Instanța supremă a terminat miercuri de judecat dosarul Microsoft, în care sunt acuzați fostul ministru Gabriel Sandu, fostul primar din Piatra Neamț Gheorghe Ștefan și afaceriștii Nicolae Dumitru și Dorin Cocoș, sentința în acest caz urmând să fie pronunțată pe data de 24 martie.
La acest ultim termen al procesului procurorul DNA a solicitat condamnarea la închisoare cu executare a celor patru și confiscarea unor sume de bani de la aceștia.
Toți cei patru inculpați au declarat în ultimul cuvânt că regretă faptele comise și au cerut să fie condamnați la închisoare cu suspendare sau prestarea de muncă în folosul comunității.
„Regret din suflet că am ajuns să comit o faptă penală. Sper într-o pedeapsă cu suspendare, sub supraveghere, ca să pot munci și să câștig banii pe care i-am însușit și să-i dau statului”, a spus Dorin Cocoș.
Conform DNA, contractul-cadru de închiriere de licențe Microsoft din 15 aprilie 2004 ar fi fost încheiat în condiții oneroase pentru bugetul de stat, asigurând posibilitatea deturnării unui discount de circa 47% acordat de Microsoft în considerarea Guvernului României și, implicit, permițând plata unor comisioane către persoanele implicate.
Astfel, susțin anchetatorii, contractul-cadru s-ar fi încheiat cu încălcarea dispozițiilor legale privind achizițiile publice, invocându-se în mod nereal calitatea de unic distribuitor a Fujitsu Siemens Computers, la un preț cu cel puțin 40% mai mare față de prețul real, având la bază un necesar nefundamentat.
„La nivelul anului 2009, instituțiile beneficiare utilizau un număr de 150.694 licențe ce au fost achiziționate în perioada 2004 — 2008 în baza prevederilor contractului comercial de închiriere a licențelor referitor la produsele Microsoft nr. 0115 RO și a actelor adiționale ale acestuia. Efectele contractului au încetat la 26 aprilie 2009, dată la care a expirat și dreptul neexclusiv de utilizare a licențelor. În contextul încetării dreptului de utilizare a licențelor și a efectelor contractului de închiriere de licențe, a fost identificată o nouă oportunitate de afaceri în distribuirea de licențe Microsoft către Guvernul României”, preciza DNA.
În primăvara anului 2009 a avut loc o întrevedere între Cocoș, Ștefan, Sandu și alte persoane pentru a se discuta chestiuni generale legate de posibilitățile pe care le avea Ministerul Comunicațiilor la finalizarea contractului cu Fujitsu Siemens Computers, pentru asigurarea în continuare a licențelor necesare: exercitarea dreptului de cumpărare sau încheierea unui nou contract de închiriere.
Omul de afaceri Gigi Becali s-a prezentat miercuri la DNA unde i s-a adus la cunoștință că este cercetat într-un nou dosar, pentru mărturie mincinoasă și favorizarea făptuitorului privind declarațiile în dosarul lui Puiu Popoviciu.
Comunicatul DNA:
„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspectul
BECALI GEORGE, om de afaceri, sub aspectul infracțiunilor de mărturie mincinoasă și favorizarea făptuitorului, ambele în formă continuată
În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
Omul de afaceri Becali George a fost audiat în calitate de martor, în zilele de 27 octombrie 2014 și 15 februarie 2016, în dosarul 9577/2/2012 al Curții de Apel București – Secția I Penală. În aceste împrejurări, Becali George a prezentat declarații care contravin probelor administrate în cauză, contravin propriilor declarații date în cursul urmăririi penale și aspectelor pe care acesta le cunoștea. Becali George, suspect în prezenta cauză, a avut o atitudine omisivă de ascundere, de trecere sub tăcere a faptelor cu caracter esențial, cu eficiență probatorie, concludente și pertinente în cercetarea și soluționarea cauzei, cu scopul vădit de a îngreuna aflarea adevărului, tragerea la răspundere penală, de a induce în eroare instanța de judecată, împrejurări de natură a ușura situația juridică a inculpaților cercetați în dosarul aflat pe rolul instanței anterior amintite.
Dosarul penal aflat în prezent în stadiu de judecare la instanță a fost mediatizat prin comunicatul nr. 949/VIII/3 din data de 21 decembrie 2012, la finalizarea anchetei, când au fost trimiși în judecată 11 inculpați, pentru infracțiuni care ar fi creat un prejudiciu important în dauna bugetului de stat și în dauna Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București USAMV.
În prezenta cauză, suspectului Becali George i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală”.
La ieşirea de la audieri, Becali a declarat că „i s-au adus la cunoştinţă acuzaţiile”.
La intrarea în sediul DNA, afaceristul a afirmat că a fost citat în legătură cu declarații referitoare la Puiu Popoviciu: „Sunt chemat (…) în legătură cu acea declarație a mea cu dosarul lui Puiu Popoviciu. (…) Mărturie mincinoasă nu are cum să fie”, a afimat Becali.
Omul de afaceri a spus că, indiferent de afirmațiile sale, infracțiunea de abuz în serviciu se probează „prin acte doveditoare”.
„Orice aș spune eu, orice aș declara eu în acest dosar nu are relevanță, pentru că plângerea mea este (…) prejudiciu un miliard de euro, 500 de euro, terenul meu. Ei au făcut o evaluare și au zis că e 40. Înseamnă că eu nu am știut. Asta este plângerea mea, după care procurorii au anchetat. Ce spun eu nu are relevanță, pentru că eu nu am cum să știu ce știu procurorul și judecătorul. E pe acte infracțiunea asta, nu pe ce zice Becali „, a adăugat omul de afaceri.
Miliardarul Donald Trump a înregistrat pe 8 martie trei noi victorii semnificative, în timp ce senatorul Bernie Sanders a produs o surpriză în Michigan. Presa internațională se apleacă asupra importanței alegătorilor albi din bazinul celor două partide, scrie Courrier International.
