Federația Societatea Civilă Românească, constituită din 12 entități juridice reprezentative la nivel național, a făcut la început lunii noiembrie un apel către clasa politică să ia în considerare propunerea lui Călin Georgescu pentru funcția de Prim-ministru al României. ȘTIRIPESURSE. RO a realizat un interviu cu domnia sa pe care îl puteți parcuge în rândurile următoare:
Stiripesurse.ro a scris mai multe lucruri despre dumneavoastră și, în general, despre viziunea dumneavoastră pentru țară. Aș dori să ne spuneți, dacă se poate, pe înțelesul cel mai simplu, ce doriți dumneavoastră pentru România.
Vreau ca poporul român să trăiască în demnitate și prosperitate. Putem să redăm poporului român demnitatea pierdută și țării puterea de a fi în lume.
Și, specific, cum facem asta?
În primul rând să înțelegem că avem nevoie de o miză mare, un proiect mare, care să ne unească pe toți, adică să aduci țara la nivelul unei chemări. Iar miza să fie unică, să nu o mai aibă nimeni Așa cum au, de fapt, multe țări din această lume, fie că vorbim de Anglia (finanțe-bănci) fie că vorbim de Germania (industrie) șamd., fiecare are un proiect mare. America are un proiect mare (democrația globală), Rusia are un proiect mare (multipolaritatea), China are un proiect mare (facem tot și cel mai ieftin). Proiectul mare al României, nișa ei, se numește micul producător și cu asta putem cuceri lumea. Iar proiectul propus: Hrană, Apă, Energie să fie un destin divin monumental.
Proiectul înseamnă întoarcerea la Hristos. Este un proiect al libertății înainte de a fi un proiect economic. Proiectul împuternicește poporul și le redă oamenilor demnitatea pierdută. Eu nu vin să-i dau omului aur, bani, bogății sau… mălai și ulei, adică nu îl învăț să folosească cea ce îi dau, ci îl învăț să folosească ceea ce are deja și nu folosește: puterea lui interioară, vocația.
Să-i lași pe tineri să se desfășoare, să-l lași pe țăranul român să fie autentic, să îl lași pe micul întreprinzător să fie puternic. Practic făurești o țară liberă în care lumea să se desfășoare conform vocației fiecăruia. Eu sunt sigur că poporul român se poate reface rapid. Știți de ce? Pentru că are o forță interioară și o îndemânare fabuloasă. Din tot ce există în lumea asta. Și atunci doar să îl lași să facă ce știe și ce simte. Valabil și pentru țăranul român, nu trebuie să îi pui bețe în roate și să-i spui ce trebuie să facă, ci să-l lași să facă ceea ce știe și a învățat de la moși strămoși.
Și acesta ar deveni avantajul competitiv al României…
Și acesta este avantajul competitiv al României. În plus, pe fondul în care se știe foarte bine că va fi o criză teribilă de hrană și de apă în lume în jurul anilor 2020. Și atunci, cum suntem pregătiți? Putem să devenim un exportator net de hrană, și un exportator de stabilitate energetică, adică în primul rând țara noastră trebuie să fie independentă alimentar și independentă energetic. Acestea sunt cele două obiective mari în acest proiect. Să faci o bursă a grâului la Brăila și o bursă a energiei regenerabile la Constanta.
Și, dacă prin acest lucru reușești să aduni forțele mentale structurale ale poporului român, refaci totul: industria, infrastructura. Tot,. De exemplu, oamenii care au lucrat în zona mineritului. Nu se mai lucrează pe linie de cărbune și pe energie din cărbune, în Europa cel puțin. Perfect, îi iei pe mineri și îi pui la lucru în infrastructură în țară și le dai de lucru pentru următorii 25 de ani. Construiești tot ce înseamnă colectare la nivel național pentru alimente, și faci export. Faci silozuri, faci irigații, tot ce înseamnă apă potabilă o aduci în casele oamenilor. Toată rețeaua de apă trebuie să fie apă potabilă în România. Nu să o cumperi de la magazin în peturi de plastic toxice. Și avem acest potențial, suntem a doua țară după Franța ca și potențial de apă.
Vorbim de un proiect de țară, dar, în același timp, România este implicată într-un proiect supranațional și anume Uniunea Europeană. Cum vedeți compatibilitatea acestor două proiecte. Există conflicte care trebuie rezolvate, se completează reciproc?
În primul rând România importă 80% din alimente. Ceea ce este contra-național. O bună parte sunt din Turcia și Turcia nu este în Uniunea Europeană.
