Arhiva | 7:47 pm

DEPUTATUL VALERIU STERIU NOUL PRESEDINTE AL UNPR!

26 mart.

Deputatul Valeriu Steriu a fost ales sâmbătă preşedinte al UNPR în cadrul Conferinţei Naţionale a partidului, după ce locul a fost lăsat vacant de Gabriel Oprea, iar apoi de interimarul Neculai Onțanu, arestat preventiv vineri. Steriu este cel pe care Gabriel Oprea l-a indicat drept succesor la conducerea UNPR, după ce a plecat de la conducerea formațiunii la începutul lunii martie.
Steriu a obținut 339 de voturi, din 370 de delegaţi prezenți. Senatorul Iulian Cristache și senatorul Ioan Iovescu care au candidat și ei pentru funcția de președinte al partidului au primit 29, respectiv 5 voturi.

În primul său discurs după ce a fost ales Valeriu Steriu i-a lăudat pe cei doi foşti lideri ai partidului, Gabriel Oprea şi Neculai Onţanu.

”Înainte de toate sunt cei doi oameni care nu au fost astăzi aici, care au construit acest partid. Dacă ziua de 3 martie a fost tristă, este ziua în care domnul preşedinte Oprea şi-a depus demisia şi căruia îi mulţumesc că m-a recomandat şi sunt convins că vom duce partidul înainte şi vom păstra principiile învăţate de la dânsul (…) De asemenea, vreau să-i mulţumesc domnului primar Neculai Onţanu, un om deosebit, un om care este foarte implicat în ţară şi care a construit în Bucureşti, o organizaţie care ne obligă să ne ridicăm la acelaşi nivel în toată ţara cu partidul”, a declarat Steriu.

Steriu și-a început discursul de candidat în același ton: ”Să-i transmitem cu toţii (lui Neculai Onţanu, n.r.) că ne lipseşte de la această reuniune”, a spus acesta, după ce a afirmat că a intrat în UNPR , ”al treilea partid al ţării”, graţie lui Gabriel Oprea şi Neculai Onţanu.

Prezent la reuniune, liderul UNPR Dolj, Gheorghe Bica, a ținut să-i transmită sâmbătă lui Neculai Onţanu, arestat preventiv pentru luare de mită, că, oriunde s-ar afla, partidul îl iubeşte.

”Sunt un fondator al partidului. Acum aproape şase ani de zile, în biroul unui om extraordinar, primarul Neculai Onţanu, un grup de oameni puneau la cale înfiinţarea unui nou partid. Astăzi, omul care alături de noi a înfiinţat acest partid nu este în mijlocul nostru. Domnule primar Neculai Onţanu, indiferent unde sunteţi, să reţineţi un lucru: sunteţi în sufletul nostru! Vă iubim!”, a spus Gheorghe Bica, la Conferinţa Naţională a UNPR.

Afirmațiile sale au fost primite aplauze în sală, scandândâdu-se numele lui Onţanu.

Şi senatorul Ion Toma şi-a început discursul cu mulţumiri pentru activitatea lui Neculai Onţanu, răsplătite şi ele cu aplauze.

Cei mai mulţi reprezentanţi ai UNPR care au vorbit la reuniune i-au omagit pe Gabriel Oprea şi Neculai Onţanu.

Deputatul Gheorghe Emacu, coordonator al regiunii Nord-Est, a spus că Gabriel Oprea este şi rămâne ”comandantul, şeful nostru mai departe”.

Despre alianțele partidului

Valeriu Steriu a declarat sâmbătă că partidul îşi doreşte o rediscutare a protocolului cu PSD şi nu exclude nicio variantă de alianţă în vederea alegerilor locale.

Întrebat sâmbătă dacă partidul său are în vedere să rediscute protocolul cu PSD, Steriu a confirmat.

”Evident, începând de luni analizăm. Au fost foarte mulţi care au propus să rediscutăm în toate direcţiile şi avem, de altfel, dorinţa să ne cristalizăm relaţia cu partenerii. Au fost câteva zile atât pentru noi, cât şi pentru parteneri (…) Aţi văzut, colegii noştri au avut chiar patru variante şi cu PNL, şi cu PSD, şi un al treilea pol şi de ce nu, să mergem pe forţe proprii. Toate variantele sunt viabile, dar, aşa cum s-a menţionat în multe rânduri, avem un protocol. Vrem să vedem cât de viabil este acest protocol”, a spus Valeriu Steriu.

Acesta a precizat că UNPR are candidați pentru toate sectoarele, dar și pentru Primăria Generală.

Întrebat dacă UNPR ar putea susține schimbarea lui Călin Popescu-Tăriceanu de la conducerea Senatului, Valeriu Steriu a răspuns că este posibil.

