ZIUAnews prezintă o nouă dovadă că Omar Hayssam a fost doar o păpușă în mâinile unor oameni foarte influenți ai statului român.
• Omar Hayssam a fost doar gestionarul unor afaceri ale căror profituri se duceau în buzunare politice • De aceea, toate afacerile teroristului continuă să funcționeze, dar cu un alt gestionar, „preacinstitul” Mohamad Yassin
Înainte de a fi socotit de autoritățile române terorist, Omar Hayssam a avut acces în toate sferele puterii și a primit în administrare afaceri importante, aparținând unor entități de putere ale statului român.
Una dintre cele mai importante afaceri pe care Hayssam a dus-o la capăt pentru structurile românești a fost afacerea Volvo, sau mai bine zis escrocheria Volvo, o inginerie financiară identică cu cea făcută de unchiul său pe vremea comunismului, cu ICE Dunărea. Concret, afacerea Volvo a fost așa: Hayssam și colaboratorii săi au achiziționat, prin societatea Carmina Comerț SRL și SC Rastan Corporation SRL, în leasing , de la Volvo Truck Corporation și AFIN Leasing Ag Viena, aproximativ 20 de capete tractoare, pe care apoi le-au închiriat unor companii din Egipt și Siria, pentru ca, în final, să le înregistreze în Siria pe numele unor companii care, oficial aparțineau familiei Omar, fără ca vreo rată să le fie plătită proprietarilor. O înșelăciune clasică, dar transfrontalieră, pe care autoritățile române s-au făcut că o anchetează.
Hayssam, lăsat să-i transfere bunurile lui Yassin
Hayssam a fost acuzat, în dosarul Volvo, de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, în 2005, la fix o lună de la răpirea jurnaliștilor în Irak, și, cu toate că prejudiciul se ridica la mai mult de trei milioane de dolari și că părțile vătămate se constituiseră părți civile, pentru a-și recupera paguba, procurorul Adriana Cristescu, din Parchetul General, zisă și Vipera Neagră, nu a instituit sechestrul asigurător pe bunurile care, oficial, îi aparțineau sirianului, permițând transferul acestora către Yassin, numit de Băsescu „beneficiarul cinstit al averii lui Omar Hayssam”. O asemenea acțiune a procurorului Cristescu, altfel inacceptabilă într-un dosar cu obiect infracțiuni economice și cu prejudiciu, nu doar că a rămas nepedepsită de superiorii săi, la acea dată procurorul Doru Ioan Cristescu și Ilie Botoș, dar, conform informațiilor ZIUAnews, Cristescu a renunțat la ideea de a-i sechestra bunurile ce oficial îi aparțineau sirianului după o discuție mai mult decât dură cu Ilie Botoș, procurorul general al României la acea dată. Ca atare, până la momentul condamnării sale în primă instanță, în mai 2010, deci la 7 ani de la deschiderea dosarului Volvo și la alți 5 de la prima arestare – atunci când judecătoarea Ana Maria Trancă a decis instituirea sechestrului asigurător pe toate bunurile lui Hayssam mutate deja la preacinstitul Yassin – sirianul a fost lăsat să administreze afacerile date de entități strategice ale statului român. Hayssam a știut care era momentul transferului către Yassin, adică imediat după arestarea sa pentru terorism și ulterior, în afacerea Volvo. Mai mult, sirianul a știut de la început că doctorul Yassin este „succesorul său”, și că afacerile nu sunt ale sale, ci că are o datorie mai mare decât una de bani, iar dovada se regăsește în scrisoarea pe care Omar Hayssam i-a trimis-o lui Yassin, după fuga sa. „Te rog, te rog, am nevoie de un răspuns pentru a ști cum să procedez pentru că tu știi tot, știi mai mult ca mine și nu vreau să fiu o victimă fără vină și tu știi mai mult ca oricine acest lucru și mi-ai spus că și „profesorul” știe. De ce toate acestea? (…) Eu sunt gata să mai sacrific, dar până când, frate? Până când?”.