”Sanders o învinge pe Clinton în Michigan”, este titlul ales de New York Times și Washington Post pentru victoria senatorului la scrutinul de pe 8 martie. Victoria în acest stat foarte populat a fost surpriza zilei. ”Ea prelungește cursa, pentru că Hillary Clinton era aproape sigură de victorie”, scrie New York Times. A trebuit să se mulțumească însă doar cu victorie împotriva lui Sanders în Mississippi.
Al doilea mare eveniment a fost tripla victorie a lui Trump în Hawaii, Michigan și Mississippi, prin care a marit ecartul față de contracandidații republicani. Senatorul Ted Cruz, principalul rival, nu a reușit decât o victorie în Idaho, un stat puțin populat, cu un număr mic de delegați la convenția republicană.
Trump și Sanders au avut un lucru în comun la alegerile de marți: electoratul alb din mediile mai putin avute. Donald Trump ”a mobilizat mari grupuri din clasele populare ale albilor cu discursul său populist pe teme economice, prin retorica sa împotriva imigranților și prin imaginea sa de outsider”, scrie The Washington Post. Bernie Sanders ”a câștigat în Michigan seducând electoratul din calsele populare albe”, scrie The New York Times.
În ciuda diferențelor doctrinare uriașe, cei doi candidați au reușit să mobilizeze electoratul mizând pe teme asemănătoare, în special cea a acordurilor de liber schimb. ”Sanders a reușit să întoarcă în mod remarcabil soarta alegerilor din Michigan mergând prin zonele mai izolate din Detroit și atacând-o pe Hillary Clinton pe o temă foarte importantă pentru acest stat aflat în dificultate: sprijinul lui Clinton pentru acordurile de liber schimb care, în ochii alegătorilor din regiune, i-au costat locurile de muncă”, scrie The New York Times.
În ce-l privește pe Trump, The Guardian observă că acordurile comerciale ocupă un loc important și în discursul său. ”Judecând dupa timpul pe care îl alocă pentru a vorbi despre aceasta, politica comercială ar putea fi preocuparea sa cea mai importantă. Pare să-l obsedeze: acordurile de liber schimb distructive semnate de liderii americani, numeroasele companii care și-au transferat în străinătate unitățile de producție”.
”Politica comercială este o problemă care îi polarizează pe americani, în funcție de statutul lor socio-economic”, subliniaza The Guardian, adăugând că aceasta duce la favorizarea candidaților anti-sistem.
„Curtea constată că legiuitorul a inclus, în cuprinsul art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală, pe lângă procuror, organul de cercetare penală şi lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei şi a altor organe specializate ale statului. Aceste organe specializate ale statului nu sunt definite, nici în mod expres, nici în mod indirect în cuprinsul Codului de procedură penală. De asemenea, norma criticată nu prevede nici domeniul de activitate specific acestora, în condiţiile în care, în România, activează, potrivit unor reglementări speciale, numeroase organe specializate în diverse domenii. Astfel, în afara Serviciului Român de Informaţii, care are atribuţii exclusiv în domeniul siguranţei naţionale, neavând atribuţii de cercetare penală, există şi alte servicii cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, precum şi o multitudine de organe specializate ale statului cu atribuţii în varii domenii”, a explicat CCR în motivarea deciziei.
Totodată, Curtea Constituţională susţine că „sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” apare ca fiind lipsită de claritate, precizie şi previzibilitate, nepermiţând subiecţilor să înţeleagă care sunt aceste organe abilitate să realizeze măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viaţa privată a persoanelor”.
„Or, pornind de la datele concrete din speța dedusă controlului de constituționalitate, Curtea apreciază că reglementarea în acest domeniu nu poate fi realizată decât printr-un act normativ cu putere de lege, iar nu printr-o legislație infralegală, respectiv acte normative cu caracter administrativ, adoptate de alte organe decât autoritatea legiuitoare, caracterizate printr-un grad sporit de instabilitate sau inaccesibilitate”, se precizează în motivarea deciziei CCR de a declara ca neconstituțională sintagma „alte organe specializate ale statului” din articolul care reglementează efectuarea interceptărilor.
Având în vedere caracterul intruziv al măsurilor de supraveghere tehnică, CCR constată că este obligatoriu ca acestea să se efectueze într-un cadru normativ clar, precis și previzibil, atât pentru persoana supusă măsurii respective, cât și pentru organele de urmărire penală și pentru instanțele de judecată.
„În caz contrar, s-ar ajunge la posibilitatea încălcării într-un mod aleatoriu/abuziv a unora dintre drepturile fundamentale esențiale într-un stat de drept: viața intimă, familială și privată și secretul corespondenței. (…) Așadar, standardul constituțional de protecție a vieții intime, familiale și private și a secretului corespondenței impune ca limitarea acestora să se realizeze într-un cadru normativ care să stabilească expres, într-un mod clar, precis și previzibil care sunt organele abilitate să efectueze operațiunile care constituie ingerințe în sfera protejată a drepturilor”, se mai arată în motivare.
În opinia CCR, opțiunea legiuitorului ca mandatul de supraveghere tehnică să fie pus în executare de procuror și de organele de cercetare penală, care sunt organe judiciare, precum și de către lucrătorii specializați din cadrul poliției, în condițiile în care aceștia pot deține avizul de ofițeri de poliție judiciară, este justificată. Opțiunea nu se justifică însă în privința includerii sintagmei „alte organe specializate ale statului”, neprecizate nici în cuprinsul Codului de procedură penală și nici în cuprinsul altor legi speciale.
„Pentru toate aceste argumente, Curtea constată că dispozițiile criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art.1 alin.(3) referitoare la statul de drept în componenta sa privind garantarea drepturilor cetățenilor și în art.1 alin.(5) care consacră principiul legalității”, se menționează în motivare.
Pe 16 februarie Curtea Constituţională a declarat neconstituţional un articol din Codul de Procedură Penală care reglementează supravegherea tehnică dispusă direct de procuror sau care poate fi făcută, la cererea procurorului, de către alte organe specializate ale statului.
