Arhiva | 6:10 pm

ASTAZI,9 AUGUST COMUNITATEA AROMANA SARBATORESTE”CENTENARUL PACII”DE LA BUCURESTI -1913!,LOVITURA DATA DE BASESCU TRAIAN AROMANILOR!

9 aug.

Comunitatea Aromână din România şi Societatea Culturală Aromână organizează în data de 9 august, la Centrul Cultural Calderon din Bucureşti (Strada Jean Louis Calderon nr. 39), simpozionul „Centenarul Păcii de la Bucureşti, 1913 – Consecinţe asupra destinului aromânilor”.

basescu-aromani-500x312

Evenimentul va fi precedat de o adunare publică în faţa clădirii Guvernului. În urmă cu 100 de ani, în această zonă s-a semnat tratatul care a pecetluit destinul armânilor. Adunarea se va desfăşura în Piaţa Victoriei, începând cu ora 13, conform protocolului semnat cu instituţiile abilitate.

Existenţa aromânilor nu era consemnată în tratat, ci numai într-un schimb de scrisori între premierii statelor semnatare.

Între sfîrşitul Primului şi începutul celui de-al Doilea Război Balcanic (decembrie 1912 – iunie 1913), problema aromânilor a fost în centrul discuţiilor bilaterale purtate de România – în două rînduri, la Londra, în ianuarie, şi la Sankt Petersburg, în mai 1913, Bulgaria s-a angajat să le respecte autonomia culturală şi ecleziastică; Serbia a făcut propuneri similare. Grecia a oferit garanţii pentru aromânii din Pind, în cadrul negocierii frontierei cu Albania, iar la Londra, reprezentantul României – ţară acceptată in extremis la conferinţă – a propus, în martie, fără prea multă convingere, crearea unui canton aromân într-o Albanie lărgită. Puternicul lobby exersat de Societatea Macedoromână, ale cărei presiuni asupra presei şi clasei politice fuseseră atît de eficace în ultimele trei decenii, nu a fost în măsură să intervină în decizia finală.

Societatea Macedoromână a supravieţuit, ba chiar a prosperat, după 1913, la Bucureşti, şi asta pînă la supendarea ei, sub regimul comunist (…) sub regimul comunist, problema aromânească devine tabu (…)

Nicolas (Nicolae) Trifon
scriitor aromân
fragmente din cartea „Aromânii – pretutindeni, nicăieri”

Chiar și Traian Băsescu a recunoscut, la un moment dat, că aromânii au avut de suferit în urma Războiului Balcanic.

Poate aveţi copii aici şi nu ştiu de unde vin strămoşii dumneavoastră şi am să le spun eu. În 1856, strămoşii de astăzi ai părinţilor voştri, dragi copii, trăiau undeva în Munţii Epirului, într-o localitate numită Gramustea. 20 de ani mai târziu, în 1876, localitatea a fost distrusă de musulmanii din Albania şi Macedonia şi atunci, strămoşii dumneavoastră s-au refugiat undeva lângă Salonic, pe ambii versanţi ai munţilor. A venit însă Războiul Balcanic în 1913 şi în urma acestui război, o parte din neamul dumneavoastră a rămas în Grecia şi o altă parte în Bulgaria, fiind împărţit de frontiera trasată în urma Războiului Balcanic

Şi strămoşii dumneavoastră au mai avut de suferit şi mai apoi, în urma înţelegerii dintre România, Grecia şi Bulgaria, când s-a stabilit să se facă schimbul de populaţie. Atunci strămoşii dumneavoastră au fost trimişi undeva în Bărăgan, dar nu le-a plăcut, nu puteau să îşi crească oile, şi au venit în Dobrogea în urma strămutării bulgarilor în Cadrilaterul pe care România l-a pierdut în 1940 şi s-au aşezat, pe aceste locuri, Stejaru şi Vasile Alecsandri.

