PENALUL KLAUS WERNER JOHANNIS A FACUT O CRIZA DE NERVI SI A INCITAT LA PROTESTE PE SCHIZOFRENICII TINERI SI IDIOTI A LUI SOROS,CA MINISTRUL JUSTITIEI TUDOREL TOADER.L-O EXCLUS DE LA NUMIREA PROCURORILOR!…NEBUNUL ASPERGER A INTRAT IN PANICA DATORITA NEVESTI SALE PENALA CARMEN JOHANNIS!

 

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a prezentat miercuri proiectul de lege privind legile justiţiei.

Mandatele de conducere ale şefilor de parchete sau instanţe judecătoreşti vor fi majorate de la trei la patru ani, cele actuale nefiind afectate de această iniţiativă, a declarat Tudorel Toader, în cadrul unei conferinţe.

Ministrul a mai anunţat că noile legi ale justiţiei prevăd modificarea procedurii numirilor la Ministerul Public, procurorul general, DIICOT sau procurorul-şef DNA urmând a fi propuşi de ministrul Justiţiei și numiți de Secţia pentru Procurori din CSM.

În prezent, procurorul general al României, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef DNA, adjuncţii acestuia, precum şi procurorul-şef al DIICOT şi adjuncţii acestuia sunt numiţi de către preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

Astfel, în ceea ce priveşte propunerea de numire la Ministerul Public, fiind vorba de toate funcţiile, fie că este vorba despre procurorul general, adjunct, şef DIICOT, şef DNA sau adjuncţii, ministrul Justiţiei a anunţat că decizia trebuie luată de Secţia pentru Procurori din cadrul CSM, dar la propunerea ministrului Justiţiei.

„La Ministerul Public, toate funcţiile, fie că e procuror general, adjunct, şef la DIICOT, la DNA, adjuncţii dânşilor, să decidă Secţia pentru Procurori în baza aceluiaşi principiu din cadrul CSM, la propunerea ministrului Justiţiei, pe baza unei proceduri transparente, procurori care la rândul lor trebuie să aibă 10 ani de vechime efectivă în funcţia de procuror. Ce apare modificat aici? Faptul că decide Secţia pentru Procurori, faptul că propunerea vine de la ministrul Justiţiei”, a declarat Tudorel Toader.

Tudorel Toader a anunţat că o altă modificare vizează procedura de numire în funcţii de conducere la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Astfel, noile legi ale justiţiei prevăd că preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se numeşte de către preşedintele României, aşa cum este şi în prezent, însă modificarea constă în faptul că propunerea nu o mai face plenul Consiliului Superior al Magistraturii, ci Secţia pentru Judecători a CSM, în ideea potrivit căreia „pentru judecători să decidă judecătorii, pentru procurori să decidă procurorii”.

Proiectul de lege privind legile justiţiei vizează cele trei legi privind statutul procurorilor şi judecătorilor, organizarea judiciară şi cea privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), nefiind vorba nici despre graţiere, nici despre aministie, abuz în serviciu sau neglijenţă în serviciu, a precizat Toader. Ministrul a spus că acest proiect nu va fi adoptat prin Ordonanţă de Urgenţă, ci va urma parcursul firesc.

„Vorbim în acest proiect de lege despre legile justiţiei: Legea 303, 304, 317, toate din 2004. Nu vorbim nici despre graţiere, nici despre amnistie, nici despre abuz sau neglijenţă în serviciu, nici despre foaia de parcurs pe decizia CEDO”, a declarat ministrul Justiţiei în conferinţa de presă în care prezintă acest proiect.

Toader a precizat că poiectul de lege va merge la Guvern şi îşi exprimă speranţa că va fi adoptat, apoi imediat în Parlament pentru a intra în procedura legislativă normală..

„Nu este şi nu poate fi vorba despre adoptarea prin Ordonanţă de Urgenţă”, a spus ministrul, precizând că se impunea modificarea celor trei legi pentru că au trecut 13 ani de la adoptarea acestora, iar între timp România a devenit stat membru al Uniunii Europene.

„Ele au fost adoptate în 2004, au trecut 13 ani de la adoptare. Între timp, România a devenit stat membru UE. Între timp, legislaţia naţională, în bună măsură, a fost adaptată directivelor europene, transpuse în legislaţia naţională. În continuare avem directive ce trebuie transpuse în legislaţia naţională. Eu, personal, nu mă grăbesc să dau replici la afirmaţiile apărute în spaţiul public, însă directiva privind confiscarea extinsă are în vedere proiectul de lege privind modificarea Codului penal. Confiscarea extinsă se aplică pentru infracţiuni, fapte penale, şi nu pentru orice comportament ilicit. Dacă vorbeam de comportamente ilicite, aproape că ajungeam la Legea 18. M-aş bucură dacă, după prezentare şi analiză, veţi constata faptul că propunerile formulate sunt în parametrii normalului, necesarului într-un stat de drept”, a spus Tudorel Toader.

Condiții mai dure pentru promovare

Ministrul Justiţiei a anunţat, miercuri, că o primă categorie de propuneri din noile legi ale justiţiei se referă la majorarea vechimii necesare pentru promovare, precizând, printre altele, că un procuror va avea nevoie de 8 ani vechime pentru a ajunge la DIICOT sau DNA.

Tudorel Toader a precizat, miercuri, că propune majorarea vechimii necesare pentru promovare la 7 ani de activitate efectivă în funcţia de judecător pentru a promova la tribunal sau la tribunal specializat.

Astfel, Ministerul Justiţiei propune 10 ani vechime în funcţia de judecător pentru a promova ca judecător la Curtea de Apel, şi, la fel, 10 ani vechime efectivă în funcţia de procuror pentru a promova la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel.

Totodată, Ministerul Justiţiei propune ca, pentru a promova procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, să fie nevoie de 15 ani vechime efectivă în funcţia de procuror.

O altă propunere este ca, pentru a promova judecător la Înalta Curte, să fie nevoie de 18 ani vechime efectivă în funcţia de judecător. Aceeaşi propunere este şi în privinţa procurorului.

Totodată, o altă propunere este o vechime de 8 ani în funcţia de procuror pentru a promova în funcţia de procurori la DIICOT sau DNA, perioadă la care se adauga şi restul condiţiilor, a anunţat Tudorel Toader.

De asemenea, Toader propune, în contextul prezentării proiectului de modificare a legilor justiţiei, eliminarea posibilităţii de reîncadrare în funcţie a procurorilor sau judecătorilor care s-au pensionat.