Articolul supus controlului consituțional spune că „procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului”.
„În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” din cuprinsul dispozițiilor art.142 alin. (1) din Codul de procedură penală este neconstituțională. Curtea a constatat că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art.1 alin. (3), conform cărora România este stat de drept, în care drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor sunt garantate”, se preciza într-un comunicat al CCR.
Trei copii diagnosticați cu sindrom hemolitic-uremic mai erau internați miercuri la Spitalul „Marie Curie”, urmând ca până la sfârșitul săptămânii să aibă loc noi externări, în condițiile menținerii evoluției favorabile a stării lor.
„Toți cei trei copii sunt internați în Secția de Nefrologie, acolo unde primesc tratament de specialitate. Doar unul dintre aceștia mai este supus procedurilor de dializă peritoneală (este vorba despre copilul din Mioveni). Copiii au o stare bună de sănătate, cu evoluție favorabilă. Medicii au informat Ministerul Sănătății că, în condițiile menținerii evoluției favorabile a stării acestora, până la sfârșitul acestei săptămâni o parte dintre copii vor putea fi externați”, precizează Ministerul Sănătății într-un comunicat.
Curtea Constituțională precizează că decizia sa privind supravegherea tehnică se va aplica dosarelor aflate pe rolul instanțelor de judecată, nu cauzelor definitiv soluționate până la data publicării sale, transmite Agerpres.
„Cu privire la efectele prezentei decizii, Curtea reamintește caracterul erga omnes și pentru viitor al deciziilor sale (…). Aceasta înseamnă că, pe toată perioada de activitate a unui act normativ, acesta se bucură de prezumția de constituționalitate, astfel încât decizia nu se va aplica în privința cauzelor definitiv soluționate până la data publicării sale, aplicându-se, însă, în mod corespunzător, în cauzele aflate pe rolul instanțelor de judecată. În ceea ce privește hotărârile definitive, această decizie poate servi ca temei de revizuire, în baza art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, în această cauză, precum și în cauzele în care au fost ridicate excepții de neconstituționalitate similare, înaintea datei publicării prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, Partea I”, se arată în motivarea deciziei CCR de a declara ca neconstituțională sintagma „alte organe specializate ale statului” din articolul care reglementează efectuarea interceptărilor.
Pe 16 februarie Curtea Constituţională a declarat neconstituţional un articol din Codul de Procedură Penală care reglementează supravegherea tehnică dispusă direct de procuror sau care poate fi făcută, la cererea procurorului, de către alte organe specializate ale statului. Articolul supus controlului consituțional spune că „procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului”. „În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” din cuprinsul dispozițiilor art.142 alin. (1) din Codul de procedură penală este neconstituțională”, se preciza într-un comunicat al CCR.
„Or, pornind de la datele concrete din speța dedusă controlului de constituționalitate, Curtea apreciază că reglementarea în acest domeniu nu poate fi realizată decât printr-un act normativ cu putere de lege, iar nu printr-o legislație infralegală, respectiv acte normative cu caracter administrativ, adoptate de alte organe decât autoritatea legiuitoare, caracterizate printr-un grad sporit de instabilitate sau inaccesibilitate”, se precizează în motivarea deciziei CCR de a declara ca neconstituțională sintagma „alte organe specializate ale statului” din articolul care reglementează efectuarea interceptărilor.
Având în vedere caracterul intruziv al măsurilor de supraveghere tehnică, CCR constată că este obligatoriu ca acestea să se efectueze într-un cadru normativ clar, precis și previzibil, atât pentru persoana supusă măsurii respective, cât și pentru organele de urmărire penală și pentru instanțele de judecată.
„În caz contrar, s-ar ajunge la posibilitatea încălcării într-un mod aleatoriu/abuziv a unora dintre drepturile fundamentale esențiale într-un stat de drept: viața intimă, familială și privată și secretul corespondenței. (…) Așadar, standardul constituțional de protecție a vieții intime, familiale și private și a secretului corespondenței impune ca limitarea acestora să se realizeze într-un cadru normativ care să stabilească expres, într-un mod clar, precis și previzibil care sunt organele abilitate să efectueze operațiunile care constituie ingerințe în sfera protejată a drepturilor”, se mai arată în motivare.
În opinia CCR, opțiunea legiuitorului ca mandatul de supraveghere tehnică să fie pus în executare de procuror și de organele de cercetare penală, care sunt organe judiciare, precum și de către lucrătorii specializați din cadrul poliției, în condițiile în care aceștia pot deține avizul de ofițeri de poliție judiciară, este justificată. Opțiunea nu se justifică însă în privința includerii sintagmei „alte organe specializate ale statului”, neprecizate nici în cuprinsul Codului de procedură penală și nici în cuprinsul altor legi speciale.
„Pentru toate aceste argumente, Curtea constată că dispozițiile criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art.1 alin.(3) referitoare la statul de drept în componenta sa privind garantarea drepturilor cetățenilor și în art.1 alin.(5) care consacră principiul legalității”, se menționează în motivare.
Pe 16 februarie Curtea Constituţională a declarat neconstituţional un articol din Codul de Procedură Penală care reglementează supravegherea tehnică dispusă direct de procuror sau care poate fi făcută, la cererea procurorului, de către alte organe specializate ale statului.
Articolul supus controlului consituțional spune că „procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului”.
„În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” din cuprinsul dispozițiilor art.142 alin. (1) din Codul de procedură penală este neconstituțională. Curtea a constatat că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art.1 alin. (3), conform cărora România este stat de drept, în care drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor sunt garantate”, se preciza într-un comunicat al CCR.
Cătălin Predoiu s-a prezentat miercuri la DNA. Președintele PNL București a fost audiat în calitate de martor într-un dosar de corupție.
„Sunt citat ca martor într-un dosar DNA și de aceea mă aflu aici. Nu am alte detalii să vă dau la această oră, însă vă promit: când voi ieși voi face declarații”, a afirmat Predoiu la intrarea în sediul instituției.