„E foarte posibil să fie un demers al PSD în această debarcare sau un demers al UNPR în această debarcare, nu este neapărat obligatoriu să vină cei din PNL. Există un curent la ora actuală la Senat. Rămâne de văzut în ce măsură coagulează o majoritate”, a spus acesta.

Înainte de a fi votat, Steriu a mai declarat că misiunea sa este aceea de a aduce partidul la guvernare și de a face ca această formațiune să fie elementul central al politicii românești și nucleul oricăror coaliții.

 

BASESCU HUIDUIT LA VASLUI!

26 mart.

Traian Băsescu, prezent la Vaslui pentru a participa la lansarea candidaţilor partidului la primăriile din judeţ, a fost huiduit de câţiva vasluieni adunaţi în Piaţa Civică, anunță România TV.

Băsescu a fost întâmpinat de reprezentanţii organizaţiei locale, iar în momentul în care se îndrepta către Casa de Cultură, acolo unde a avut loc acţiunea de lansare a candidaţilor, câţiva localnici l-au huiduit.

„La puşcărie! Bişniţarule! Blug mai vinzi? Gumă de mestecat? Hoţule! Nenorocitule! (…) să te ia, băi, ţapule!”, au strigat oamenii.

În replică, Băsescu a spus că oamenii care l-au huiduit au fost trimişi de Antena 3 şi s-a întrebat totodată „Oare unde ar vrea să ajungă?”.

Vreme ciudata, vremuri ciudate

26 mart.

ministru >> prim-ministru >> blogger

FullSizeRender copy 5.jpg

Suntem aproape de sfarsitul lunii martie. La Cornu, peste noapte, iarba a inghetat. Nu stiu ce se va intampla cu mugurii pomilor care au crezut ca vine primavara. Sigurul lucru bun – cei zece purcelusi fatati saptamana asta.

Vreme mohorata care nu te imbie la treaba. Ieri a fost o mare sarbatoare – BunaVestire. Ar fi trebuit sa ne bucuram si sa sarbatorim. Ceea ce vedem in jur nu cred ca ne incurajeaza sa facem lucrul asta. La televiziuni, la stirile interne – vesti de la DNA, din cand in cand Cioaca sau tipi care, la betie, isi dau cu toporul in cap. Din strainatate, perchezitii si actiuni ale politiei impotriva teroristilor. Vom saluta faptul ca se vor mai face cateva zeci de structuri de informatii si ca se vor aloca sume suplimentare pentru serviciile de informatii.  Consilierii americani ai lui Donald Trump sunt, probabil, foarte  bucurosi. Singurul optimist in…

Vezi articolul original 230 de cuvinte mai mult

DEPUTATUL NOULUI PDL,DANIEL GHEORGHE IL SOMEZA PE „MUFTIUL”DE KLAUS JOHANNIS SA RESPINGA PROIECTUL MARII MOSCHEI A BUCURESTIULUI SI SA DECLANSEZE PROCEDURA DE REFERENDUM,PENTRU CA ROMANII SA HOTARASCA!

26 mart.

Deputatul PDL/ PNL Daniel Gheorghe critică dur acceptarea de către Klaus Iohannis a construcției marii moschei la București:
„Domnule președinte Iohannis, respingeți proiectul marii moschei de la București sau declanșați procedura de referendum”, îi cere imperios președintelui României deputatul liberal, care se declară total surprins de „acceptul domnului președinte Iohannis, aflat într-o vizită oficială în Turcia, de a da curs proiectului de construcție a unei mari moschei la București”. Mai cu seamă că este vorba despre o propunere venită din partea lui Erdogan, „cunoscut pentru opțiunile sale islamiste și pentru instrumentarea geopolitică a islamului”.
Daniel Gheorghe reamintește că Erdogan, „președintele turc care vorbește astăzi președintelui României despre „dialog” și „solidaritate”, este același lider de partid islamist care, în 1999, era condamnat penal pentru un poem-manifest de instigare la război religios:
„Moscheile sunt barăcile noastre, Domurile sunt căștile noastre, Minaretele sunt baionetele noastre, iar Credincioșii sunt soldații noștri””.
Creșterea amenințării jihadiste în Europa, recentele atentate de la Paris, Ankara și Bruxelles, radicalismul islamic din metropolele occidentale ar fi tot atâtea motive pentru a înțelege ce consecințe ar putea avea construirea unui mare lăcaș religios musulman în România. Ar fi, practic, o invitație pentru unele persoane care vor să pună în practică jihadul.
Iată scrisoarea deschisă adresată lui Klaus Iohannis de către deputatul Daniel Gheorghe:
„Domnule președinte Iohannis, respingeți proiectul marii moschei de la București sau declanșați procedura de referendum. Am luat recent act cu surprindere de acceptul domnului președinte Iohannis, aflat într-o vizită oficială în Turcia, de a da curs proiectului de construcție a unei mari moschei la București.
Atunci când propunerea vine de la cineva precum domnul Erdogan, cunoscut pentru opțiunile sale islamiste și pentru instrumentarea geopolitică a islamului, cred că ar fi nevoie de un plus de cumpătare din partea autorităților române. Creșterea amenințării jihadiste asupra Europei e un motiv în plus pentru a trata cu reticență intenția ridicării unui mare lăcaș religios musulman în București.
Tragicele atentate din Franța, Turcia și Belgia, precum și amploarea radicalismului islamic în marile metropole occidentale ar trebui să demonstreze, chiar și celor mai sceptici dintre noi, care sunt adevăratele efecte ale construirii unei mari moschei în Capitala României: creșterea atracției față de țara noastră a radicalilor islamiști, a valurilor de migranți musulmani și, implicit, a unor persoane dispuse să pună în practică jihadul.
Dincolo de momentul politic greșit pentru a discuta ipoteza ridicării unei mari moschei la București, o serie de aspecte ne relevă că nu riscăm doar tensiuni sociale – într-o țară în care musulmanii nu sunt nici stigmatizați, nici enclavizați – , ci putem afecta și siguranța națională.
O moschee de mari dimensiuni construită în capitala unei țări europene implicate în mecanismul de redistribuire a cotelor obligatorii de migranți așează respectiva țară pe harta de interes a comunității musulmane. Comunitate musulmană care, cu tot respectul față de moderați, include și un segment radical. Iar acum mai mult decât oricând, în aceste zile de doliu european pentru tragedia de la Bruxelles, nu ne putem autopropune ca destinație pentru fundamentaliști.
Proiectul unei moschei de mari dimensiuni, cu toate facilitățile de studiu conexe, așa cum a fost el discutat de liderii statelor român și turc, poate fi interpretat drept o invitație deschisă pentru locuitorii lumii musulmane la București. Și, deși cei mai mulți astfel de locuitori nu reprezintă niciun risc terorist, așa cum am mai spus, nu putem nega că un procent din acest flux poate implica și amenințări pentru siguranța națională.
Atentatorii sunt vârful aisbergului pericolului islamist, însă propagandiștii Statului Islamic sunt cei care, în timp, după exemplul atentatorilor din Franța sau Belgia, pot genera teroriști crescuți în Europa. Nu trebuie să creștem nejustificat presiunea asupra instituțiilor cu atribuții în siguranța națională, în acest moment delicat în care se caută soluții – în acord cu drepturile omului – suficient de eficiente pentru a bloca orice amenințare teroristă.
Din considerente istorice, dar și religioase – fac apel la credința creștină a Președintelui Iohannis –, nu putem și nu trebuie să uităm sacrificiul de sânge făcut de strămoșii noștri în calea ofensivei otomane în Europa. Din acest punct de vedere, ca națiune-reper pentru apărarea valorilor creștine și a lumii libere, românii nu pot fi subiectul unor politici filo-islamiste.
Iar pacea socială interetnică din Dobrogea, un model reprentativ de integrare a musulmanilor cu păstrarea simultană a tradițiilor proprii, nu trebuie umbrită de un nou val de imigranți musulmani cu valențe radicale.
Ca atare, având în vedere multitudinea de riscuri pe care proiectul marii moschei le ridică, consider că propunerea președintelui turc Erdogan ar trebui să fie subiectul unei discuții în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, dar și al unei consultări populare de tip referendum. Opinia cetățenilor, a românilor, trebuie să fie punctul de pornire pentru orice decizie de acest gen, care, atenție!, poate avea efecte sociale, culturale și, bineînțeles, de securitate.
În ceea ce privesc bunele intenții ale liderului de la Ankara, reamintesc că Recep Tayyip Erdogan, președintele turc care vorbește astăzi președintelui României despre „dialog” și „solidaritate”, este același lider de partid islamist care, în 1999, era condamnat penal pentru un poem-manifest de instigare la război religios:
„Moscheile sunt barăcile noastre, Domurile sunt căștile noastre, Minaretele sunt baionetele noastre, iar Credincioșii sunt soldații noștri”.
Fac apel la istoria românilor, pe care sunt convins că o cunoașteți și v-o asumați, și, în numele Basarabilor și Mușatinilor, vă rog, domnule președinte Klaus Iohannis, respingeți proiectul marii moschei de la București sau lăsați-i pe români, prin referendum, să o facă!”, spune Daniel Gheorghe în comunicatul publicat pe Facebook.

 

LOVITURA CRUNTA PENTRU DEMOCRATII AMERICANI:”HILLARY CLINTON-BENGHAZI MEMBRU FONDATOR AL ISIS!

26 mart.

Ies la iveală amănunte halucinante în timpul campaniei prezidențiale din Statele Unite ale Americii. În centrul acestora, Hillary Clinton, omul cu cele mai mari șanse de a fi candidatul democraților pentru alegerile prezidențiale.

Rudy Giuliani, fost primar al New York-ului, a întărit retorica împotriva candidatului prezidențial Hillary Clinton, miercuri noapte, spunând că aceasta “poate fi considerată membru fondator al ISIS”. În cadrul unei emisiuni televizate, Giuliani a explicat că Hillary Clinton poartă responsabilitatea pentru organizația teroristă, care controlează părți bune din Irak și Siria, pentru că ea a fost Secretar de Stat în timpul primului mandat al președintelui Barack Obama. “Ea a ajutat la crearea ISIS”, a explicat Giuliani. “Hillary Clinton poate fi considerată membru fondator al ISIS“, a opinat acesta, conform Huffington Post.

 

“Poate fi considerată pentru că a fost parte a administrației care a decis retragerea din Irak, pentru că a lăsat fostul premier Maliki să îngroape Irakul în pământ, pentru că nu a interveni în Siria la momentul potrivit, Pentru că a făcut parte dintr-o administrație care a tras niște linii în nisip și apoi a glumit despre ele.” De altfel, Giuliani a explicat că cea mai bună alegere pentru Clinton acum ar fi să demisioneze, anunță Antena 3.

 

DUPA SRIA NEAGRA,REVENIRE FANTASTICA A IRINEI BEGU,THRILLERITA DE LA MIAMI OPEN!

26 mart.

Premieră românească la Miami. 5 surprize de proporţii. Cu cine joacă fetele noastre în turul III. Situaţie inedită privind familia Plíšková.

Trei în turul III

Două victorii româneşti din tot atâtea partide şi o premieră al Miami: trei jucătoare din România calificate în turul III: Simona Halep, Monica Niculescu şi Irina Begu, ultimele două în urma jocurilor disputate vineri seara (ora României).

  • Irina Begu (#35) – Sabine Lisicki (Ger-#37): 6-4, 1-6, 7-6

  • Monica Niculescu (#33) – Peng Shuai (Chn-#664) cu 6-1, 3-6, 6-0.

Serie neagră anulată incredibil

Partida dintre Begu şi Lisicki se anunţa din start una echilibrată, este adevărat, între două jucătoare cu un început slab de sezon. Lisicki era creditată cu prima şanşă (1.75 cotă medie pentru victorie, faţă de 2.05, Begu) şi nu doar pentru că era cap de serie 25 (prin prisma locului 27 în WTA pe 29 februarie, dată în funcţie de care s-au stabilit capii de serie) ci pentru că evoluţiile ei din 2016 arătau ceva mai bine decât ale româncei şi probabil a contat şi experienţa. Egalitatea după primele două seturi confirma echilibrul anunţat, dar în acelaşi timp, după cum s-a jucat, confirma şi calitatea de favorită a nemţoaicei. Begu a câştigat relativ greu primul set, a început cu 1-0 setul secund, dar a urmat o incredibilă serie neagră: 11 game-uri pierdute consecutiv. La 5-0 în decisiv pentru Lisicki, Begu îşi fructifică destul de greu serviciul şi urmează un game thriller, de aproape 20 de minute, în care Begu a avut 7 mingi de break, dar a fructuficat-o pe a 8-a, după ce a salvat şi o minge de meci a nemţoaicei. Este 2-5 şi Begu încurajată că a supravieţuit se duce până la 6-5, îşi pierde serviciul, dar în tie-break câştigă fără probleme.

Monia Niculescu a avut în Peng Shuai o adversară clasată înaintea începerii turneului pe locul 664 în WTA, dar această clasare se datora faptului că care din 9 martie 2015 ea nu a mai jucat nici un meci din cauza unei accidentări la spate. Timp de 10 ani însă, Peng a “navigat” între locurile 15 şi 45 în WTA, a jucat bine în primul tur (a intrat direct pe tabloul principal, beneficiind de invitaţie pentru “protejarea palmaresului”) şi era într-un fel o necunoscută pentru româncă. Un singur lucru se ştia: jucătoarea din China nu rezista la un meci în 3 seturi, nefiind pusă la punct cu condiţia fizică. Aspect care a fost confirmat, în decisiv, chineazoaica pierzând categoric la zero.

Cinci surprize de proporţii

În afară de Sabine Lisicki, alţi 8 capi de serie au fost eliminaţi în sesiunea de vineri seara/noaptea, astfel că s-a ajuns ca în turul II, 15 capi de serie să fi scoşi din cursă. Cu unul mai puţin decât la Indian Wells. (Reamintim, la turneele de categoria Premier Mandatory, cei 32 capi de serie intră în concurs în turul II, dar numai din turul III, pot juca între ei). Cinci dintre rezultate intră în categoria surprizelor de proporţii, ţinând cont de numele jucătoarelor eliminate şi de numele celor care au câştigat. Rezultate:

  • Coco Vandeweghe (SUA-#38) – C. S.Navarro (Esp-#11): 6-4, 6-2 !!!

  • Elena Vesnina (Rus-#96) – Venus Williams (SUA-#13): 6-0, 6-7, 6-2 !!!

  • Timea Baboş (Hun-#49) – Ka. Plíšková (Cze-14): 5-7, 6-2, 7-6 !!!

  • Naomi Osaka (Jpn-#104) – Sara Errani (Ita-#18): 6-1, 6-3 !!!

  • Kiki Bertens (Ned-#108) – A. Pavlyuchenkova (Rus-#28): 6-1, 4-6, 6-1 !!

  • Nicole Gibbs (SUA-#74) – Kiki Mladenovic (Fra-#29): 6-2, 6-4

  • Kr. Plíšková (Cze-#101)– Belinda Bencic (Sui-#10): 4-1 (retragere)

  • Magda Linette (Pol-#110) – Jelena Jankovic (Srb-#26): 1-0 (retragere)

Celelalte rezulttate

Din cele 16 meciuri din turul II de pe partea de jos a tabloului principal, doar 7 s-au încheiat cu victoria jucătoarelor cotate ca fiind favorite. Dar, trebuie menţionat că Garbine Muguruza şi Roberta Vinci au supravieţuit cu mari emoţii. În seturile decisive, la scorurile de 4-5, respectiv 5-6, ambele au fost conduse cu 30-0, dar au reuşit să remonteze. Rezultate.

  • Angelique Kerber – Barbora Strýcová: 6-1, 6-1

  • Garbine Muguruza – Dominika Cibulková: 6-7, 6-3, 7-5

  • Victoria Azarenka – Monica Puig: 6-2, 6-4

  • Roberta Vinci – Lucie Hradecká: 1-6, 6-4, 7-6

  • Johanna Konta – Danka Kovinic: 6-4, 6-2

  • Madison Keys – Kirsten Flipkens: 6-4, 6-2

Nu e „Ka”, este „Kr”

Turneul de la Miami are şi un element de „cancan”, acesta vizând familia Plíšková. Gemenele Karolina şi Kristina au fost ambele angrenate în turul II, şi, conform aşteptărilor, una a avansat în turul III. Numai că nu a fost vorba de „Ka” Plíšková, jucătoare de top 15, fostă şi în top 10, care a pierdut în premieră la prima rachetă a Ungariei, ci de „Kr” Plíšková – jucătoare de top 101+, care a beneficiat de abandonul vedetei elveţiene Belinda Bencic, iar punctele acumulate prin intrarea în turul III au audus-o, temporar, în premieră, în top 100.

Adversarele şi programul din turul III

Ieşirea din cursă a unui număr mare de capi de serie, a favorizat fetele noastre care în turul III au parte de adversare destul de accesibile:

  • Simona Halep – Julia Gorges (Ger-#66) – sâmbătă după ora 20.00

  • Irina Begu – Kristina Plíšková (Cze-#101) – duminică h.?

  • Monica Niculescu – Coco Vandeweghe (SUA-#38) – duminică h.?

  • Monica Niculescu/Margarita Gasparyan – Monica Puig/Heather Watson – sâmbătă h.21.30

  • Dublul Simona Halep/Daniela Hantuchova s-a retras din turneu, fiind înlocuit cu dublul Belinda Bencic/ Stephanie Vogt.

Notă: locurile din clasamentul WTA din dreptul fiecărei jucătoare este cel din momentul începerii turneului.

 

VIATA SI MITUL MUZEI ,DIVEI MARIA CALLAS EXPUS INTR-O EXPOZITIE LA VERONA!

26 mart.

Maria Callas, eterna divă şi muza inspiratoare

Maria Callas, eterna divă şi muza inspiratoare

Divele ne-au fascinat întotdeauna, la fel ca şi zeiţele.

Maria Callas este mai mult decât Norma şi mai mult decât o Divă a secolului al XX-lea.

Tragediana este singura care merită titlul de Divă după părerea puriştilor. Prezenţa sa psihică dezlănţuită şi majestuoasă părea extraordinară. Câteva dintre Dive, mai avizate, au simţit norii care vin asupra lor şi s-au retras în glorie. Tragediana a îndrăznit să abordeze întreg repertoriul, îmbogăţindu-şi talentul din bel canto-ul romantic care era regatul său, din tragedia clasică, din cea donizettiană sau pucciniană, din drama verdiană… Nu se ştie ce ar fi putut dobândi încă din operele pe care nu le-a cunoscut.

Diva Maria Callas la New York în 1958

Maria Callas a fost una dintre personalităţile cele mai emblematice ale secolului XX, cu o voce de aur şi un temperament de foc. Îi plăcea să spună despre ea: “Eu nu sunt o cântăreaţă care joacă, ci o artistă care cântă“. Maria Callas a inflamat cele mai mari scene ale lumii cu vocea sa splendidă de soprană şi cu talentul interpretativ.

Era denumită „La Divina” sau „Regina della lirica”.

Cele 100.000 de priviri ale Mariei Callas sunt povestite într-o mare expoziţie deschisă recent la Museul Amo din Verona.

În Traviata

Expoziţia de la Verona povesteşte extraordinara carieră artistică şi viaţa Mariei Callas. Este o călătorie a emoţiei acompaniată de inegalabila voce a lui Callas, care interpretează ariile Vissi’de Arte din Tosca, Sempre Libera din Traviata, de filmări din epocă, interviuri, nenumărate obiecte ce au aparţinut artistei. Se pot admira spelendidele ei rochii, bijuteriile inedite, documente provenind din arhive naţionale şi internaţionale, video-uri, scrisori, fotografii, multe prezentate pentru prima dată.

Maria Callas împreună cu Salvador Dalí

Să ne aducem aminte că aceasta a debutat în La Giocondade Amilcare Ponchielli la Arena din Verona. Parcursul expozitiv avându-l curator pe Massimiliano Capella acoperă întreaga sa viaţă, de la formarea în Grecia până la exilul parisian. Pentru prima dată sunt expuse şi jurnale de epocă de la 1948 la 1977, fotografii de scenă şi din viaţa privată (1942-1976), provenind din colecţia personală a Mariei Callas, multe dintre ele cu numeroase autografe.

Maria Callas în Medea

Verona şi Paris sunt cele două oraşe pe care le-a iubit, în care şi-a consumat triumfurile şi dramele. Expoziţia este articulată în 14 secţiuni urmând un fir cronologic şi în acelaşi timp tematic şi va fi deschisă până în 18 septembrie.

De la Verona expoziţia va poposi la Atena şi New York, la Paris şi Mexic.

Maria Callas provenea dintr-o familie de greci imigraţi în Statele Unite ale Americii, Gheorghiou Kalogheropoulos şi Evangelia Dimitriades.

În timpul filmărilor la Medea alături de Pasolini

Tatăl său îşi schimbă numele în Georges Callas şi deschide o farmacie în cartierul Manhattan din New York.

În 1937, părinţii se despart. Din copilăria dificilă Maria şi-a tras talentul său de tragediană.

Împreună cu mama sa ea se întoarce în Grecia, reuşind să obţină o audiţie pentru Conservatorul din Atena, la clasa profesoarei de canto Maria Trivella.

Iubea bijuteriile

Trivella îşi amintea de Callas: ”O studentă model. Fanatică, fără compromisuri, dedicată studiului trup şi suflet. Progresul său era fenomenal. Studia cinci sau şase ore pe zi… În şase luni, cânta cele mai dificile arii din repertoriul internaţional de operă cu o muzicalitate extraordinară”.

Bijuteriile de scenă etalate în expoziţie

Pe 11 aprilie 1938, la debutul său, Callas a încheiat recitalul din sala Parnassos cu un duet din ”Tosca”. Întâlnirea decisivă a fost cu profesoara Elvira de Hidalgo, care se hotărăşte să-i ofere o audiţie la Conservatorul din Atena. Aceasta îşi amintea despre ea: “Atunci când a deschis gura am rămas pietrificată. Maria avea o voce excepţională. Aş putea spune că avea un trombon în vocea sa. Tonul vocii sale era cald, liric, intens; se răspândea în jur, strălucind ca o flacără şi umplând aerul cu reverberaţii melodioase, ca un carillon. Era un fenomen uimitor, sau mai degrabă un mare talent care necesita control, pregătire tehnică şi disciplină strictă pentru a ajunge să strălucească la adevarata valoare”.

Callas împreună cu Aristotele Onassis

Cariera artistică a Mariei Callas a fost fulminantă. Între 1942 şi 1945 interpretează diferite roluri pe scena Teatrului Regal de Operă din Atena în operele ”Il Mercante di Venezia” de Mario Castelnuovo-Tedesco, ”Fidelio”de Ludwig van Beethoven, ”Der Bettelstudent” de Carl Millöcker şi ”Tosca” de Giacomo Puccini. Adevăratul său debut este la Atena, la Teatrul Olimpia înCavalleria Rusticana. America rămâne visul său. De aceea se decide să se întoarcă la New York, undeobţine o audiţie la Metropolitan Opera Theater, soldată însă cu un insucces.

Împreună cu Mario del Monaco şi Luchino Visconti

Continuă să studieze pentru a-şi perfecţiona tehnica vocală şi, în fine, prin intermediul cunoscutului impresar teatral Eddie Bagarozy, este angajată să cânte la Opera din Chicago, unde în ianuarie 1947 debutează în rolul principal din ”Turandot” de Puccini, fără a înregistra un succes remarcabil.

Flori şi aplauze pentru Divina

Revine în Italia la 27 iunie 1947, fiind însoţită de faimosul bas Nicola Rossi-Lemeni, prin intermediul căruia vine în contact cu Giovanni Zanatello, director artistic al Arenei din Verona, care tocmai era în căutare de interpreţi pentru stagiunea 1947. Zanatello este fascinat de vocea Mariei Callas şi îi încredinţează rolul principal în opera ”La Gioconda” de Ponchielli. De aici începe ascensiunea sa profesională. Italia o consacră ca o mare artistă şi Divă.

Dario Fo a pictat-o pe Maria Callas

În Verona cunoaşte pe Giovanni Battista Meneghini, industriaş bogat şi mare amator de muzică, cu care se va căsători la 21 aprilie 1949, deşi îi separă o diferenţă de vârstă de 37 de ani. Meneghini preia şi rolul de agent teatral, asigurându-i contactul cu cele mai importante teatre de operă din Italia. Acesta, care între timp îi devine soţ, îi oferă o icoană a Sacrei Familia, pictată de pictorul veronez Giambettino Cignaroli, care-i va deveni talismanul pe care-l va purta mereu cu ea.

Maria Callas a dinamitat toate codurile.

Maria Callas în 1957 la un bal

În 1948 apare pentru prima dată în rolul titular din opera Normade Vincenzo Bellini pe scena teatrului din Florenţa, cu un succes deosebit. În repertoriul său memorabil, creaţia din Normava deveni un punct de reper pentru stilul Mariei Callas, interpretarea celebrei arii Casta Diva rămânând neegalată până astăzi.

În decembrie 1951 inaugurează stagiunea lirică la ”Teatro alla Scala” din Milano cu opera I vespri siciliani de Verdi, un adevărat triumf marcat de aplauze nesfârşite şi de strigăte de ”bis”.

Callas şi Gobbi în Tosca

Urmează turnee în Italia (Verona, Veneţia, Roma) şi la Chicago, ”Metropolitan Opera” din New York, ”Covent Garden” din Londra cu operele ”Lucia di Lammermoor”de Donizetti, ”Aida”, ”Il Trovatore” şi ”La Traviata”de Verdi, Norma de Bellini şi altele.

Între 1947 şi 1953 teatre din Veneţia, Florenţa şi Roma devin centrele carierei sale, unde interpretează roluri fundamentale: Norma, Lucia di Lammermoor, Medea şi La Traviata.

Maria Callas pregătindu-se pentru a interpreta Ifigenia de Gluck la Milano, 1957

Întorcându-se la Florenţa interpretează La Traviata de Giuseppe Verdi, Lucia de Lammermoorde Gaetano Donizetti, dar mai ales Medea de Luigi Cherubini.

Celebrul şef de orchestră Arturo Toscanini este cucerit de vocea ei şi vrea să-i încredinţeze rolul titular în ”Macbeth” de Verdi, dar opera nu a fost inclusă în programul ”Scalei”.

Viaţa Mariei Callas se împarte între diverse reprezentaţii, călătorii şi relaţii sentimentale, uneori furtunoase, cu regizorul Luchino Visconti, directorul de scenă Franco Zeffirelli, tenorul Giuseppe di Stefano.

Costumul de scenă din Tosca

În anul 1959 este invitată de miliardarul armator grec Aristotel Onassisla o croazieră pe yacht-ul său ”Christina”, împreună cu personalităţi din protipendada internaţională. Callas se desparte de Meneghini şi devine amanta oficială a lui Onassis. A fost o pasiune ”destructivă şi violentă”, cum a fost definită de ea însăşi. Onassis, gelos, o ţine departe de activitatea artistică.

Urmează un turneu în America de Sud, unde obţine un extraordinar succes la Teatrul Colon din Buenos Aires. Aplauze furtunoase în Mexic la Palacio de las Bellas Artes, unde interpretează rolurile Aida şi Traviata. Străluceşte în Traviata în Brazilia.

O fotografie dedicată lui Giovanni Battista Meneghini, 1947

La insistenţele lui Zeffirelli, reapare pe scenă în 1964 cu ”Tosca” la ”Covent Garden” (Londra) şi apoi cu Norma la Paris, dar vocea sa se resimte după anii de inactivitate. Înregistrează încă un succes triumfal în 1965 cu ”Tosca” la New York, după care urmează declinul. La Roma este silită să întrerupă un spectacol cu Norma după actul al II-lea. O reprezentaţie la Londra cu ”Tosca”va fi ultima sa apariţie într-un spectacol de operă.

Viaţa sa privată nu este mai bună. Onassis o părăseşte pentru a se căsători cu Jacqueline Kennedy, văduva preşedintelui american John F. Kennedy asasinat la Dallas. În 1973 mai întreprinde un turneu mondial de concerte împreună cu tenorul Giuseppe di Stefano, care se termină în 1974 la Sapporo în Japonia. Este ultima sa apariţie în public.

O Tosca de neuitat

Maria Callas nu mai este decât umbra aceleia care făcea să delireze publicul, nu mai are simţul scenic, nu mai caracterizează personajele, vocea sa care încânta cu timbrul, extensiunea vocală, culoarea şi vitalitatea plină de vibraţie nu mai este decât o palidă amintire a performanţelor din trecut. Se retrage la Paris, trăieşte în singurătate aproape uitată de lume. Moare la 16 septembrie 1977 în vârstă de 55 de ani, în circumstanţe nu tocmai clare. Moartea ei a suscitat numeroase interpretări şi fantasme. Nu de mult o echipă de cercetători italieni de la Universitatea din Bologna au stabilit că decesul ei s-ar fi datorat unei maladii degenerative a corzilor vocale, dezminţind ipoteza că aceasta s-ar fi sinucis.

Prima donna assoluta

Piatra de mormânt de la cimitirul ”Père Lachaise” aminteşte de cine a fost Maria Callas. Pentru posteritate au rămas înregistrările pe discuri cu vocea sa, care a dat viaţă într-un mod neegalat atâtor personaje tragice şi nefericite.

Un mit al liricii

O altă poveste pasională, dar platonică a fost cea dintre Maria Callas şi Pier Paolo Pasolini. Ea era după nouă ani ”de sacrificii inutile” alături de Onassis. El avea obsesia unui nume: Ninetto Davoli. A fost o întâlnire între două suflete fragile şi neliniştite. S-au întâlnit pentru a produce pelicula Medea de Pasolini, în care ea era protagonistă. Erau anii 1968-1969. Medea lui Pasolini este o îmbinare între cruditate şi inocenţă, dintre barbarie şi sublim, e o transfigurare a mitului tragic descris după Medea lui Euripide. Maria Callas a reuşit un rol de excepţie realizând conflictul între lumea “arhaică” dominată de emoţii şi cea “modernă“ dominată de raţionalitate. Pelicula de un mare impact a fost finalizată în 1970. Pasolini a reuşit cu artă să schimbe registrul narativ îmbinând dragostea, moartea, disperarea, ura, plânsul…

Unul dintre costumele sale pentru Armida

Pasolini era îndrăgostit de ea şi îi scria: ”Eşti ca o piatră preţioasă”. Maria s-a iluzionat crezând că-l va putea vindeca de homosexualitate. Au început filmările în Africa. Cu ei erau şi scriitorii Alberto Moravia şi Dacia Maraini. La sfârşitul filmărilor el i-a dăruit un inel creat special pentru ea de Giuseppe Zigaina. Maria nu a încetat de a spera. A fost o dragoste imposibilă.

Cotidianul britanic „Guardian” a făcut public duetul pe care soprana Angela Gheorghiu l-a făcut peste timp cu celebra Maria Callas.

Maria Callas şi marele regizor Luchino Visconti

Albumul „Homage to Maria Callas”, lansat de EMI Classics, a fost primit de melomani cu viu interes. Repertoriul CD-ului „Homage to Maria Callas” include arii de care Angela Gheorghiu este puternic legată emoţional. Un duet pe care Angela Gheorghiu l-a făcut cu Maria Callas. Cu ajutorul inginerilor de la celebrele studiouri Abbey Road, din Londra, Angela a înregistrat „Habanera” din opera „Carmen” de Bizet, unindu-şi vocea într-o imprimare-arc peste timp cu cea a sopranei de origine greacă.

Practic, specialiştii au realizat un soi de „audio-Photoshop”, izolând vocea Mariei Callas dintr-o înregistrare a anilor ’50 şi alăturând-o unei înregistrări făcute de Angela Gheorghiu.

 

%d blogeri au apreciat asta: