipiului Sibiu a Forumului Democrat al Germanilor din România (F.D.G.R.), a depus la Judecătoria Sibiu o Cerere de chemare în judecată împotriva municipiului Sibiu reprezentat de primarul Klaus Iohannis (şeful lui Klein în F.D.G.R., Iohannis fiind preşedintele organizaţiei la nivel naţional!) şi Consiliului Local Sibiu, unde F.D.G.R. avea majoritate absolută la acea dată, 16 consilieri (printre care şi „petentul” Hans Klein) din totalul de 23. Iată ce cerea Hans Klein în acţiunea civilă depusă la Judecătoria Sibiu: „Vă rugăm să constataţi calitatea de succesor în drepturi al organizaţiei noastre faţă de Grupul Etnic German (Deutsche Volksgruppe)”, adică, să priceapă toată lumea, recunoaşterea în mod oficial, fără echivoc, a continuării doctrinei naziste pe care o promova Grupul Etnic German nu doar în România, ci pe întregul continent european, înaintea şi pe parcursul desfăşurării celui de al Doilea Război Mondial.

           Maria Morar, judecătoarea iresponsabilă care a reactivat o organizaţie hitleristă

Incompetenţă, corupţie, carierism sau din fiecare câte puţin? Sunt întrebările care îţi vin în minte atunci când parcurgi Sentinţa civilă nr. 2790, din 28 mai 2007, emisă cu nonşalanţă de către judecătoarea Maria Morar.

Deşi pomeneşte Legea nr. 485 din anul 1944, doamna judecător face abstracţie de conţinutul acestei legi, pe care probabil nici măcar nu s-a obosit să o citească. Mai mult, dânsa a nesocotit până şi Constituţia României, care prevede la art. 11, alin. (1): „Statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte”. Statul român a fost parte semnatară a Convenţiei de Armistiţiu din 12 septembrie 1944 , care prevedea, la articolul 15, dizolvarea organizaţiilor pro-hitleriste de pe teritoriul românesc, ori Grupul Etnic German, dizolvat prin Decretul – Lege nr. 485 din 7 octombrie, dar reactivat de judecătoarea Maria Morar prin Sentinţa civilă nr. 2790, a fost exact o astfel de organizaţie! Pentru informarea doamnei judecător şi pentru cultura sa generală, chiar Convenţia de Armistiţiu a fost cea care l-a obligat pe regele Mihai să emită Decretul – Lege nr. 485 din 7 octombrie.

Ca să vă faceţi idee de gradul de educaţie al unora dintre cei care ne judecă… Declaraţia de avere scrisă de mânuţa doamnei judecător în anul 2007 pare o schiţă umoristică de-a lui Caragiale.

Sare în ochi, în primul rând, caligrafia, care pare să aparţină unei persoane mai în vârstă, cam aşa, la vreo 80 de anişori. Dar, distractiv şi trist în acelaşi timp este modul în care a completat rubricile doamna judecător Maria Morar. Astfel, reiese că preşcolara Teodora Morar a fost  câştigată la ruletă, din moment ce este trecută la rubrica „Venituri din premii şi din jocuri de noroc”. Doamna nici măcar nu ştie unde lucrează, fiindcă la sursa venitului este trecut Tribunalul Sibiu, deşi dânsa activează în cadrul Judecătoriei. Soţul, Morar Nicolae, este trecut de două ori, în rubrici aiurea. Uite cine ne judecă! O persoană care nici măcar nu este capabilă să completeze corect un formular banal, dar are puterea de a decide soarta altora!

Totuşi, doamna judecător Maria Morar doreşte să se perfecţioneze, să promoveze în ierarhia profesiei pe care şi-a ales-o. Aşa că participă, ca orice magistrat de carieră care se respectă şi doreşte să promoveze, la cursuri de perfecţionare. Aşa că primăvara anului 2010 a întâmpinat-o pe doamna judecător, cu liliecii înfloriţi, hăt departe, la Bârlad. Mai precis, în perioada 5 – 7 mai 2010, doamna Maria Morar a participat la un seminar cu tema… Suspans! … Atenţie!… Titlul seminarului organizat de către Institutul Naţional al Magistraturii a fost:  Restituirea imobilelor preluate abuziv. Bingo! Păi, doamna judecător era gata „specializată”, deoarece cu trei ani înainte, în 28 mai 2007, a emis Sentinţa civilă nr. 2790 prin care a dat liber la restituiri imobiliare „cu legea pe lege călcând”! Dar, dânsa se specializează permanent, că, cine ştie, poate ajunge cândva ministrul Justiţiei şi va putea să retrocedează întreg Ardealul. Dacă-l va avea şi pe Iohannis şef, ca prim-ministru, atunci să fiţi siguri că aşa se va întâmpla.

Klaus Iohannis şi Hans Klein, doi saşi care şi-au dorit să devină urmaşi ai hitleriştilor!