La ieșirea din sediul DNA, Predoiu le-a spus jurnaliștilor” „Am dat o declarație de martor în legătură cu aplicarea unei proceduri de desemnare a unui reprezentant al Ministerului Justiției într-un grup de lucru interministerial. Această procedură a fost respectată perfect legal de către Ministerul Justiției. Alte detalii nu vă pot oferi deoarece nu doresc să prejudiciez mersul anchetei. Procurorul de caz dorea să lămurească acest aspect și l-am lămurit”.
Potrivit unor surse, Cătălin Predoiu a fost citat în calitate de martor în dosarul ANRP în care este cercetat deputatul Ioan Oltean.
Zilele trecute alți doi foşti miniştri ai Finanţelor, Gheorghe Pogea şi Sebastian Vlădescu, au fost audiaţi ca martori în aceeaşi cauză.
Ioan Oltean este acuzat în acest dosar, alături de mai multe persoane, de trafic de influenţă şi complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.
Dosarul vizează despăgubirea ilegală acordată de comisia ANRP omului de afaceri Mihai Rotaru, acţionar la CS Universitatea Craiova, care în 2011 a primit aproape 109 milioane de lei pentru un teren din Piteşti. Despăgubirea a fost acordată în perioada în care Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP era condusă de Crinuţa Dumitrean.
Potrivit DNA, deputatul Ioan Oltean, „care avea relaţii cointeresate cu cesionarul şi cu preşedinta ANRP”, a intervenit la aceasta din urmă pentru urgentarea şi aprobarea despăgubirii în favoarea cesionarului.
„În schimb, numitul cesionarul i-a remis suspectului Oltean Ioan suma de 600.000 euro anterior datei de 17.06.2010, locul primirii banilor fiind în incinta unei parohii”, susţin procurorii.
Deputații au aprobat miercuri solicitarea DNA de reţinere a deputatului PSD Cristian Rizea. Cererea de reținere a fost aprobată cu 141 voturi „pentru” și 114 „împotrivă”. În schimb cererea de arestare preventivă a fost respinsă. În cazul cererii de arestare au fost 120 de voturi „pentru”, dar pentru ca solicitarea să fie încuviințată era nevoie de 122. Acesta nu este primul caz în care un deputat este salvat de la arestare, dar în schimb colegii săi să votează pentru reținerea sa. În luna octombrie a anului trecut, Elena Udrea a scăpat de arestarea preventivă pe care DNA a solicitat-o în al treilea dosar pe numele său, după ce deputații au respins cererea într-o procedură cu cântec, aprobând în schimb urmărirea penală și reținerea. În cele din urmă, Udrea nu a mai fost nici reținută, ci pusă sub control judiciar pe cauțiune.
Rizea este acuzat de procurorii anticorupție de trafic de influență, spălarea banilor, în formă continuată (două acte materiale) și influențarea declarațiilor (doua fapte).
Conform procurorilor, Cristian Rizea a primit 300.000 euro de la un om de afaceri cu cetățenie americană pentru ca în schimb să intervină la nivelul RAPPS și primăria comunei Chiajna, astfel încât afaceristul să beneficieze de urgentarea procedurilor de retrocedare a unui teren situat într-o zonă rezidențială din București, respectiv să obțină dreptul de proprietate asupra unui alt teren aflat în litigiu cu primăria comunei Chiajna. Totodată, Rizea este acuzat că a încercat să influențeze doi martori, promițându-le că, dacă va deveni primar al Sectorului 5, le va oferi gratis un spațiu comercial în zona Cotroceni, pentru deschiderea unei noi clinici.
Cristian Rizea le-a cerut miercuri deputaţilor să nu încuviinţeze arestarea preventivă solicitată de DNA, spunându-le acestora că este în plin proces de adopţie a fului său de doi ani şi jumătate, iar o arestare a sa ar conduce la întreruperea procesului.
”Printr-un vot negativ la propunerea procurorilor de arestare preventivă a mea nu mă ajutaţi pe mine, nu îl favorizaţi pe Cristian Rizea şi nici nu blocaţi justiţia, stimaţi colegi. Dimpotrivă, ancheta merge mai departe, însă ceea ce refaceţi, doamnelor şi domnilor deputaţi, este normalitatea şi legalitatea unei anchete judiciare”, a spus Rizea, în plenul Camerei Deputaţilor.
Cristian Rizea le-a cerut colegilor deputaţi să se gândească că adopţia fiului său este în mâinile lor.
”Nu voi invoca situaţia fiului meu pentru a vă impresiona, dar vă pot spune că dacă este ceva care mă face să vreau să trec peste această perioadă dificilă este faptul că am acest copil în vârstă de doi ani şi jumătate, pentru care vreau să mă lupt şi să-mi demonstrez nevinovăţia. Ceea ce nu ştiţi, stimaţi colegi, este că acum doi ani şi jumătate, la două ore după ce acest copil s-a născut, el a fost adoptat de mine şi soţia mea. Acest demers, conform legilor din România se încheie în luna noiembrie a acestui an. Doamnelor şi domnilor deputaţi, vă las pe dumneavoastră să decideţi dacă începând de mâine voi putea sau nu să continui această procedură de adopţie alături de soţia mea şi dacă fiul meu va avea familie”, a mai spus Rizea.
Acesta a mai declarat că în anul 2014, într-un dosar în care era acuzat de aceleaşi fapte, a obţinut o decizie de clasare. ”Care sunt raţiunile, stimaţi colegi, pentru ca unui deputat, unui senator, unui ministru sau oricărui să i se întâmple aşa ceva? Sunt cercetat într-o cauză penală şi înţeleg şi raţiunile şi exigenţele. Ceea ce nu înţeleg şi nu voi înţelege niciodată este modul în care se face anchetă în România. Nu este normal ca într-o societate democratică un cetăţean să nu fie lăsat să îşi studieze dosarul, să îşi pregătească apărarea, să dea o declaraţie în cunoştinţă de cauză şi să fie ridicat de pe stradă, stimaţi colegi. Nu este normal, într-o societatea democratică ca dumneavoastră, Parlamentul, să nu reacţionaţi la asemenea lucruri”, a susținut deputatul PSD.