În al doilea rând, trebuie să-ți cunoști – indiferent de situație – interesul tău. Interesul național. Știți ce înseamnă bogăția țării? Înseamnă să ai resursele tale. Nu să le înstrăinezi, nu să le vinzi și nu să iei din altă parte. Asta înseamnă bogăția țării.
Bun, suntem în Uniunea Europeană. UE este un club. Tema este cum negociezi acolo interesul național. Cel mai important, nu mă interesează cluburile, mă interesează țara mea.
De exemplu ce a făcut Anglia. Toată presa românească și toată lumea vuiește că s-a izolat. Anglia nu s-a izolat, Anglia s-a exilat, s-a exilat pentru că știe ce urmează. Uniunea Europeană pentru moment este un maldăr de cioburi. Nu spun că nu putem să continuăm să fim membru al UE. Dar continuăm negociind în interesul nostru. Și să nu ne pierdem cultura și identitatea noastră ca neam. Adică să păstrăm linia neamului.
Pe logica asta trebuie să fim pregătiți să ne exilăm și noi precum Marea Britanie.
Noi trebuie să ne știm interesul. Și să ne deschidem către alte piețe. Avem nevoie de conectivitate către alte spații. Nici o piață nu este de neglijat, trebuie să avem relații cu absolut toată lumea. Acesta este cel mai important lucru. Și abia atunci ne câștigăm puterea reală.
Ați mers prin țară să discutați aceste lucruri, am scris și noi pe tema asta. Care au fost reacțiile, cine a zis că vă sprijină?
România profundă! Există un curent foarte puternic în țară legat de un singur lucru: de demnitatea fiecăruia că om. Astăzi noi nu mai știm cine suntem. Ne spun alții cine suntem. Toată lumea își dorește să trăiască o viață demnă iar acest proiect aduce modelul economiei civice, calea demnă a unui popor liber. Cu alte cuvinte, dezvolt și încurajez micul producător, mica proprietate, modul în care te legi de resursele tale naturale pentru că economia în esență nu ține de știință, ține de morală…
Avem nevoie să remoralizăm piețele, să remoralizăm economia, să înțelegem că viitorul nostru ca neam este comoara împlinirii naționale atunci când ai un steag pentru care merita să lupți. Din câte am văzut eu în țară, toată lumea dorește să trăiască în demnitate și statornicie, să nu mai fie sluga nimănui. Dar o recapitalizare a gospodarilor acestei țări, nu se poate face fără o remoralizare a economiei. Nu mai avem economie pentru că România nu mai este un stat, este o corporație astăzi. Resursele noastre sunt în mâna altora, ca și punctele și pozițiile strategice, ceea ce este cel mai periculos.
Există, totuși, manageri, birocrați, politicieni care sunt formați, care știu să gândească în paradigma actuală. Cu cine am putea face o nouă paradigmă apă-hrană-energie. Cu cine o punem în practică?
Să știți că toată lumea are, în esență, un lucru bun. Nu trebuie să generalizăm. Fiecare are un lucru bun în el. Eu nu sunt de principiul că totul trebuie aruncat, nici vorbă. Char și printre politicieni găsim oameni de ispravă. Principalul este să le dai un vector mare de care să se lege toți, cum am spus la început. Să aduci țara la nivelul unei chemări, asta înseamnă acest proiect. Să ridici un steag. România nu are un steag. Este într-un vid de obiectiv național. Guvernul țării este un birou cu funcționari ai UE/Bruxellului. Adică străini! Nu se poate așa ceva.
Dar lumea este obișnuită să se ducă la Bruxelles să ia instrucțiuni de acolo.
Tocmai asta este greșeala, dar și trădarea de 26 de ani. România trăiește în mitul ca altul gândește pentru ea: UE, NATO, FMI și stăm așa într-o moleșeală colectivă. Trăim în mituri și prejudecăți! Dar Noi cine suntem? Suntem ceea ce suntem și nu vom fi decât așa. Ce spun simțămintele noastre, intuițiile noastre? Strămoșii noștri, istoria noastră, educația noastră? România a trăit jumătate de secol numai cu ideologia lui Haret și a lui Mehedinți și a trăit foarte bine. Tot ce a însemnat perioada pașoptistă a dus la înflorirea țării. Nu a trebuit să vină cineva să ne spună ce să facem. Și așa trăiesc toate țările demne ale lumii. Problema care se pune astăzi este să fim lucizi și să înțelegem că trebuie să ne avem bine cu toți. Racordările internaționale sunt bune pentru România, fie că se numesc Uniunea Europeană, fie că se numesc NATO, dar trebuie să ne știm interesul. Asta conferă valoare unei țări.