Ulterior, cei care au formulat Cererea de chemare în judecată au încercat să salveze aparenţele invocând că au fost interesaţi doar de bunurile patrimoniale ale respectivei organizaţii naziste, imobile care au fost confiscate prin Decretul – Lege nr. 485 din 7 octombrie 1944, emis de regele Mihai, prin care fusese desfiinţată şi organizaţia nazistă respectivă. Dar, prin sintagma „succesor în drepturi” nu poţi să soliciţi calitatea de „moştenitor” al cuiva, indiferent că eşti persoană fizică sau juridică şi să încerci să succezi doar lucrurile bune, iar de cele negative să faci abstracţie! Din moment ce F.D.G.R. s-a declarat „succesor în drepturi”, atunci automat a preluat şi doctrina „decedatului” Grup Etnic German la ale cărui bunuri râvneşte!

Pe baza sentinţei iresponsabile a Judecătoriei Sibiu nr. 2790 din 28 mai 2007, la dosar nr. 1672/306/2007, care a admis calitatea de succesor al organizaţiei naziste Grupul Etnic German pentru FDGR, această organizaţie etnică nici măcar nu mai trebuie să se judece prin instanţe, atunci când doreşte să obţină un imobil. După 28 mai 2007 era suficientă doar o decizie a primărie semnată de primarul Iohannis pentru ca imobilul respectiv să devină proprietatea FDGR-ului, unde preşedinte, la nivel naţional, era… tot Iohannis! Cităm din publicaţia sibiană „Tribuna”, articolul intitulat „Clădirea Căminului de pe Coşbuc, retrocedată Forumului” (http://www.tribuna.ro/stiri/eveniment/cladirea-caminului-de-pe-cosbuc-retrocedata-forumului-51370.html) din data de 25 mai 2010: „Clădirea în care funcţionează Căminul pentru Persoane Vârstnice din Sibiu, de pe strada George Coşbuc, a fost retrocedată Forumului Democrat al Germanilor din România – Organizaţia Sibiu, care o va închiria Căminului pentru o perioadă de trei ani, cu posibilitatea de prelungire a contractului.” Aşa s-a întâmplat şi cu imobilul situat în str. George Coşbuc nr. 20, unde funcţiona Căminul pentru persoane vârstnice Sibiu. Referitor la decizia de retrocedare şi la închiriere, cităm în continuare din acelaşi articol publicat în ziarul local „Tribuna” din data de 25 mai 2010: „Imobilul i-a revenit fostului proprietar, FDGR Sibiu, printr-o decizie de anul trecut, iar în şedinţa Consiliului Local de vineri consilierii vor vota contractul de închiriere a clădirii şi a terenului. Practic, dacă proiectul se aprobă, Căminul va funcţiona în continuare pe strada George Coşbuc, iar Serviciul Public Căminul pentru Persoane Vârstnice, din cadrul Primăriei Municipiului Sibiu, va plăti o chirie lunară de 10.318 lei.”

Alte clădiri, de la Sibiu, retrocedate sau în curs de retrocedare către FDGR în calitate succesor al organizaţiei naziste grupul Etnic German din România: clădirea Filarmonicii, Decanatul Facultăţii de Medicina, Liceul Agricol, Şcoala nr. 12 şi multe altele în municipiul şi în judeţul Sibiu.

Lista imobilelor aflate în curs de retrocedare
Solicitanţi: Biserica Evanghelică C.A. din România
FDGR Sibiu

Sibiu

• str. Avram Iancu, nr. 10
• str. Avram Iancu, nr. 14
• str. Ocnei, nr. 3
• Aleea Filosofilor nr. 16*
• str. Nicolae Bălcescu, nr. 30
• str. Nicolae Bălcescu, nr. 45
• Piața Mare, nr. 8
• Piața Mare, nr. 9
• str. General Magheru, nr. 16*
• str. General Magheru, nr. 18
• str. General Magheru, nr. 19*
• str. Arhivelor, nr. 1
• str. 9 Mai, nr. 47
• str. Tipografilor nr. 18
• str. Tipografilor, nr. 1 – solicitată de FDGR Sibiu
• str. Constituției, nr. 22* (solicitată de FDGR Sibiu)
• str. Cetății, nr. 1 (clădirea Muzeului de Istorie Naturală) – solicitată de FDGR Sibiu
• str. Pompeiu Onofrei, nr. 7 – solicitată de FDGR Sibiu

Cisnădie

 

• str. Cetății, nr. 17*
• str. Măgurii, nr. 5*
• str. Cetății, nr. 19*

Mediaş

 

• str. Avram Iancu nr. 18* (clădirea Liceului ”Axente Sever” Mediaș)

Sursa: Interpelare semnată de deputatul Ovidiu Ganţ
Adresele marcate cu * reprezintă clădiri care nu sunt incluse în patrimoniul naţional

O altă serie de imobile au fost deja retrocedate Bisericii Evanghelice, inclusiv muzeul Brukenthal şi liceul Brukenthal, deşi biserica evanghelică îşi donase şi ea întreaga avere grupului Etnic German în data de 11 august 1942! Atunci s-a semnat Convenţia Generală privind Reglementarea Relaţiei dintre Biserica Evanghelică de Confesiune Augsburgiană şi Etnicii Germani din România, prin care s-a hotărât trecerea averii fostei „Universităţi săseşti” (desfiinţată de Curtea Regală a României în 1 iunie 1937 pentru că funcţiona abuziv ca un „stat în stat”) la Grupul Etnic German. „Convenţia” este semnată de episcopul Bisericii Evanghelice C.A., Wilhelm Stäedel şi Andreas Schmidt – liderul Grupului Etnic German (Volksgruppenfuhrer) din Braşov. Documentul prin care Biserica Evanghelcică C.A. şi-a pus la dispoziţia Grupului Etnic German întreaga avere poate să fie citit aici:

Culmea este că în procesele avute cu Biserica Evanghelică din Sibiu, locatarii unor imobile revendicate de către reprezentanţii bisericii respective au câştigat în instanţă, în timp ce alţii au pierdut, deşi – culmea! – era vorba despre acelaşi imobil revendicat. Cei care au câştigat au prezentat instanţelor de judecată un precedent din justiţie, document pe care-l reproducem şi noi:

După cum se observă, instanţa a invocat chiar Convenţia din 1942 prin care biserica saşilor transivăneni şi-a transferat întreaga avere Grupului Etnic German pe baza considerentelor ideologice naziste.

 

Acesta este Hans Klein, pe vremea când era consilier. Veşnic cu mâna pe sus ca să aprobe proiectele şefului său de la FDGR, Klaus Iohannis. La Sibiu numai primarul propune proiecte de Hotărâri ale Consiliui Local, singurul rol al consilierilor fiind doar de maşină de vot care să mimeze democraţia.

Klein Hans s-a făcut vinovat, la momentul înaintării Cererii de chemare în judecată, de comiterea infracţiunii de conflict de interese, deoarece acesta era şi membru în Consiliul Local pe care l-a chemat în judecată! Concret, a chemat în judecată municipiul Sibiu, reprezentat de primarul Iohannis Klaus Werner (şeful lui Klein în F.D.G.R., Iohannis fiind preşedintele organizaţiei la nivel naţional!) şi Consiliului Local Sibiu, unde F.D.G.R. avea majoritate absolută la acea dată, 16 consilieri (printre care şi „petentul” Klein Hans) din totalul de 23.Adică, acţiunea civilă revendicativă depusă în instanţa judecătorească de către F.D.G.R., unde Klaus Iohannis era preşedinte la nivel naţional, era îndreptată împotriva municipiului Sibiu, reprezentat prin primarul Klaus Iohannis şi împotriva Consiliului Local alcătuit în majoritate tot din membri FDGR. Practic, FDGR s-a dat singur în judecată! „Normal” că procesul a fost câştigat, din moment ce pârâţii (unii si aceiaşi cu „pârâcioşii”) nu s-au prezentat în instanţă, interesul lor fiind ca să se admită cererea depusă de Klein Hans, acesta fiind împins de la spate în demersul său de către şeful său suprem pe linie de F.D.G.R., Iohannis Klaus Werner. În ceea ce priveşte conflictul de interese, acesta este evident la Klein Hans, care atunci când a chemat în judecată Consiliul Local Sibiu a făcut abstracţie că şi el făcea parte din acel Consiliu Local. La fel şi Iohannis Klaus Werner, care ştia de intenţia subalternului său, atât în raport de administraţie locală sibiană, cât şi în organizaţia FDGR, se face vinovat de acelaşi conflict de interese. În plus, Iohannis Klaus Werner este vinovat şi de abuz în serviciu, deoarece în calitatea sa de primar al municipiului Sibiu nu a făcut demersurile necesare pentru ca municipiul Sibiu să fie apărat corect în instanţă şi nici nu a atacat sentinţa civilă a Judecătoriei Sibiu nr. 2790 din 28 mai 2007, la dosar nr. 1672/306/2007, aceasta rămânând definitivă.

Menţionez că am aflat târziu despre procesul desfăşurat în anul 2007, deoarece totul s-a făcut pe ascuns, fără ca opinia publică să afle de acele demersuri declanşate de FDGR în instanţă. Ca urmare am depus următoarea plângere penală la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu, înregistrată cu nr. 425/P/2010 în data de 24 iunie 2010:

„Domnule Prim Procuror, Subsemnatul Marinescu Marius Albin, domiciliat în municipiul Sibiu, str. …, ap. …, judeţul Sibiu, telefon nr. …, formulez prezenta  plângere penală împotriva făptuitorului Forumul Democrat al Germanilor din România, cu sediul în municipiul Sibiu, str. G-ral. Magheru, nr. 1-3, nr. 29, judeţul Sibiu, persoană juridică română de drept privat şi împotriva  reprezentanţilor acestuia, numiţii Iohannis Klaus Werner, preşedinte al organizaţiei, la nivel naţional şi Klein Hans, preşedintele organizaţiei municipale Sibiu, pentru săvârşirea infracţiunii de  constituire a unei organizaţii cu caracter fascist. Motivele plângerii:

În fapt, în data de 27 februarie 2007, Hans Klein, în calitatea sa de preşedinte al organizaţiei municipiului Sibiu a Forumului Democrat al Germanilor din România (F.D.G.R.), a depus la Judecătoria Sibiu o Cerere de chemare în judecată împotriva municipiului Sibiu reprezentat de primarul Klaus Iohannis (şeful lui Klein în F.D.G.R., Iohannis fiind preşedintele organizaţiei la nivel naţional) şi Consiliului Local Sibiu, unde F.D.G.R. avea majoritate absolută la acea dată, 16 consilieri (printre care şi „petentul” Hans Klein) din totalul de 23. Numitul Hans Klein a solicitat prin acţiunea civilă depusă la Judecătoria Sibiu următoarele, citez: „Vă rugăm să constataţi calitatea de succesor în drepturi al organizaţiei noastre faţă de Grupul Etnic German (Deutsche Volksgruppe)”.