Vă admir pentru forţa voastră de a vă păstra cultura, cântecele şi mai ales respectul pentru muncă

Traian Băsescu
30 august 2009

Declarația președintelui a rămas una pur demagogică, pentru că, patru ani mai târziu, pe 6 iunie, Traian Băsescu a promulgat modificările aduse legii privind românii de pretutindeni care prevede că mai multe categorii de români care trăiesc în afara graniţelor sunt consideraţi în mod oficial români. Astfel, românii din afara granitelor sunt recunoscuţi în mod oficial ca fiind români, indiferent de modul în care sunt apelaţi.

Articolul 1 alin. (1) din Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni prevedea, inițial, „drepturile persoanelor care îşi asumă în mod liber identitatea culturală română – persoanele de origine română cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor Romaniei, indiferent de modul în care aceștia sunt apelaţi, denumite în continuare români de pretutindeni”. Prin modificarea adusă, au fost adăugate denumirile pe care românii le poartă dincolo de graniţe: „…indiferent de modul în care aceştia sunt apelaţi (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, daco-români, fărșeroți, herțeni, istro-români, latini dunăreni, macedoromâni, macedo-români, maramureșeni, megleniți, megleno-români, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi,vlasi, volohi, macedo-armânji, precum si toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni”.

Prin această modificare, parafată de Traian Băsescu, aromânii au primit o grea lovitură în lupta lor pentru recunoașterea ca minoritate și pentru păstrarea identității.

sursazilei.ro

PURTATORUL DE CUVANT AL PSD ,AURODEPUTATUL CATALIN IVAN IL ACUZA PE BASESCU CA DEZINFORMEAZA OPINIA PUBLICA CU PRIVIRE LA NOUL ACORD CU FMI!

9 aug.

PSD: Traian Băsescu dezinformează opinia publică.

catalin_ivan_1fdd861472-300x199

Cătălin Ivan, purtătorul de cuvânt al PSD, susţine că PDL şi Traian Băsescu intoxică opinia publică, preluând informaţii neverificate.

Ivan atrage atenţia şi spune că noul acord cu FMI nu prevede majorarea sau apariţia de noi taxe sau impozite.

„Contrar tuturor intoxicărilor apărute în spaţiul public, noul acord cu FMI nu prevede majorarea sau apariţia de noi taxe sau impozite, altele decât cele legate de acciza la alcool şi introducerea celei pe produse de lux. Din aceste motive, românii nu au de ce să îşi facă griji. Prin aceste măsuri vrem să continuăm procesul de creştere economică şi de sporire a credibilităţii României pe pieţele financiare internaţionale, precum şi în faţa investitorilor străini. Informaţiile vehiculate în ultima perioadă în spaţiul mediatic cu privire la presupusul conţinut al Scrisorii de intenţie către FMI nu provin din surse oficiale şi astfel ele nu pot fi confirmate. Până în acest moment, proiectele Scrisorii de intenţie şi cel al Memorandumului cu FMI nu sunt încă documente publice”, precizează Cătălin Ivan într-un comunicat.

Ivan arată că afirmaţiile conform cărora Guvernul şi-a asumat introducerea CAS şi CASS pentru soţiile şi copiii majori aflaţi în întreţinere sunt „complet false” şi că nu s-a pus problema unor măsuri prin care să fie crescută fiscalitatea pentru PFA şi drepturi de autor.

„Este extrem de grav că cei de la PDL şi Traian Băsescu au preluat aceste informaţii neverificate şi au dezinformat cu discernământ opinia publică! Din păcate, deja ne-am obişnuit cu aceste ieşiri, adevărate lecţii de ipocrizie. După ce în 2010, preşedintele le spunea pensionarilor că toate veniturile trebuie impozitate, acum vine şi predă lecţii economice guvernului. Traian Băsescu şi PDL sunt ultimii în măsură să vorbească despre măsuri economice şi fiscale, ei fiind artizanii unora dintre cele mai mari creşteri de taxe din România ultimilor ani, precum majorarea TVA la 24%!”, a mai arătat Cătălin Ivan.