Mohammad Munaf, scos de Cristescu din Volvo
Omar Hayssam și-a creat o structură relațională importantă în România, care a început să fie țesută încă din momentul în care acesta a sosit în țara noastră, din timpul comunismului, pe când avea doar 16 ani. Pe lângă frații săi, care i-au stat aproape în toate afacerile pe care sirianul le-a administrat, unul dintre cei mai importanți oameni ai lui Hayssam a fost Mohammad Munaf, cel care a fost răpit alături de jurnaliști. Munaf a fost omul de încredere al lui Hayssam, care a fost scos la înaintare de acesta în diverse afaceri, dar care, în mod inexplicabil, a fost scos din dosarul Volvo de procurorul Adriana Cristescu, la câteva luni de la momentul răpirii jurnaliștilor, printr-un rechizitoriu ciudat, confirmat însă de superiorul acesteia de la momentul septembrie 2005, Doru Ioan Cristescu.
În dosarul 275/P/2003, rechizitoriul emis în 20 septembrie 2005, de procurorul Adriana Cristescu, Munaf a fost transformat în martor, deși acesta luase parte la negocierile frauduloase făcute de Omar Hayssam și s-a ocupat personal de exportul autotractoarelor în Egipt și Siria. Ba mai mult, Muhammad Munf se pretindea chiar administrator al uneia dintre companiile prin care se perfectaseră contractele de achiziție în leasing. Declarațiile lui Munaf au fost luate de bune de procurorul Cristescu, acesta acuzându-l pe Hayssam de plănuirea fraudei, dar susținând că habar nu a avut ce urma să facă sirianul. „Învinuitul Mohammad Munaf a declarat, cu ocazia audierii sale în Irak, că, în anul 2002, inculpații Omar Hayssam și inculpatul Omar Mohammad i-au solicitat să-l sprijine pe inculpatul Qasim Essa să achiziționeze cât mai multe autotractoare Volvo și Iveco în sistem leasing, autotractoare pe care intenționau să le închirieze în Egipt sau Sudan (…) Învinuitul Mohammad Munaf a recunoscut că a participat la negocierile care au avut loc cu reprezentanții Volvo și Iveco. (…) Față de învinuitul (…) Mohammad Munaf urmează a se dispune scoaterea de sub urmărire penală, întrucât învinuitul nu a cunoscut scopul celor trei inculpați, de a nu achita ratele de leasing aferente contractelor încheiate între firmele menționate și de a exporta cele 22 de capete de tractor marca Iveco și Volvo în Siria, folosind documente false, la Biroul Vamal Constanța, în acest scop”. Cu toate că inițial capetele de tractor au fost debarcate, ulterior, autoritățile române vamale au lăsat să plece nava cu tot cu autotractoare, la intervenția lui Hayssam.
Interesant este că procurorul Ciprian Nastasiu, cu numai câteva luni înainte de rechizitoriul Adrianei Cristescu, a dispus, prin rezoluția din 24 februarie 2005, începerea urmăririi penale și împotriva lui Mohammad Munaf, arătând că acesta s-a ocupat de exportul autotractoarelor și că „din datele existente rezultă implicarea directă în activitatea de inducere în eroare a numitului Mohammad Munaf. Acesta a negociat contractul în faza preliminară, a creat aparența că este reprezentantul SC Carmina Comerț SRL, cu toate că nu avea această calitate, și a asigurat baza logistică pentru efectuarea transportului”. De la momentul răpirii ziariștilor, nimeni nu a mai știut nimic de Munaf, acesta nu a fost adus niciodată în țară și a fost scos din toate dosarele din care a fost posibil.