Comisia Juridică a Camerei Deputaților a avizat luni favorabil cererea DNA de reținere și arestare preventivă a deputatului.
În fiecare an, pe 9 marie, Biserica Ortodoxă prăznuieşte Sfinţii 40 de Mucenici, care au trăit în vremea împăratului Licinius (308-324), prigonitor al creştinilor.
Sfinţii 40 de Mucenici erau soldaţi creştini şi făceau parte din Legiunea a XII-a Fulminata din Armenia. Din cauza credinţei lor şi pentru că nu au vrut să se închine idolilor au fost întemniţaţi, bătuţi cu pietre şi condamnaţi la moarte prin îngheţare în Lacul Sevastiei.
Au fost însă întăriţi în credinţă şi s-au rugat lui Dumnezeu să fie ajutaţi şi prin aceasta să cunoască toţi că au fost mântuiţi.
„Ajută-ne Dumnezeule, Mântuitorul nostru, uşurează-ne sarcina şi alină iuţimea văzduhului, că spre Tine nădăjduim, ca să nu ne ruşinăm şi să cunoască toţi că ne-am mântuit strigând către Tine”.
Rugăciunea lor a fost ascultată şi o minune s-a petrecut, apa lacului s-a încălzit, gheaţa s-a topit, iar asupra mucenicilor s-au pogorât 40 de cununi luminoase.
Pentru că au supravieţuit îngheţului au fost supuşi însă unui alt supliciu. Picioarele lor au fost zdrobite cu ciocanele, martirii trecând la cele veşnice. Numai Meliton, un tânăr soldat, a supravieţuit torturii.
Sarbătoarea Sfinţilor 40 de Mucenici se suprapus peste debutul anului agricol, generând sărbătoarea tradiţională românească cunocută drept Mucenicii sau Măcinicii. În credinţa populară, această zi încheie Babele, lăsând loc zilelor moşilor.
În Bucureşti, fragmente din moaştele Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevastia se află la Mănăstirea Antim, la Schitul Darvari, la Biserica Icoanei, la Biserica Mihai Vodă, la Biserica Dichiu de pe Strada Icoanei şi la Biserica „Sfântul Alexie”, de pe Calea Şerban Vodă.
Testamentul Sfinţilor 40 de Mucenici
Testamentul Sfintilor 40 de Mucenici a fost dictat de aceştia atunci când erau în lac Sfântului Meletie, episcopul Antiohiei, potrivit crestinortodox.ro.
„Aşadar, să vă depărtaţi de orice poftă şi rătăcire lumească. Căci mărirea lumii este înşelătoare şi neputincioasă, înfloreşte pentru puţin şi îndată se veştejeşte ca iarba grădinii. Primind sfârşitul mai repede ca începutul.
Mergeţi mai degrabă la iubitorul de oameni Dumnezeu, care dăruieşte bogăţie neîmpuţinată celor ce aleargă la El şi dă ca răsplată viaţă veşnică celor ce cred în El. Timpul acesta este folositor celor ce voiesc să se mântuiască, oferind prilejul potrivit pentru pocăinţă, pentru practicarea adevăratei vieţuiri celor ce nu amână nimic pentru viitor. Căci schimbarea vieţii este neprevăzută. Şi chiar de ai cunoaşte-o, vezi ceea ce este de folos şi arată în modul acesta curăţia credinţei, pentru ca prin aceasta să ştergi urma păcatelor făptuite mai Înainte. Căci în starea în care te voi găsi, zice Domnul, în aceea te voi şi judeca. Sârguiţi-vă, deci, să fiţi fără greşeală în poruncile lui Hristos, ca să scăpaţi de focul cel nestins şi veşnic. Căci glasul cel dumnezeiesc strigă: Timpul s-a scurtat.
Mai presus de toate, cinstiţi iubirea, căci numai ea singură respectă datoria iubirii frăţeşti şi se supune legii lui Dumnezeu. Căci prin fratele cel văzut se cinsteşte Dumnezeu Cel nevăzut.”
George Becali s-a prezentat miercuri la DNA pentru a fi audiat ca martor într-un dosar de corupție.
Omul de afaceri a afirmat că a fost citat în legătură cu declarații referitoare la Puiu Popoviciu.
„Sunt chemat (…) în legătură cu acea declarație a mea cu dosarul lui Puiu Popoviciu. (…) Mărturie mincinoasă nu are cum să fie”, a afimat Becali la intrarea în sediul DNA.
Becali a spus că, indiferent de afirmațiile sale, infracțiunea de abuz în serviciu se probează „prin acte doveditoare”.
„Orice aș spune eu, orice aș declara eu în acest dosar nu are relevanță, pentru că plângerea mea este (…) prejudiciu un miliard de euro, 500 de euro, terenul meu. Ei au făcut o evaluare și au zis că e 40. Înseamnă că eu nu am știut. Asta este plângerea mea, după care procurorii au anchetat. Ce spun eu nu are relevanță, pentru că eu nu am cum să știu ce știu procurorul și judecătorul. E pe acte infracțiunea asta, nu pe ce zice Becali „, a adăugat omul de afaceri.
În momentul de față, UNPR este pentru cele două mari partide, PSD și PNL, un murbund la căpătâiul căruia se bat pentru moștenire Alina Gorghiu și Liviu Dragnea. Schimbarea liderului partidului este de natură să deschidă piste cândva obligatoriu blocate pentru PNL și aici ne referim, în principal, la lipsa de toleranță a liberalilor față de generalul Oprea. Posibila numirea a lui Steriu in fruntea formațiunii progresiste deschide posibilitatea discuțiilor pe partea dreaptă a eșicherului politic făcând, în acest fel, o posibilă breșă în blocul de stânga PSD-UNPR-ALDE, cu doar câteva luni înainte de alegeri.
Debusolarea din rândul liderilor UNPR îi face pe aceștia să fie o pradă ușoară pentru liberali mai ales în condițiile în care Dragnea pare să fi jucat la cacealma cu aceștia, semnând un protocol care nu înseamnă nimic de fapt pentru UNPR, adică nu le aduce niciun beneficiu.
Primul test pentru formațiunea în fruntea căreia se va plasa Steriu va fi obținerea normelor legislative care să permită organizarea alegerilor în două tururi de scrutin, fapt care va genera un avantaj evident pentru liberali. Dacă UNPR-ul se va pronunța clar în favoarea alegerilor în două tururi de scrutin și va susține inițiativa PNL, va fi semnalul clar că alianța PSD-UNPR s-a rupt și că progresiștii se vor înscrie în lupta electorală alături de PNL. Pentru aceștia este important să obțină o garanție pentru un număr de 20-30 de mandate de parlamentari la alegerile din decembrie.
Rămâne de văzut dacă, chiar și în condițiile amintite mai sus, UNPR-ul va reuși să se facă ușor de înghițit de către liberali. Un exemplu este cazul de la Buzău în care negocierile de la centru sunt dinamitate de organizațiile locale care refuză primirea liderilor progresiști în rândurile lor.
Deputații se reunesc astăzi în plen pentru a decide soarta lui Cristian Rizea. Deputatul social-democrat este acuzate de trafic de influență, spălare de bani și influențarea declarațiilor.
Comisia Juridică a dat aviz pozitiv cererilor formulate de procurorii DNA în cazul parlamentarului PSD. Decizia finală aparține însă plenului, informează realitatea.net.
Săptămâna trecută, Cristian Rizea a venit la comisia juridică pentru a-şi studia dosarul, împreună cu avocatul său. El a susţinut că este nevinovat şi că s-au făcut presiuni asupra sa pentru a se retrage din cursa electorală. De altfel, social-democratul a anunţat că nu va mai candida la Primăria Sectorului 5.
Procurorii DNA cer Camerei Deputaţilor încuviinţarea reţinerii şi arestării deputatului Cristian Rizea.
„La data de 2 decembrie 2009, potrivit unei înţelegeri anterioare, inculpatul Rizea Cristian a primit de la inculpatul Colţea Lucian, om de afaceri cu cetăţenie americană, suma de 200.000 euro, iar la câteva zile, la data de 6 decembrie 2009, a primit suma de 100.000 euro – în total 300.000 euro – pentru ca în schimb să intervină la nivelul a două autorităţi, Regia Autonomă – Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RAPPS) şi primăria comunei Chiajna, astfel încât Colţea Lucian să beneficieze de urgentarea procedurilor de retrocedare a unui teren situat într-o zonă rezidenţială din municipiul Bucureşti”, potrivit unui comunicat de presă al DNA.
Reprezentanţa Comisiei Europene în România, în parteneriat cu Ministerul Finanţelor Publice, lansează miercuri “Raportul de ţară pentru România”, publicat de recent de Bruxelles.
Documentul evaluează economia României prin prisma analizei anuale a creșterii pentru 2016 efectuate de Comisia Europeană, care a fost publicată la 26 noiembrie 2015. Analiza recomandă să se aibă în vedere trei priorități pentru politica economică și socială a UE în 2016: relansarea investițiilor, continuarea reformelor structurale menite să modernizeze economiile statelor membre și adoptarea unor politici bugetare responsabile.
În același timp, Comisia a publicat Raportul privind mecanismul de alertă, care a inițiat cea de a cincea rundă anuală a procedurii privind dezechilibrele macroeconomice. Raportul privind mecanismul de alertă a identificat România ca fiind o țară care necesită un alt bilanț aprofundat. Creșterea economică a fost semnificativă în ultimii trei ani, aceasta lărgindu-și treptat baza, se arată în raport.
În urma crizei financiare din 2009, economia României s-a stabilizat cu sprijinul programelor de asistență financiară UE-FMI. Începând din 2013, aceasta s-a extins puternic, motoarele creșterii trecând, treptat, de la exporturile nete la cererea internă.
Consumul privat și-a revenit la nivelul maxim de după 2008, pe fondul creșterii veniturilor disponibile ale gospodăriilor, fiind impulsionat de majorarea puternică a salariilor și de inflația negativă. Investițiile s-au redresat mai încet, însă s-au apropiat de ratele de creștere din perioada anterioară crizei.
Pe de altă parte, cererea internă solidă încurajează importurile, însă deficitul de cont curent s-a mărit doar marginal în anul precedent, întrucât cotele de piață ale exporturilor au continuat să crească, în special în sectorul serviciilor. Se așteaptă ca stimulentele fiscale să impulsioneze creșterea peste potențial a PIB-ului real în perioada 2016-2017.
Aceste măsuri, combinate cu accelerarea creșterii salariilor, vor adăuga și mai multă presiune asupra cererii interne, care este deja solidă. În același timp, măsurile de politică referitoare la partea de ofertă a economiei, cum ar fi investițiile în inovare și în infrastructură sau îmbunătățirile aduse mediului de afaceri și administrației publice, rămân limitate.
Principala provocare va fi aceea de a asigura o creștere economică echilibrată și durabilă în viitor. Piața forței de muncă se restrânge, pe fondul unei creșteri economice solide. Rata șomajului a fost în general stabilă, situându-se sub 7 %, și se așteaptă ca aceasta să scadă într-o oarecare măsură în următorii doi ani. Rata de ocupare a forței de muncă a crescut și se preconizează că aceasta își va menține tendința ascendentă, creșterea concentrându-se în sectoarele cu o valoare adăugată ridicată.
Cu toate acestea, emigrația puternică, inclusiv a lucrătorilor cu înaltă calificare, combinată cu îmbătrânirea populației, reprezintă o provocare pentru sprijinirea unei economii competitive.
Reducerea din 2014 a contribuțiilor la sistemul de asigurări sociale a sprijinit limitarea, până acum, a costurilor unitare ale muncii, însă acestea pot să depășească productivitatea muncii în viitor, deoarece piața forței de muncă se restrânge. Finanțele publice au fost stabile în 2015, dar se prevede o deteriorare a acestora ca urmare a creșterii cheltuielilor și a reducerii TVA-ului și a altor taxe.
România și-a atins, în 2014, obiectivul pe termen mediu, și anume un deficit de 1 % din PIB în termeni structurali. În 2015, îmbunătățirea colectării impozitelor i-a permis României să își mențină obiectivul pe termen mediu, în pofida unor derapaje în materie de cheltuieli.
Cu toate acestea, se preconizează că noile reduceri fiscale din 2016 și 2017, precum și creșterea salariilor din sectorul public vor majora deficitul la 3¾ % din PIB până în 2017. Se așteaptă ca datoria publică să crească la peste 40 % în aceeași perioadă. Odată cu finalizarea programului de asistență financiară, încrederea pieței se va baza pe menținerea stabilității sectorului financiar și pe punerea în aplicare a unei politici bugetare și a unor reforme structurale durabile. Al treilea program consecutiv de asistență privind balanța de plăți pentru România (2013-2015) s-a încheiat în luna septembrie.
Având în vedere plățile efectuate în cadrul primului program (2009-2011), România va face obiectul unei supravegheri post-program până în primăvara anului 2018, când se estimează că 70 % din împrumutul acordat de Uniunea Europeană va fi rambursat. Menținerea unor condiții de piață favorabile și a unor perspective de creștere echilibrate, precum și promovarea unor rezultate pozitive pe plan social și pe piața muncii sunt corelate cu punerea în aplicare a unor reforme structurale pentru a îmbunătăți competitivitatea, ocuparea forței de muncă și coeziunea socială.
România a realizat progrese limitate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări din 2015, se spune în document. Cel de al treilea program de asistență financiară pentru balanța de plăți (2013-2015) s-a încheiat în septembrie 2015, fără a se fi finalizat bilanțul.
România și-a menținut obiectivul pe termen mediu în 2015, dar se preconizează că se va abate în mod semnificativ de la acesta în 2016 și 2017. S-au realizat progrese limitate în domeniul respectării obligațiilor fiscale. Nu s-a înregistrat niciun progres în ceea ce privește egalizarea vârstei de pensionare pentru bărbați și pentru femei. S-au realizat progrese limitate în privința asigurării faptului că Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă dispune de personalul adecvat, a consolidării măsurilor active de pe piața forței de muncă și a reducerii fenomenului de părăsire timpurie a școlii. S-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește furnizarea și calitatea educației și a îngrijirii pentru copiii preșcolari, în special pentru copiii în vârstă de peste trei ani. S-au realizat progrese limitate în ceea ce privește îmbunătățirea stabilirii salariului minim și introducerea venitului minim de incluziune.
Progresele înregistrate în urmărirea strategiei naționale în materie de sănătate pentru perioada 2014-2020 au fost mixte. S-au înaintat parlamentului amendamente la proiectul de lege privind reformarea guvernanței corporative a întreprinderilor publice, dar acestea nu au fost încă supuse dezbaterii. În ceea ce privește progresele realizate în atingerea obiectivelor naționale din cadrul Strategiei Europa 2020, România a obținut rezultate bune în următoarele domenii: emisii de gaze cu efect de seră, energii din surse regenerabile, eficiență energetică, învățământ terțiar, precum și în ceea ce privește reducerea numărului de persoane care sunt expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială.
Este însă necesar să se depună mai multe eforturi în privința ratei de ocupare, a intensității cercetării și dezvoltării și a părăsirii timpurii a școlii, se spune în raport. Principalele constatări ale bilanțului aprofundat cuprinse în prezentul raport de țară și provocările conexe în materie de politică sunt următoarele: • Vulnerabilitățile aferente poziției externe s-au redus în contextul unei creșteri economice puternice, iar economia României devine mai rezistentă. Acest fapt este confirmat de îmbunătățirea semnificativă, începând din 2012, a poziției investiționale internaționale nete, de reechilibrarea susținută a contului curent și de creșterile cotelor de piață ale exporturilor. Poziția investițională internațională netă urmează să se îmbunătățească în continuare. Pot apărea provocări în 2016 și 2017, cu accelerarea creșterii importurilor ca urmare a unei cereri interne sporite ca răspuns la stimulentele fiscale. Chiar și în acest caz, se preconizează însă că deficitul de cont curent va rămâne sub control, situându-se sub 3% din PIB. Competitivitatea prin costuri a fost restabilită în perioada de după 2010, dar pot reapărea presiuni în cazul în care accelerarea actuală a creșterii salariilor este susținută și depășește câștigurile în materie de productivitate.
Consolidarea competitivității care nu se bazează pe costuri în vederea sprijinirii tranziției către o economie cu o valoare adăugată mai ridicată reprezintă o altă provocare. • Riscurile generate de inițiativele legislative naționale care amenință stabilitatea sectorului financiar au crescut. O evaluare a bilanțului și un test de rezistență în sectorul asigurărilor au fost finalizate în iulie 2015. O evaluare a calității activelor și un test de rezistență au fost lansate în sectorul bancar.
Printre alte eforturi de consolidare a încrederii în piață, au fost puse în aplicare măsuri eficace de reducere a creditelor neperformante. În pofida acestor evoluții pozitive și a prezenței unor rezerve de capital și de lichidități în ansamblu satisfăcătoare, unele inițiative legislative naționale ar putea spori vulnerabilitatea sectorului bancar. Deosebit de importante în acest context sunt hotărârile judecătorești pronunțate în ceea ce privește punerea în aplicare a legii privind clauzele contractuale abuzive („clauzele abuzive”) și a legii privind darea în plată.
Aplicarea retroactivă a legii privind darea în plată pentru stocul existent de împrumuturi, astfel cum se prevede în forma actuală a acestei legi, poate constitui o provocare pentru mai multe instituții de credit și poate antrena, în viitor, o activitate de creditare mai redusă. Legea este încă în stadiu de proiect, întrucât a fost trimisă înapoi de către președinte parlamentului spre reexaminare.
Dacă va fi adoptată din nou de către parlament în forma sa originară, legea privind darea în plată poate genera un risc sistemic pentru întregul sector bancar, cu riscuri pentru stabilitatea sectorului financiar și cu implicații asupra întregii economii. • O politică bugetară expansionistă într-un mediu de creștere puternică reprezintă o sursă de îngrijorare. Creșterea economică puternică din 2015 a fost consolidată prin reduceri fiscale și creșteri salariale în sectorul public. Acestea au fost hotărâte în mod ad-hoc și au fost aprobate în afara procesului bugetar, fără a se prevedea finanțarea lor, conform legislației naționale. Noi măsuri bugetare expansioniste au intrat în vigoare din ianuarie 2016, mai multe fiind planificate pentru anul 2017. Se estimează că deficitul finanțelor publice va crește de peste trei ori ca procent din PIB în numai doi ani.
Acest lucru subminează consolidarea bugetară care a fost realizată treptat în ultimii ani și indică faptul că nu s-a aplicat în mod eficace cadrul bugetar pentru a se asigura sustenabilitatea finanțelor publice. În același timp, creșterea potențială este limitată de planificarea și coordonarea ineficientă a investițiilor publice, de cea mai scăzută rată de absorbție a fondurilor UE, de un mediu de afaceri nefavorabil, de o intensitate scăzută a cercetării și dezvoltării și de reforme structurale prelungite, inclusiv în ceea ce privește întreprinderile de stat.
Expansiunea bugetară, care stimulează în primul rând consumul intern în contextul unei creșteri economice deja solide, fără luarea unor măsuri suplimentare ce vizează oferta, ar putea antrena noi dezechilibre interne și externe. Alte aspecte economice cruciale analizate în cadrul prezentului raport care semnalează existența unor provocări specifice pentru economia României sunt următoarele: • Eficacitatea și eficiența administrației publice sunt limitate, iar mediul de afaceri sa îmbunătățit foarte puțin. Gestionarea inconsecventă a resurselor umane și financiare diminuează capacitatea administrației publice de a elabora și de a pune în aplicare politicile în mod strategic și coordonat.
În pofida faptului că au fost întreprinse măsuri importante de combatere a corupției, acest fenomen reprezintă în continuare o problemă sistemică. Independența sistemului judiciar și respectarea hotărârilor judecătorești se confruntă în continuare cu provocări. Complexitatea procedurilor administrative, volatilitatea politicilor fiscale și utilizarea pe scară largă a ordonanțelor de urgență ale guvernului creează incertitudine și îngreunează adoptarea deciziilor în materie de investiții. Accesul întreprinderilor mici și mijlocii la finanțare rămâne limitat. Rata mare de evaziune fiscală și munca fără forme legale reduc veniturile fiscale și denaturează economia. În ciuda faptului că s-au înregistrat unele progrese, sistemul de achiziții publice este în continuare ineficient. • Condițiile de pe piața muncii au fost prielnice, însă persistă probleme de natură structurală. Rata șomajului este scăzută, iar rata ocupării forței de muncă a crescut, deși se situează încă sub media UE.
Instituțiile de pe piața muncii, inclusiv dialogul social și serviciul public pentru ocuparea forței de muncă, nu funcționează în mod corespunzător. Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă nu oferă încă servicii adaptate și personalizate, nici celor aflați în căutarea unui loc de muncă și nici angajatorilor. Grupurile vulnerabile au un acces limitat la piața forței de muncă.
Procentul de tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare se situează peste media UE, iar măsurile de sensibilizare adaptate menite să îi ajute să intre pe piața forței de muncă rămân limitate. Rata de părăsire timpurie a școlii este ridicată, în special în cazul romilor și al populației rurale. Programele de prevenire și de remediere sunt limitate. În ceea ce privește educația și formarea profesională, există în continuare probleme în materie de calitate, iar participarea la programele educaționale destinate adulților este foarte scăzută. • Eficacitatea sistemului de protecție socială și a sistemului de sănătate este limitată. Nivelul sărăciei și al excluziunii sociale este printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, în special în rândul copiilor și al romilor.
Transferurile sociale au un impact limitat asupra reducerii sărăciei, iar prestarea de servicii sociale este insuficientă. Gradul scăzut de adecvare a prestațiilor sociale este obstrucționat și de lipsa unui mecanism de ajustare coerent. Progresele înregistrate în ceea ce privește activarea și integrarea pe piața muncii a beneficiarilor de asistență socială au fost limitate. Nu s-a reușit încă egalizarea vârstei de pensionare pentru bărbați și pentru femei. Rezultatele în materie de sănătate rămân nesatisfăcătoare, ca urmare a accesului limitat la serviciile de asistență medicală, a utilizării ineficiente a resurselor publice și a corupției larg răspândite. Plățile informale reprezintă o practică răspândită și există o dependență excesivă de serviciile medicale spitalicești. • Zonele rurale se confruntă cu provocări specifice, cum ar fi utilizarea foarte deficitară a capitalului uman și existența unor „insule” de sărăcie și de excluziune socială adânc înrădăcinate. Agricultura, care este ocupația tipică în zonele rurale, reprezintă 29 % din totalul locurilor de muncă din România, însă numai 5 % din PIB.
O mare parte din forța de muncă rurală lucrează în agricultura de subzistență sau de semisubzistență, asociată cu munca informală sau cu munca familială neremunerată, cu o productivitate scăzută și cu sărăcia. Zonele rurale se confruntă cu o multitudine de dificultăți legate de educație, sănătate, incluziune socială, infrastructura de bază, diversificarea locurilor de muncă, emigrație și îmbătrânirea populației.
Comentarii recente