Grupul Etnic German a fost înfiinţat imediat după Dictatul de la Viena. El exista şi în alte ţări cu minoritate germană: Franţa (Alsacia), Polonia (Silezia), Cehoslovacia (Sudeţi). Scopurile acestor Grupuri Etnice Germane (celebra Coloana a V-a a lui Hitler) erau: propaganda nazistă, sabotajele economice, acţiunile diversioniste în spatele frontului, „intoxicarea” şi dezinformarea populaţiei majoritare din ţările respective. Puterile Aliate au impus României, prinarticolul 15alConvenţiei de Armistiţiu  din 12 septembrie 1944, dizolvarea organizaţiilor pro-hitleriste de pe teritoriul românesc. Astfel, Grupul Etnic German a fost desfiinţat prin Decretul – Lege nr. 485 din 7 octombrie 1944, semnat de regele Mihai al României.

Instanţa a admis cererea preşedintelui organizaţiei F.D.G.R. (municipiul Sibiu) Hans Klein, iar sentinţa civilă nr. 2790 din 28 mai 2007, la dosar nr. 1672/306/2007, nu a fost atacată de nimeni şi a rămas definitivă. Aşa că, în mod oficial, printr-o sentinţă definitivă, Forumul Democrat al Germanilor din România (F.D.G.R.), este succesorul unei organizaţii naziste.
Fapta constituie infracţiune conform  Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002, publicată în Monitorul Oficial nr. 214 din 28 martie 2002, privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii.

Cei doi preşedinţi ai F.D.G.R. au calităţile de instigator (Iohannis Klaus Werner) şi autor (Hans Klein), deoarece aceştia prin demersurile lor au reînfiinţat o organizaţie fascistă, încălcând şi Constituţia României, care prevede la art. 11, alin. (1): „Statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte.” Statul român a fost parte semnatară a Convenţiei de Armistiţiu din 12 septembrie 1944 , care prevedea la articolul 15 dizolvarea organizaţiilor pro-hitleriste de pe teritoriul românesc.

În dovedirea plângerii, înţeleg să mă folosesc de următoarele probe:

Cerere de chemare în judecată depusă de Klein Hans, preşedintele organizaţiei municipale Sibiu a Forumului Democrat al Germanilor din România (F.D.G.R.) prin care acesta solicită recunoaşterea oficială pentru F.D.G.R. a calităţii de succesor al Grupului Etnic German (Deutsche Volksgruppe).

Sentinţa civilă nr. 2790 din 28 mai 2007, la dosar nr. 1672/306/2007, prin care se admite cererea formulată de petentul Forumul Democrat al Germanilor din România (F.D.G.R.), reprezentat de Hans Klein.

– Convenţia de Armistiţiu din 12 septembrie 1944

– Decretul – Lege nr. 485 din 7 octombrie 1944

– numărul 6 al revistei „Justiţiarul sibian” din 22 iunie 2010, unde, în articolul scris de subsemnatul şi intitulat „Forumul democrat al Germanilor din România (F.D.G.R.), condus de Klaus Iohannis, se declară oficial continuatorul partidului nazist din al Doilea Război Mondial” (de la pagina 3 până la pagina 5)este explicată detaliat şi documentat toată istoria Grupului Etnic German din România.  http://www.justitiarul.ro/forumul-democrat-al-germanilor-din-romania-fdgr-condus-de-klaus-iohannis-se-declar-oficial-continuatorul-partidului-nazist-din-al-doilea-rzboi-mondial/

Prin prezenta solicit scoaterea în afara legii şi dizolvarea Forumului Democrat al Germanilor din România (F.D.G.R.), conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului României nr. 31/2002 şi cercetarea penală a numiţilor Klein Hans şi Iohannis Klaus Werner în baza aceleiaşi ordonanţe de urgenţă a Guvernului României.” http://legeaz.net/text-integral/oug-31-2001-interzicerea-organizatiilor-si-simbolurilor-cu-caracter-fascist-rasist

Plângerea penală din data de 24 iunie 2010 a fost adresată Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu. Aceasta a fost însă pasată Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu. Plângerea era îndreptată împotriva făptuitorului Forumul Democrat al Germanilor din România, cu sediul în municipiul Sibiu, str. G-ral. Magheru, nr. 1-3, nr. 29, judeţul Sibiu, persoană juridică română de drept privat şi împotriva  reprezentanţilor acestuia, numiţii Iohannis Klaus Werner, preşedinte al organizaţiei, la nivel naţional şi Klein Hans, preşedintele organizaţiei municipale Sibiu, pentru săvârşirea infracţiunii de  constituire a unei organizaţii cu caracter fascist, aşa cum se regăseşte aceasta în  Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002, publicată în Monitorul Oficial nr. 214 din 28 martie 2002, privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii.

Rezoluţia, semnată de domnul procuror Blînda Tudor, care dispune NUP, a fost  enunţată la Dosar 3345/P/2010 în data de 5 mai 2011!!! Subliniem, cu indignare, faptul că cercetarea a durat unsprezece luni şi o zi!  Deci, 11 luni de „muncă” se regăsesc pe o pagină format A4 în Rezoluţia redactată şi semnată de domnul procuror Blînda Tudor Andrei.

Împotriva acelei rezoluţii telegrafice,  o jignire adusă meseriei de procuror!, am depus următoarea plângere, în data de 28 iunie 2011, din care spicuiesc esenţialul:

„Consider că Rezoluţia în cauză este neconformă cu realitate şi de aceea vă solicit reînceperea urmăririi penale împotriva făptuitorului Forumul Democrat al Germanilor din România, cu sediul în municipiul Sibiu, str. G-ral. Magheru, nr. 1-3, nr. 29, judeţul Sibiu, persoană juridică română de drept privat şi împotriva  reprezentanţilor acestuia, numiţii Iohannis Klaus Werner, preşedinte al organizaţiei, la nivel naţional şi Klein Hans, preşedintele organizaţiei municipale Sibiu, pentru săvârşirea infracţiunii de  constituire a unei organizaţii cu caracter fascist, aşa cum se regăseşte aceasta în  Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002, publicată în Monitorul Oficial nr. 214 din 28 martie 2002, privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii.

Soluţia procurorului de neîncepere a urmăririi penale este greşită şi nelegală din următoarele motive:

1. Nu poate să fie solicitată recunoaşterea calităţii de succesor al unei organizaţii, solicitantul dezicându-se de doctrina acesteia, deoarece automat nu mai are cum să fi succesor (moştenitor), fiindcă nu mai  ar avea  în comun exact identitatea organizaţiei al cărei moştenitor se revendică. Crezul unei organizaţii, care se regăseşte în statutul acesteia,  indiferent că asocierea este politică sau de altă natură, îi conferă identitate proprie acesteia şi o diferenţiază de alte organizaţii.

2. În ceea ce priveşte aspectul patrimonial, invocat de subinspectorul de poliţie Dumitrescu Ciprian în Referatul din 04.01.2011, se observă clar o contradicţie între statutul F.D.G.R. , recunoscut şi prin declaraţia numitului Hans Klein,  cum că organizaţia este „constituită fără scop patrimonial” şi declaraţia aceluiaşi Hans Klein că  „F.D.G.R. este succesoarea în drepturi patrimoniale a Grupului Etnic German”.

Acest aspect contradictoriu evident a fost trecut cu vederea de către domnul procuror Blînda Tudor Andrei.

Statutul F.D.G.R., la capitolul introductiv, „Dispoziţii generale”,  la Art. 1, susţine următoarele: „Forumul Democrat al Germanilor din România (F.D.G.R.) este o asociaţie a minorităţii germane din România, organizată pe bază etnică, persoană juridică română de drept privat, fără scop patrimonial.” Prin revendicarea drepturilor patrimoniale ale organizației hitleriste Grupul Etnic German, FDGR – Sibiu încalcă chiar propriul statut, art. 1! ( http://www.fdgr.ro/ro/statutul_organizatiei/ )

3. Mai mult, subsemnatul susţin şi argumentez că această organizaţie aşa-zis  „democratică” a fost creată premeditat  în scop revizionist. Astfel, la articolul 6, al aceluiaşi Statut F.D.G.R. sunt scrise următoarele: „F.D.G.R. este succesorul de drept al tuturor instituţiilor şi organizaţiilor ale minorităţii germane, care au fost desfiinţate prin constrângere.” Adică, fondatorii din anul 1990 al acestei asociaţii etnice (ce fel de democraţie poate să fie într-o organizaţie constituită pe criterii etnice, exclusiviste şi care participă la alegeri ca un partid politic?!) pregăteau terenul pentru revendicările lor ulterioare de succesiune după Grupul Etnic German!!! Singura problemă care a stat şi stă, în continuare, în calea planurilor acestor neonazişti este aceea că Grupul Etnic German nu a fost desfiinţat prin constrângere de către comunişti, aşa cum avocaţii FDGR sau ai Consistoriului Bisericii Evangelice C.A. au susţinut permanent, în fals, în faţa instanţelor de judecată, atunci când s-au revendicat imobile în numele celor două instituţii ale minorităţii germane. Aşa cum am arătat şi în plângerea penală iniţială: Puterile Aliate au impus României, prinarticolul 15alConvenţiei de Armistiţiu  din 12 septembrie 1944, dizolvarea organizaţiilor pro-hitleriste de pe teritoriul românesc. Astfel, Grupul Etnic German a fost desfiinţat prin Decretul – Lege nr. 485 din 7 octombrie 1944, semnat de regele Mihai al României. Comuniştii nu au făcut altceva decât să aplice acest Decret – Lege nr. 485 din 7 octombrie 1944, care nu le-a aparţinut, ei nefiind la putere la momentul istoric respectiv.

În concluzie, solicit reînceperea urmăririi penale împotriva Forumului Democrat al Germanilor din România (F.D.G.R.) şi a persoanelor  care-l reprezintă şi susţin,  în continuare, că cei doi preşedinţi ai F.D.G.R. au calităţile de instigator (Iohannis Klaus Werner) şi autor (Hans Klein), deoarece aceştia prin demersurile lor au reînfiinţat o organizaţie fascistă, încălcând Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002, publicată în Monitorul Oficial nr. 214 din 28 martie 2002, privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii.

De asemenea, făptuitorii au încălcatşi Constituţia României, care prevede la art. 11, alin. (1): „Statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte.”  Statul român a fost parte semnatară a Convenţiei de Armistiţiu din 12 septembrie 1944 , care prevedea la articolul 15 dizolvarea organizaţiilor pro-hitleriste de pe teritoriul românesc, aşa că prin sentinţa civilă nr. 2790 din 28 mai 2007, la dosar nr. 1672/306/2007, emisă de judecătoarea Morar Maria,  din cadrul Judecătoriei Sibiu,  care a decis că Forumul Democrat al Germanilor din România (F.D.G.R.) este succesorul organizaţiei naziste Grupul Etnic German s-a încălcat până şi legea fundamentală a statului român, Constituţia.”

Am depus plângerea aceasta pe data de 28.06.2011, iar de data aceasta a fost foarte promptă Turcu Paraschiva, prim-procuror adjunct al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu. Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu a decis neînceperea urmăririi penale, eternul NUP atunci când este vorba de primarul sibian Klaus Werner Iohannis (protejat pe considerente politice, având în vedere că reprezintă interesele germane în România, iar Germania conduce U.E.) sau acoliţii lui.

Interesant este că Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu a solicitat în instanţă (Dosar nr. 13354/306/2010), în data 12.07.2010 în urma plângerii depuse de mine în data de 24 iunie 2010 – plângere plasată “strategic” la parchetul inferior! – revizuirea şi anularea deciziei prin care F.D.G.R. devenise succesor al Grupului Etnic German, pe baza aceloraşi probe depuse de subsemnatul în plângerea penală!

O atitudine mai contradictorie decât aceasta nici că se poate. Deci, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu prin  acţiunea de revizuire depusă în instanţă îmi dau dreptate, dar, pe altă parte, colegii lor de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu, prin NUP-ul acordat cu largheţe, infirmă adevărurile susţinute de mine şi totodată chiar de colegii lor de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu în cele două procese intentate de către acesta, desfăşurate la Judecătoria şi Tribunalul Sibiu în dosar nr. 13354/306/2010. În ceea ce priveşte acţiunea Parchetului, instanţele sibiene au admis excepţia tardivităţii cererii de revizuire. Despre „datul pe după cireş” al procurorului Turcu Paraschiva şi NUP-ul acesteia, în episodul următor!

(Va urma)

                                                                                    Marius Albin MARINESCU

Sursa :justitiarul.ro/

 

FIUL SECURISTULUI ORBAN,DIN BRASOVUL ANILOR’50, NUMIT SI „MACELARU”,LUDOVIC ORBAN PENALU’ „LIBERAL BASIST” SARE PRECUM O SLUGA IN APARAREA SEFULUI SAU,PENALU’KLAUS JOHANNIS,INTERIMAR LA CONDUCEREA PNL!

Deputat PNL Ludovic Orban a sarit luni in apararea noului presedinte interimar al PNL, Klaus Iohannis, acesta fiind criticat de presa pentru legaturi pe care le-ar avea cu Traian Basescu si pentru averea dobandita din meditatii si salariul de profesor sau de primar. 

“Oricat ati incerca sa il legati pe Klaus Iohannis de Traian Basescu, de Emil Boc, sau de cine vreti, ceea ce arata legatura e acea parte din interviul de la PRO TV cand a spus ca timp de 5 ani nu a avut niciun fel de legatura cu Traian Basescu”, a spus Orban jurnalistilor intr-o interventie telefonica la Realitatea TV.

In ceea ce priveste averea lui Iohannis, acesta Orban considera ca nu este nimic in neregula cu aceasta si cu modul dobdirii ei.

“Explicatiile domnului Iohannis mi se par rezonabile. Nu au fost achizitionate toate imobilele de o data, nu au fost achizitionate din restituiri la falsi mostenitori, nu si-a folosit pozitia publica de primar, au fost achizitionate succesiv din bani propri.

Oricine are dubii poate sa cerceteze acest lucru. Nu cred ca  are ce ilegalitate sa descopere. Nu mi se pare o rusine pentru un om sa investeasca in domeniul imobiliar”, a precizat Ludovic Orban.

EUROPPARLAMENTARUL MIRCEA DIACONU S-A INTALNIT CU LIDERII ALDE,CARE SUNT ENERVATI PE LIDERII PNL SI INCLINA SA ISI DEA VOTUL LIBERALILOR EUROPENI,IN A CAROR DOCTRINA SE REGASESTE!

Europarlamentarul Mircea Diaconu este curtat de toate grupurile politice din Parlamentul European. Diaconu a decis însă să îşi păstreze calitatea de independent, deşi înclină să îşi dea votul liberalilor europeni, în a căror doctrină se regăseşte.

Proaspătul europarlamentar s-a întâlnit cu Graham Watson, dar şi cu liderul ALDE, Guy Verhofstadt, care i-a promis că va încerca să schimbe statutul grupării liberale din Parlamentul European, pentru a-i permite să rămână independent, dar în acelaşi timp afiliat ALDE.

Liderul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor Europeni (ALDE) va veni curând în România, unde intenţionează să vorbească despre modul în care PNL a decis să abandoneze grupul din care făcea parte. 

„M-am întâlnit cu mai multe grupuri, fiecare mă invită, îmi prezenta, încerca să mă tenteze, dar afinitatea mea este foarte clară, cu grupul liberal  ALDE, am avut o discuţie foarte aplicată cu Guy Verhofstadt despre multe lucruri româneşti”, a spus europarlamentarul independent Mircea Diaconu.

PRESEDINTELE SENATULUI, LIBERALUL, CALIN POPESCU TARICEANU A EXPLICAT CINE ESTE VINOVAT DE RUPEREA USL,DE DISPARITIA PNL ,DE LIBERALISMUL ROMANESC SI DE CE A PLECAT DIN PARTIDUL CONDUS DE CRIN „CHUCKY”ANTONESCU!

Mircea Ionescu Quintus a declarat, în cadrul unui interviu exclusiv acordat lui Adrian Ursu, că nu înţelege de ce Călin Popescu Tăriceanu a plecat din PNL. În cadrul emisiunii Secvenţial, Călin Popescu Tăriceanu a explicat care au fost motivele plecării sale din Partidul Naţional Liberal.

„Eu cred că, la nivelul conducerii PNL, şi vechea şi actuala, deciziile care se iau se iau fără să se ţină cont de opţiunile cetăţenilor şi ale simpatizanţilor noştri, lucru care mi se pare foarte important. Cu alte cuvinte, să se ţină cont nu numai de părerile lor, dar şi de interesele lor, pentru că noi reprezentăm electoratul. Decizia ruperii USL a fost o decizie în interesul personal al fostului preşedinte Antonescu. Acest lucru s-a văzut la agerile pentru Parlamentul European, când PNL a trebuit să suporte sancţiunea electoratului”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu.

„În momentul în care mi-am dat demisia din PNL am spus că mă disociez clar de o astfel de decizie şi de modul în care s-a produs ruperea USL”, a adăugat Călin Popescu Tăriceanu.

MULTUMESC SIMONA HALEP,PENTRU CA M-AI FACUT SA MA SIMT MANDRU CA SUNT ROMAN!

Jucătoarea de tenis Simona Halep a sosit duminică seara la aeroportul Otopeni și le-a mulțumit tuturor celor care au fost alături de ea pe durata turneului de la Roland Garros și mai ales în timpul finalei disputate sâmbătă cu rusoaica Maria Șarapova.

 

”Sunt mult mai emoționată acum, decât înaintea finalei de la Roland Garros. Este un moment deosebit pentru mine și vă mulțumesc din suflet că m-ați primit atât de călduros.

Vreau să le mulțumesc românilor care m-au susținut și acolo la Roland Garros, la Paris, au făcut atâtea sacrificii ca să vină și să mă susțină și tuturor oamenilor care m-au susținut în fața televizoarelor punct cu punct. Sunt foarte fericită că trăiesc aceste clipe, vor fi clipe de neuitat. Mă bucur că am realizat această reușită foarte mare pentru mine, cât și pentru România.

Mă bucur că sunt din România și vă mulțumesc din tot sufletul pentru tot. Bineînțeles le mulțumesc și părinților mei, familiei mele, rudelor mele care mă susțin tot timpul și apropiații, prietenii mei care au suferit alături de mine două săptămâni la Paris și nu doar acum, ci întotdeauna, când am avut și momente grele”, a declarat Simona Halep, care de luni urcă pe locul 3 în clasamentul mondial WTA.

Foto

Simona, care a adus cu ea trofeul finalistei de la Internaționalele Franței, a precizat că nu încearcă sentimente de tristețe pentru că a pierdut finala: ”Nu pot fi tristă, pentru că a fost cel mai mare meci din cariera mea, din viața mea.

O finală de Grand Slam, prima, pe care nu o voi uita niciodată. Sunt fericită că am putut să fac un meci bun în finală, am jucat la cel mai înalt nivel și cred că m-au apreciat mulți copii și sper că mulți copii o să vină la tenis datorită acestui meci. Mă bucur că anii pe care i-am petrecut pe teren de mic copil mi-au adus acest rezultat. Sper ca în viitor să am și mai multe succese”.

Jucătoarea din Constanța a evitat să critice arbitrajul din finală și mai ales acel moment de la 4-4, când Simona a fost deranjată că nu s-a rejucat un punct: ”Sincer nu am comentarii despre acest subiect, pentru că nu prea cunosc foarte bine regulile, dar părerea mea este că Maria a stat destul de mult înainte să servească. Arbitrajul la mingea de la 4-4 în decisiv, eu am crezut că o să se repete, pentru că am atins mingea, dar regula este că trebuie s-o dau peste fileu, așa mi-a spus arbitrul în teren.

M-a afectat un pic, pe moment, dar am învățat din acest moment important. Data viitoare o să trec cu siguranță peste așa ceva”.

Halep a precizat că va continua colaborarea cu antrenorul belgian Wim Fissette până la sfârșitul anului.

Jucătoarea română se va odihni câteva zile în țară, iar apoi va pleca în Olanda pentru turneul pe iarbă de săptămâna viitoare de la s’Hertogenbosch.

Pe scurt, Simona a enumerat câteva din atuurile jocului ei care i-au adus succes până acum: ”Cred că jocul meu este destul de complet, nu este bazat pe forță, pentru că nu am foarte multă forță și nu am înălțime foarte mare. Dar cred că viteza mea și cea de execuție este un avantaj pentru mine, mă deplasez bine în teren, deschid unghiuri foarte bine și joc foarte aproape de linia de fund. Joc repede și asta îmi dă avantaj să câștig multe meciuri”.

În timpul meciului, Simona a părut că a primit sfaturi de la Ion Țiriac, dar ea a negat acest lucru: ”În timpul meciului nu sunt admise sfaturile. Dar înainte de meci mi-a spus că trebuie să stau aproape de linie ca s-o pot învinge pe Șarapova. Acest turneu mi-a dat multă încredere că pot să joc la un nivel înalt, că pot să joc un tenis frumos și m-am bucurat că în finală nu am avut emoții mari, nu m-am blocat și am putut să joc ceea ce mi-am dorit. Cu siguranță voi munci ca să ajung și mai sus”.

Halep a fost învinsă de Maria Șarapova cu 6-4, 6-7 (5), 6-4, în prima finală jucată de un român la Roland Garros în ultimii 34 de ani.

AGERPRES.

SENATORULUI AMERICAN ,REPUBLICANUL JOHN MCCAIN II ESTE „JENA CA ROMANIA NU ARE DE ATATA TIMP UN AMBASADOR USA!,DEH,CE SA FACI DACA ESTE COLONIE AMERICANA!

Senatorul american John McCain a declarat, duminică, într-un interviu, că în problema ambasadorului SUA de la Bucureşti, care nu a fost desemnat până la această oră de oficialităţile americane, îi este “jenă”, precizând că se va rezolva această situaţie de reprezentare diplomatică.

McCain a fost întrebat, în interviul acordat gandul.info, care este situaţia cu ambasadorul SUA care trebuia desemnat pentru a reprezentat Statele Unite la Bucureşti.

“Cunoaştem problema şi vrem să o rezolvăm, credem că actualul şef al misiunii face o treabă extraordinară, suntem mândri de munca sa şi a echipei lui, dar vom aborda problema şi vom stabili care este cea mai bună opţiune. Sincer, ne este jenă”, a afirmat senatorul american. membru al Comisiei de politică externă a Senatul american.

De asemenea, senatorul SUA Ron Johnson a afirmat că unul din motivele vizitei în România este acela de a avea “o prezenţă diplomatică puternică”, fapt pentru care se va pune accent asupra acestui lucru.

Mediafax.

LIDERUL ALDE GUY VERHOFSTADT VINE IN ROMANIA SA DEA O REPLICA DURA „TRADATORILOR LIBERALI”DIN PNL-COTROCENI SI TRECEREA ACESTORA IN MOD ILEGITIM LA PPESI VA SUSTINE O CONFERINTA DE PRESA!

Europarlamentarul Mircea Diaconu a declarat duminica la Antena 3 ca a avut o intrevedere cu liderii ALDE Guy Verhofstadt si Graham Watson la Bruxelles pentru a discuta eventuala sa afiliere la grupul liberal, insa pastrandu-si calitatea de independent. 

In discutiile purtate un subiect important a fost ruptura PNL-ului de familia liberala si trecerea lor la PPE.

Guy Verhofstadt i-a spus lui Mircea Diaconu: “Sunt ingrozitor de enervat de porcaria care s-a facut”, potrivit europarlamentarului roman. Acesta a spus ca Verhofstadt este foarte interesat de Romania si ca este foarte implicat in politicile care pot sa afecteze tara.

Mircea Diaconu a precizat ca tocmai din interesul sau pentru Romania, Verhofstadt intentioneaza sa vina in tara si sa se adreseze liberalilor pe problema “tradarii” PNL.

“Guy Verhofstadt va veni in Romania si va tine o conferitna pe acest subiect. Eu ma feresc de acest subiect”, a spus Mircea Diaconu.

SELENA GOMEZ – COME & GET IT!

BRITNEY SPEARS – WORK B!

LITA FORD – CLOSE MY EYES FOREVER!

AFTER FOREVER – ENERGIZE ME!

AMORPHIS – SILENT WATERS!