Purtătorul de cuvânt al PSD susţine că noul acord cu FMI nu conţine măsuri de majorare sau apariţia de noi taxe şi impozite, subliniind că informaţiile apărute în spaţiul mediatic „sunt intoxicări care nu provin din surse oficiale”.

JUDECATOAREA VERONICA CIRSTOIU DE LA CAB,MAGISTRAT CARE A DECIS PE 13 MARTIE ELIBERAREA DIN AREST A FOSTULUI OFITER DE SECURITATE DRAGOS DIACONESCU PUS SUB ACUZARE IN DOSARUL BANCHERILOR,AL CARUI FIICA ALICE L-A AVUT CA NAS DE CUNUNIE PE UNUL DIN PATRONII DE LA GOLDEN BLITZ,DAN BESCIU,ANCHETATA DE DNA PENTRU CA AR FI PRIMIT MITA PESTE 1 MILION DE EUROI!

9 aug.

Judecătoarea Veronica Cîrstoiu de la Curtea de Apel București (CAB) – magistrat care a decis pe 13 martie eliberarea din arest a fostului ofițer de Securitate Dragoș Diaconescu, pus sub acuzare în dosarul bancherilor – este anchetată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) pentru că ar fi primită mită peste 1.000.000 de euro.

dna

Dragoș Diaconescu este cel care apare la o recepție, de Ziua Națională, la Palatul Cotroceni, și care a fost eliberat, după ce fiica sa s-a plâns într-o scrisoare adresată Administrației Prezidențiale. Fiica sa, Alice Diaconescu l-a avut naș de cununie pe unul dintre membrii grupului Golden Blitz, Dan Besciu.

De altfel, DNA a cerut vineri avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru reținerea și arestarea judecătoarei Cîrstoiu, sub acuzațiile de luare de mită și complicitate la trafic de influență. În același dosar a fost reținut, în flagrant, fiul magistratului, Florin Cergan, pentru complicitate la trafic de influență.

Într-un comunicat remis vineri, DNA lasă să se înțeleagă că judecătoarea și fiul ei nu sunt singurii vizați în cadrul anchetei. “Din Rezoluția de începere a urmăririi penale întocmite de procurori rezultă că persoane interesate în soluționarea favorabilă a unor dosare penale, aflate pe rolul instanțelor de judecată, prin intermediar, au remis, în mai multe tranșe, sume de bani în cuantum de peste 1.000.000 euro în scopul obținerii unor soluții favorabile în cauze penale”, se arată în comunicatul DNA.

“În seara de 8 august 2013, una din tranșele de bani, în cuantum de 50.000 euro, a fost primită de Cergan Florin pentru a o remite mamei sale Cîrstoiu Veronica. Aceasta, la rândul său, potrivit înțelegerii cu persoanele implicate și interesate, urma să transmită această tranșă unuia dintre judecătorii învestiți cu judecarea uneia dintre cauzele respective”, mai arată anchetatorii.

Fiul Veronicăi Cîrstoiu a fost reținut în flagrant și urmează să fie prezentat instanței cu propunere de arestare preventivă.

SENATORUL LIBERAL TEODOR ATANASIU:REGIONALIZAREA NU SE VA FACE INAINTE DE PREZIDENTIALE!

9 aug.

Atanasiu: Regionalizarea nu se face înainte de prezidenţiale.

1376057319teodor-atansaiu1

Senatorul PNL Teodor Atanasiu, liderul liberalilor din Alba, este convins că regionalizarea nu va fi realizată înainte de alegerile prezidenţiale, opinând chiar că aceasta probabil se va face înainte de 2020, astfel încât să se prindă ciclul bugetar european 2020-2026.

Teodor Atanasiu a menţionat, vineri, într-o conferinţă de presă, că regionalizarea se poate face odată cu aprobarea unei noi Constituţii. ‘Având în vedere că noua Constituţie în următorul an şi jumătate nu va fi supusă niciunui referendum, neavând o nouă Constituţie nu o să avem nicio regionalizare’, a declarat senatorul liberal de Alba, potrivit Agerpres.

El a apreciat că în contextul în care 2014 este an electoral „probabil că nu o să mai stea nimeni între europarlamentare şi prezidenţiale să mai cheme odată românii la urne să decidă pe nu ştiu ce’. Atanasiu a opinat că ‘foarte clar până la alegerile prezidenţiale nu va fi pusă în discuţie noua Constituţie’.

El a mai menţionat că regionalizarea întotdeauna trebuie făcută înainte de un ciclu bugetar european, nu în timpul acestuia.

OMUL DE AFACERI GRUIA STOICA A DEMONTAT MINCIUNILE LUI BASESCU CU PRIVIRE CA NU ARE BANII PENTRU CFR MARFA LA REALITATEA TV!

9 aug.

Gruia Stoica spune că are deja o mare parte din banii pentru CFR Marfă. Omul de afaceri a mai declarat, la postul public de televiziune, că deşi jocul politic a pus presiune pe privatizarea CFR Marfă, el este „în grafic”.

gfr-gruia-stoica-basescu-ghimpele

Gruia Stoica îi răspunde şefului statului, care a declarat în repetate rânduri că Grup Feroviar Român nu are bani şi că ar căuta să împrumute suma necesară de la bănci pentru a achiziţiona CFR Marfă.

„Permiteţi-mi să nu intru în joc politic. Eu vă spun că sunt în grafic. Discut şi cu bănci, şi cu instituţii financiare, şi cu fonduri de investiţii. Şi nu numai că discut eu, am fost căutat de societăţi. Dacă s-a creat o problemă? Sigur, s-a fisurat un pic geamul din acest ping pong pe care-l joacă instituţiile statului, dar am avut grijă, am pus puţin super glue acolo şi rezistă. Băncile au birou de evaluare de risc şi au zis că noi suntem bancabili şi putem să mergem mai departe”, a declarat Stoica.

Întrebat dacă suma pe care caută să o obţină este de 200 milioane euro, Gruia Stoica a precizat că este vorba de o sumă mai mică. „O parte din bani o am. O parte serioasă din bani”, a subliniat el.

Omul de afaceri a ţinut, în acest fel, să-l contrazică pe preşedinte. Traian Băsescu a declarat în repetate rânduri că Gruia Stoica nu are banii pentru preluarea companiei CFR Marfă. „Ştiu că cel care a câştigat caută cu disperare bani la bănci să plătească privatizarea. Marea mea problemă este că, ştiind despre câştigător că are credite pe propria companie, că acum trebuie să împrumute 200 milioane, din ce va face invstiţii pentru a moderniza compania?”, se întreba Traian Băsescu.

OMUL DE CASA A LUI BASESCU,USELISTUL SEBASTIAN GHITA,PESTE 28 DE MILIOANE DE EUROI AFACERI CU STATUL ROMAN!

9 aug.

Firme deţinute sau controlate de acelaşi om, plus contracte cu statul pe bandă rulantă, plus sprijin politic şi prosperitate, egal Sebastian Ghiţă. Omul de afaceri se poate lăuda că a construit un imperiu din afacerile cu statul român. Mai mult, de la venirea PNL şi PSD la putere, firmele ce gravitează în jurul deputatului Ghiţă au încheiat contracte cu statul de peste 28 de milioane de euro.

sebastian-ghita-ghimpele-630x420

În iunie 2013, potrivit declaraţiei de avere, deputatul PSD Sebastian Ghiţă nu apare ca acţionar la nicio companie. Singura firmă declarată este Asesoft International SRL, unde soţia lui Sebastian Ghiţă, Mădălina, este, de asemenea, angajată. În jurul omului de afaceri se învârt, însă, alte companii. Direct sau indirect, Ghiţă ar controla, prin rude sau oameni de încredere, mai multe firme din domeniul IT: grupul Asesoft, Teamnet International, XOR IT Systems, Grupul GIR şi 2K Telecom. Iar fiecare dintre aceste firme a avut grijă să obţină cât mai multe contracte din bani publici.

După ce liderul PSD, Victor Ponta, a devenit premier, în aprilie 2012, contractele s-au înmulţit ca ciupercile după ploaie. Ba, mai mult, cele mai multe dintre ele, fără licitaţie. În ultimul an, Asesoft a primit 16.504.122 de lei, echivalentul a 3,8 milioane de euro din bani publici. Printre beneficiarii serviciilor de IT se numără consilii judeţene, primării, agenţii şi administraţii ale statului, dar şi Loteria Română.

Consiliul Judeţean Olt, condus de PSD-istul Paul Stănescu, a plătit bani grei pentru Asesoft. În iulie anul trecut a cumpărat un sistem de monitorizare şi avertizare pentru managementul situaţiilor de urgenţă în caz de dezastre, pentru care a plătit 13,5 milioane de lei, adică aproape patru milioane de euro cu TVA. În ultimul an, XOR IT Systems, o altă firmă din sfera lui Ghiţă, a câştigat mai multe contracte de la stat, pe aceeaşi reţetă: fără licitaţie. Valoarea totală: 28 de milioane 356 de mii de lei, deci aproximativ 6,5 milioane de euro.

Aproape toţi banii au fost plătiţi la Nuclearelectrica, în aprilie 2013: 20,9 milioane de lei, pentru ,,servicii de administrare reţea calculatoare”. În schimb, Teamnet International nu-şi ascunde interesele. Compania declară pe site-ul propriu că are drept partener strategic grupul Asesoft, sinonim cu Sebastian Ghiţă. Firma a avut o asemenea influenţă, încât a contractat pentru câteva sute de mii de euro, timp de 5 luni, toate casele judeţene de pensii din România, pentru administrarea unui sistem IT. Şi Grupul Industrial GIR, al cărui acţionar era anul trecut fratele lui Sebastian Ghiţă, a încheiat constracte grase cu statul. Doar Loteria plăteşte, până în 2015, 57 de milioane de lei, pentru instalarea de echipamente de comunicaţii.

CIRCULA PE NET.INTERVIUL DAT PUBLICATIEI BUSNESS 24 .RO DE PROFESORUL DOCTOR IN ECONOMIE ,RADU GOLBAN ,CARE IN URMA VIZITEI LUI ANGELA MERKEL SI-A PIERDUT CATEDRA LA FACULTATEA DE VEST,DATORITA DEZVALUIRILOR FACUTE PRIN CARE GERMANIA DATOREAZA ROMANIEI PESTE 19 MILIARDE DE EURO.SUBIECTUL A FOST INCHIS DE AUTORITATILE ROMANE SI CLASA POLITICA DIN ROMANIA!,DE NU SUNTEM GRECIA!

9 aug.

Dezvaluirile facute acum trei ani cu privire la o datorie istorica a Germaniei catre Romania de cel putin 19 miliarde de euro sunt ingropate in tacere de clasa politica din Romania, acuza Radu Golban. Demersurile autoritatilor romane s-au stins dupa vizita cancelarului german Angela Merkel, iar profesorul doctor in Economie a pierdut catedra de la Facultatea de Vest.

135054310268585142685_merkel-congres-ppe-bucuresti

Acum, Radu Golban vrea sa-si caute dreptatea si a depus o plangere la Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNDC) impotriva Consiliul Facultatii de Stiinte Politice a Universitatii Vest, care l-a anuntat ca nu mai poate sustine cursuri intrucat prin activitatea sa „ar aduce atingeri Germaniei”.