Pentru asta însă trebuie să ne înțelegem între noi. Cel mai important obiectiv al României, astăzi, este să plecăm de la un moment zero, de la un timp T=0. Am văzut tot ce s-a întâmplat, au fost acuzați cei care au fost de acuzat, au fost condamnați cei ce ai au fost de condamnat, ce a fost de pedepsit a fost pedepsit. Este în ordine. Justiția trebuie să-și facă treaba dar fără paradă! De acum încolo trebuie să ne înțelegem între noi pentru că este vorba de interesul țării și cel mai important este să fie pace între noi. Pace între noi! Dacă este pace între noi, putem să purcedem la reconstrucția țării. Astăzi, România nu mai spune nimic lumii pentru că nu mai are nici un cuvânt de spus pe plan internațional. Noi când importam peste 80% produse alimentare și peste 50% energie, noi nu mai putem spune nimic nicăieri în lume.
Vorbind de relația cu partenerii, ați văzut testat undeva într-o altă țară măcar parțial un program asemănător? Există o țară sau un un proiect într-o țară la care să spuneți: „Uite, s-a mai făcut, așa se face”?
Sigur, vă dau ca exemplu Finlanda. Este în Uniunea Europeană, Finlanda? Este. Știți cine e premier în Finlanda?
Nu.
Nici eu nu știu. Știți de ce nu știu? Petru că (finlandezii, n.r.) tac și fac. Știți care este obiectivul lor principal? „Învestim în educație, în vocația oamenilor”. Acesta este un exemplu.
Luăm și altul, Anglia. Ce face Anglia? Anglia nu s-a integrat niciodată în UE. De la bun început nu s-a integrat. Pentru că a spus: până nu este o uniune politică nu am ce să caut în uniunea monetară. Și a menținut moneda. Deci povestea asta cu trecerea la moneda euro este absolut o slăbiciune umană, ca să folosesc un eufemism. Nu are nimic de a face cu interesul național să trecem la euro. Este un atu mare să avem moneda noastră, un avantaj enorm..
Dar cel mai important lucru este să ne înțelegem. Nevoia de a avea dreptate înseamnă în România să-l acuzi pe celălalt că a greșit și să-l învinovățești. Nu, trebuie să acceptăm și părerea celuilalt! Adică nu neapărat să fii de acord cu ea, dar să ai accepțiunea, să ai înțelegere, asta este ideea, pentru că numai așa putem avea progres.
Un obiectiv comun primordial: să investim în tineri, asta este ideea acestui proiect. Și în educație în special. Tot ce avem. Pentru că lor trebuie să li se dea – tinerilor cel puțin – locul pe care îl merită, adică primul loc. Fără asta nu putem exista. De aceea și pleacă toți, pentru că au nevoie de demnitatea lor, să se justifice în sinea lor. Căci tot ceea ce pot să facă, nu au cum să facă în România pentru că nu li se dă voie. Iar astăzi noi nu mai avem popor de rezervă, ne-am decimat biologic. Sunt peste 4 milioane de romani care lucrează în străinătate acum.
Ori, acest proiect în primul rând aduce locuri de muncă. Este vorba de reconstrucția țării, într-un an de zile putem să creăm cel puțin un milion de locuri de muncă bine plătite. Pentru că toată lumea va avea ceva de făcut. Dacă nu ai nimic de făcut stai doar la bârfă. Și asta se întâmplă de 26 de ani.
Am vorbit despre sprijinul intern, ați spus că este semnificativ pentru că toată lumea dorește o viață demnă. Există, sau ați testat, sprijinul internațional? De exemplu, știu că la un moment dat Sputnik a vorbit foarte frumos de dumneavoastră ca reprezentant al societății civile. Există asemenea forme de sprijin pe care le-ați simțit?
Da, absolut, pentru că toată lumea, în special în Europa de Vest, înțelege că hrana curată și apa sunt teme de prioritate zero pentru națiunea lor. Atâta timp cât în Germania, care este într-o cădere demografică fulminantă, cu o natalitate foarte scăzută și cu probleme mari de sănătate, toți au nevoie de hrană curată, iar noi ca țara le putem oferi acest lucru, asta este ideea. Pentru ca astăzi ceea lumea cumpăra din supermarketuri este doar plastic, gunoi… Nu tot ce luăm de pe galantare, din rafturile supermarketurilor, este și bun pentru noi ca organism. Ori, atât timp cât România poate să devină un net exportator de hrană curată, este un avantaj imens pe care îl avem. Imens.
O ultimă declarație la final…
Curajul și demnitatea în aceste momente sunt un turnesol al testării românității și al legii morale din noi. Va pune în lumina dacă merităm sau nu cerul romanesc cu stele deasupra noastră…
Vă mulțumesc pentru interviu
Comentarii recente