Instanțele s-au făcut că îl caută pe Hayssam
În martie 2011, în timpul judecării apelului formulat împotriva sentinței de la TMB, dată de Anamaria Trancă, de condamnare a lui Hayssam în dosarul Volvo, la Curtea de Apel București, avocații lui Hayssam au depus la dosar „o decizie executorie a Procuraturii Generale de pe lângă Înalta Curte de Securitate a Statului, din care rezultă perioada în care a fost arestat inculpatul, fiind indicate trei instituții de la care se pot obține relații privind locul de deținere. Apărătorul precizează că inculpatul a fost condamnat la 4 ani de închisoare, a început executarea în 09.01.2008, iar executarea a fost comunicată directorului penitenciarului nr. 1 militar, la judecătorul legal din Homs, pentru aplicarea pedepsei și la secretarul registrului civil din Homs pentru punerea în aplicare a pedepsei de încarcerare a condamnatului, astfel încât apreciază că sunt suficiente relații pentru a le comunica Direcției de Drept Internațional și Tratate, pentru a obține relații cu privire la locul de detenție al inculpatului”. Cu alte cuvinte, avocații și procurorul au cerut instanței ca, având date noi, să ceară autorităților siriene să spună exact unde era Hayssam, pentru a putea fi citat. Instanța, formată din judecătorii Antoaneta Nedelcu și Mihai Oprescu, a avut însă o reacție în ton cu modalitatea de desfășurare a afacerilor lui Hayssam. A dispus revenirea cu adresă la MJ, pentru ca de la minister să se obțină locul de deținere a lui Hayssam. La o zi după această încheiere, în dosar a apărut un referat al unui grefier, care schimba cu totul decizia anterioară a instanței. În referat se preciza că, urmare a trimiterii de Ministerul Justiției a unei adrese către CAB prin care ministerul era dispus să îl caute pe Hayssam în Siria numai dacă instanța face cerere de comisie rogatorie internațională și a precizării că autoritățile siriene au mai refuzat o dată să transmită datele despre deținerea sirianului, deși era comisie rogatorie internațională, instanța apreciază că nu se mai impune să îl caute din nou. La cinci zile de la acest referat, în ședință publică, la cererea avocaților, instanța își anulează referatul, constatând că este nul, dar revine asupra dispoziției date anterior, în sensul că nu mai consideră necesar să afle unde se afla Hayssam. Chiar și procurorul de ședință Mirel Rădescu, de la DIICOT, a susținut că nu e nevoie de comisie rogatorie și că dosarul se poate judeca și fără a ști unde este Omar Hayssam.
Tipicul afacerii Volvo, moștenit de Hayssam de la unchiul său
Mohamed Farzat, unchiul lui Omar Hayssam, a fost cel alături de care sirianul și-a început afacerile în România, în perioada comunismului. Farzat exporta tractoare românești în țara sa de origine, prin firma ICE Dunărea, care aparținea fostei Securități. În 1988 însă, Mohamed Farzat a fost deconspirat ca fiind ofițer al Serviciilor de Informații Siriene și a fost retras din țara noastră. După 1989, acesta a revenit și a fost interesat să investească în zona Bacăului. Toate aceste informații au fost însă negate de Omar Hayssam, într-un interviu acordat presei centrale în 2004. Întrebat de ce a fost expulzat unchiul său din România, sirianul a răspuns: „Unchiul meu nu a fost expulzat. El a lucrat cu statul român până în 1989, ca reprezentat al unei firme din Arabia Saudită, apoi, după 1989 a făcut o societate mixtă cu statul român, cu Centrala de Exploatare a Lemnului, unde a exportat cherestea. El toată viața a exportat cherestea”. Iar în ceea ce privește acuzațiile de spionaj aduse lui Mohamed Farzat, Omar Hayssam a susținut că „el n-a fost niciodată spion, el era reprezentant de firmă comercială. Știți prea bine că prin firmele astea comerciale activează spionii. Dar el vine și pleacă și acum din România. El nu a fost expulzat din România, e o confuzie cu altcineva. Întrebați la SRI, să vedeți că e o confuzie de nume. De fapt, el are și acum afaceri aici, are reprezentanța pentru tractoare de la Brașov”.
Sursa:ziuanews.ro
Share this: Politica,Istorie,Economie,Muzica,Investigatii,Partide,Conspiratii mondiale,Educatie,Invatamant,Sport,Cultura,Social-media
Etichete:ADMINISTRTORUL INSTITUTIILOR STRATEGICE ALE ROMANIEI, Basescu, OMAR HAYSSAM, Politica
Comentarii recente