„Nu accept in spatiul academic romanesc o politie politica. Am propuneri de colaborare si din partea altor facultati, insa nu accept ideea ca am fost pus in fata usii, din cauza unui delict de opinie”, a declarat Radu Golban, in cadrul unui interviu acordat Business24.

In ceea ce priveste soarta banilor pe care Germania ii datoreaza Romaniei inca din 1947, profesorul subliniaza interesele politice puternice impotriva unui demers care ar putea sa deschida „o cutie a Pandorei”.

„Romania nu are curajul, nici motivatia si nici interesul politic de a cere Germaniei acesti bani. Eu cred ca asta se va intampla, atunci cand se va ajunge intr-un punct in care alegatorii nu vor mai accepta neconditionat austeritatea, vor cere mai intai recuperarea datoriilor externe si pe urma sa se stranga cureaua”, a adaugat doctorul in Economie.

Cum ati ajuns sa fiti concediat si de ce spuneti ca ar fi intervenit cineva in acest sens?

In sedinta de consiliu a facultatii, directorul de departament, domnul Alexandru Jadaneant, a spus ca nu se doreste colaborarea cu mine din cauza articolelor mele critice la adresa Germaniei. Este consemnat in procesul verbal. Discutand cu rectorul cum poate sa accepte politie politica in cadrul facultatii si cum poate oferi o astfel de justificare mi-a scris ca este in primul rand autonomia universitara si in al doilea rand, ca a fost o parere personala. Acestea sunt argumentele. Este inadmisibil.

Cerand clarificari, rectorul mi-a spus ca a intervenit consulul german de la Timisoara, Klaus Christian Olasz. M-am dus la Consulat, fiind eu insumi cetatean german, insa consulul a dezmintit. Eu nu pot sa verific daca consulul a intervenit sau nu, insa rectorul mi-a declarat in scris ca i s-a spus de repetate ori despre interventia consulului.

Cum intentionati sa taxati masura pe care o considerati nedreapta?

Astept raspunsul CNCD care ar putea sa constate sau nu ca a fost discriminare, important e ca aceste fapte le gasiti si la organizatia ActiveWatch, in raportul pe anul 2012, care cuprinde toate abuzurile impotriva dreptului la opinie. Daca voi obtine un raspuns favorbabil si din partea CNCD, voi da in judecata facultatea pentru discriminare.

Nu accept in spatiul academic romanesc o politie politica. Am propuneri de colaborare si din partea altor facultati, insa nu accept ideea ca am fost pus in fata usii, din cauza unui delict de opinie.

Eu nu am facut niciodata politica in cursurile mele, chiar daca am fost intrebat de studenti i-am rugat sa caute pe Internet, ca sa ma pot tine de programa. Cu cateva luni inainte de a anula colaborarea cu mine, directorul de departament organiza alaturi de mine lansarea in cadrul facultatii, a cartii „Holograma Europa”. A fost foarte bine primita de public si de reprezentantii facultatii, desi continea opinii critice la adresa Germaniei. Aceeasi persoana, la interval de cateva luni, decide sa inceteze colaborarea, din cauza articolelor critice la adresa Germaniei. Este foarte posibil sa fi intervenit cineva, mai exact, consulul Germaniei.

S-au implinit trei ani de cand ati lansat in dezbaterea publica tema datoriei Germaniei. Care sunt reactiile autoritatilor pana la aceasta ora?

Dupa o prima intalnire cu Mugur Isarescu, in septembrie 2010, cand a analizat documentele, am pastrat legatura cu Banca Nationala a Romaniei, prin intermediul domnului Virgiliu Stoenescu, membru al Consiliului de Administratie, cu care m-am auzit zilnic la telefon, saptamani in sir. M-a sunat chiar si domnul vicepresedinte Bogdan Olteanu.

In octombrie 2010, i-am spus domnului Stoenescu ca as dori sa discut un aspect referitor la creanta direct cu Guvernatorul si mi-a spus sa astept sa se incheie vizita Angelei Merkel. Dupa acea vizita, n-am mai vorbit niciodata cu Guvernatorul sau cu domnul Virgiliu Stoenescu.

Anul trecut, in aprilie, BNR a organizat un congrees pe tema datoriei Germaniei. Nu am fost invitat la acel congres, insa faptul ca se vehicula suma de 19 miliarde de euro, indirect, inseamna ca s-au gandit si la mine. In cadrul acelei conferinte, reprezentantii BNR au admis toate acele documente, le-au citat si au spus ca exista o datorie a Germaniei fata de Romania, dar ca in 1947, aceasta datorie a fost scoasa din evidenta pentru ca Germania a fost considerata o tara nesigura. In 1947, Germania nici nu mai exista ca stat, dar asta nu inseamna ca noi am renuntat la datorie, insa am considerat-o, cum am spune azi, un activ toxic. M-am bucurat nespus ca BNR a facut public acest detaliu. Este dovada ca Romania nu a renuntat la datorie.

De ce nu ati fost invitat la acest congres pe tema lansata chiar de dumneavoastra?

Nu stiu de ce nu am fost invitat, probabil ca BNR a evitat contactul dupa iesirile publice la televiziune, in care am atacat BNR. Asa am devenit o persoana indezirabila.

M-a bucurat totusi sa il aud pe domnul consilier BNR, Adrian Vasilescu, in luna mai a acestui an, spunand la TV ca datoria publica nu reprezinta o problema a BNR-ului ci a Guvernului. Daca ar fi avut o singura dovada ca Romania a renuntat la datorie, am fi auzit-o de la bun inceput.

Ce sperante mai aveti in solutionarea acestui caz pe care l-ati semnalat?

Am speranta ca si in Romania sa se concretizeze aceasta problema pentru recuperera nu doar a datoriei cu Germania, dar si a altor creante. Dupa Revolutie, Romania a uitat sa isi mai recupereze datoriile. Eu cred ca se va ajunge intr-un punct in care alegatorii nu vor mai accepta neconditionat austeritatea si vor spune sa recuperam mai intai datoriile externe, inainte sa strangem cureaua. E inadmisibil sa suferim toti, din cauza lasitatii politicienilor de a recupera datoriile.

Noi am renunteat de nenumarate ori, avem o buna traditie in a renunta la drepturile noastre in fata Germaniei.

Am renuntat in 1926 in afacerea Banca Generala. Romania a avut de recuperat dupa Primul Razboi Mondial pagube de cateva miliarde de la Germania. Chiar am gasit o nota in care fostul ministru de externe al Germaniei ii spunea unui ambasador la Bucuresti, sa identifice in cercurile lui Averescu, prim-ministrul Romaniei din zilele acelea, posibilitatea de a ucide subiectul Banca Generala, cu bani. Simplist, putem spune spaga. Exemplele pot continua. Este o istorie intreaga de compromisuri pe care le facem, dar in schimb nu stiu ce primim.

Doresc ca pana la sfarsitul anului sa ajung cu petitia mea, prin care solicit Guvernului negocieri cu Germania, la 20 de mii de semnaturi, pentru a creste presiunea asupra Guvernului.

Am discutat cu mai multi profesori universitari din Germania si pot sa spun ca mediul academic de acolo este mult mai deschis, desi sunt tara datornica.

Datoria ramane o problema politica, dupa cum remarca si colegii mei germani. Romania nu are curajul, nici motivatia si nici interesul politic de a cere Germaniei acesti bani. Nu inseamna ca Germania trebuie sa plateasca pana la ultimul cent aceasta datorie, insa exista si alte cai prin care se poate arata recunoscatoare: ionvestitii, linii de credit cu dobanda avantajoasa, infuzie de tehnologie etc.

Germania nu doreste insa sa deschida cutia Pandorei, pentru ca ar aparea probabil si alte state care ar cere bani.

%d blogeri au apreciat asta: