Președintele Klaus Iohannis se va afla joi și vineri, la Bruxelles, unde va participa la reuniunea Consiliului European, anunță Administrația Prezidențială.
Pe ordinea de zi a reuniunii figurează măsuri suplimentare de abordare a crizei migrației și a refugiaților și prioritățile pentru semestrul european 2016.
Vineri, premierul Turciei Ahmet Davutoglu li se va alătura liderilor europeni pentru o sesiune de lucru dedicată cooperării UE-Turcia.
AGERPRES
Alteța Sa Regală Margareta, Custodele Coroanei române, s-a întâlnit astăzi la Palatul Cotroceni cu preşedintele Klaus Iohannis.
„Președintele a transmis încă o dată urări de sănătate Majestății Sale Regelui. Custodele Coroanei și Președintele au trecut în revistă aspecte legate de activitatea publică a Familiei Regale, în țară și în străinătate. Au fost discutate, de asemenea, subiecte legate de colaborarea dintre Coroana română și autoritățile Statului, în prezent și în viitor”, precizează un comunicat al Casei Regale.
Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, s-a prezentat miercuri la DNA. Potrivit unor surse, fostul premier a fost audiat în calitate de martor într-un dosar ANRP, posibil cel în care este cercetat Ioan Oltean.
La ieșirea de la DNA, Emil Boc a declarat că le-a prezentat procurorilor aspecte și detalii care vizează modul de funcționare a Guvernului, relația cu ministerele și procedurile de desemnare a unor reprezentanți în comisii.
Boc a precizat că declarația de martor dată în fața anchetatorilor a vizat procedura de organizare și funcționare a Guvernului în baza Legii 90/2001.
„Am prezentat aspecte și detalii care vizează modul de funcționare a Guvernului, relația Guvernului cu ministerele de resort și procedurile de desemnare în diverse comitete, comisii interministeriale în care ministerele, respectiv Guvernul, are reprezentanți. Mai multe date concrete nu vă pot da. Ancheta este în derulare și acest lucru a fost convenit cu procurorul de caz. Apreciez faptul că procurorul de caz a avut toată disponibilitatea și deschiderea de a afla, de a asculta toate aspectele care țin de procedurile de funcționare a unui guvern în baza prevederilor legale”, a spus fostul premier.
Emil Boc a stat peste două ore în sediul DNA.
La intrare, acesta a declarat: „Am fost invitat în calitate de martor, probabil într-un dosar de cercetare penală. Mai multe de atât nu am, o să vă spun… Nu știu ce s-a întâmplat, dar atunci când o să știu, o să vă spun. Nu am niciun fel de emoție, pentru că nu am nimic de ascuns”.
Ministrul Transporturilor, Dan Costescu, a declarat, miercuri, referindu-se la subiectul achiziționării unei aeronave prezidențiale, că „în cazul în care totul merge bine” va exista deja „o primă aeronavă cumpărată” la sfârșitul acestui an, transmite Agerpres.
El a afirmat, într-un conferință de presă susținută la Palatul Victoria, că, probabil, avionul va fi unul folosit și va fi cumpărat de la un stat membru al Uniunii Europene.
„Am fost ieri în CSAT, unde am făcut o prezentare a comisiei numite, care este planul nostru de acțiune. Nu s-a vorbit despre bugetare, decât că avem ca punct fix rectificarea bugetară. Guvernul anterior nu ne-a lăsat un buget, nici n-avea cum, pentru acest lucru. Comisia nu era activă când s-a stabilit bugetul acesta. S-au făcut doar pașii de lucru, (…) cum va scrie ANAF o procedură specială pentru această achiziție care, probabil, din motive de economie, va fi una ‘govern to govern’ cu unul dintre statele europene. Ne propunem, în cazul în care totul merge bine, ca la sfârșitul anului să avem o primă aeronavă cumpărată”, a spus Costescu.
Acesta a precizat că autoritățile care gestionează această problemă vor lua legătura cu „toate guvernele comunității europene”, menționând că obiectivul ar fi achiziționarea unei aeronave folosite, care a zburat cel puțin 3-4 ani.
„Există o procedură pe care o va face ANAF, pentru că este o procedură nereglementată, și vom lua legătura cu toate guvernele comunității europene. O aeronavă prezidențială de obicei se cumpără după cel puțin trei sau patru ani de zbor, pentru că atunci am un anumit istoric al aeronavei și pot să știu despre ea mai multe. Spre asta se îndreaptă și obiectivele noastre, dacă ne întrebați ce vrem — aeronavă nouă sau una folosită. Practica este să iei o aeronavă care a zburat cel puțin 3-4 ani pentru a avea istoricul clar”, a spus ministrul.
Întrebat dacă se intenționează achiziționarea mai multor aeronave, Costescu a spus că nu poate anticipa, adăugând însă că „practica europeană este să aibă flotile cu între 3 și 5 aeronave”.
„Așa este afară, o să vedem, pentru că noi, de obicei, suntem mai zgârciți decât ceilalți și probabil că vom avea mai puține”, a spus Dan Costescu.
Omul de afaceri Florian Walter a depus un denunţ la DNA în care susţine că a fost ameninţat cu moartea de către unul dintre membrii grupului de la Monaco, Dragoş Dobrescu, anunță Antena 3.
În urmă două zile în urmă, acelaşi Dragoş Dobrescu era acuzat de nora lui Virgil Măgureanu că s-ar fi aflat în spatele uciderii lui Codruţ Marta, şeful de cabinet al lui Sorin Blejnar.
Într-unul dintre denunțurile depuse la DNA fosta noră a lui Măgureanu susține că în luna martie a anului 2012 a asistat la discuţii în care se punea la cale asasinatul lui Codruţ Marta, mâna dreapta a şefului ANAF de atunci, Sorin Blejnar. Aceasta susține că afaceristul Dragoș Dobrescu declarat că Marta trebuie să fie lichidat și ar fi menționat că urmează să îngroape cadavrul într-o pădure, precizând textual, potrivit acesteia: “Băi, ăsta acum se joacă cu noi? I-am data mână liberă și el acum se apucă să ciripească? Gata, Codruț trebuie să dispară! Și știu și pădurea unde să-l îngropăm.”
Florian Walter a fost arestat preventiv recent după ce a fost adus din Emiratele Arabe Unite.
Dacă nu va face eforturi pentru liberalizarea economiei şi nu va lupta împotriva corupţiei endemice, Ucraina “riscă să alunece din nou către corupţie, în anarhie, către un statut de vasal”, a avertizat asistentul secretarului de Stat al SUA pentru afaceri europene şi eurasiatice, Victoria Nuland.
Nuland a vorbit marţi în faţa Comisiei pentru relaţii externe a Senatului SUA şi a subliniat că oligarhii ucraineni subminează reformele şi măsurile anticorupţie din ţară. Aceste afirmaţii sunt făcute în contextul în care zilele actualului guvern ucrainean sunt numărate, iar pentru funcţia de prim-ministru sunt vehiculate două nume: actualul ministru ucraineano-american de Finanţe, Natalie Jaresko, şi primarul din Lvov, Andriy Sadovi, liderul micului partid Autoajutorarea.
“Oligarhii şi cleptocraţii care au controlat Ucraina timp de decenii ştiu că modelul lor de afaceri va falimenta dacă reformatorii Maidanului vor avea succes în 2016”, a spus Nuland. “Deci oligarhii vor riposta în mod răzbunător folosind toate pârghiile vechiului sistem: ei controlează presa, întreprinderile de stat, deputaţii şi justitia, precum şi maşinăria politică”, a spus Nuland.
Declaraţiile urmează linia recentelor afirmaţii ale vicepresedintelui Joe Biden (al cărui fiu, Hunter Biden, face afaceri cu gaze naturale în Ucraina, o ţară pe care oficialii SUA o consideră una dintre cele mai corupte din lume), care a arătat că preşedintele Petro Poroşenko şi premierul Arseni Iaţeniuk nu aplică suficiente de repede reformarea unor ramuri cheie ale industriei, a agenţiilor de stat şi a ministerelor.
Oligarhii şi-au păstrat influenţa într-o ţară în care însuşi preşedintele este un mare oligarh, care nu a vândut nici macar o acţiune din imperiul său economic, în ciuda unor promisiuni solemne la inceputul mandatului. În plus, Poroşenko a apelat la sprijinul oligarhilor pentru a putea finanţa efortul de război din Donbas.
În ultimele săptămâni guvernul a fost părăsit de ministrul economiei, Aivaras Abromavicius, un lituanian naturalizat peste noaspte pentru a putea intra în echipa lui Iaţeniuk. Abromavicius a protestat în acest fel fata de incercarile lui Poroşenko de a-si impune apropiaţii la conducerea unor mari intreprinderi. Recent a demisionat şi procurorul general Viktor Şokin, un personaj care a tergiversat aplicarea reformelor şi a măsurilor anticorupţie. Demisia sa a venit pe fondul presiunilor occidentale în acest sens.
O pârghie importantă de presiune în direcţia reformelor sunt împrumuturile internaţionale, fără de care economia falimentară a Ucrainei (hrivna s-a devalorizat de peste trei ori în raport cu dolarul în cursul anului trecut, inflaţia atinge cote uriaşe, la fel şi datoria externă) ar intra în colaps. Împrumutul de 40 de miliarde de la FMI poate fi stopat dacă reformele nu merg mai departe. “Cu fiecare săptămână în care Ucraina derapează în plan intern, în care reformele stagnează, sprijinul internaţional şi al FMI nu se va concretiza, iar cei din ţară şi din afară care vor întoarcerea la vechea Ucraină vor deveni tot mai încrezători”, a spus Nuland. “Trebuie să trecem la următorul nivel al de-oligarhizarii economiei”, a spus Nuland.
Liberalizarea cerută de FMI şi partenerii occidentali presupune o creştere însemnată a preţului gazelor şi electricităţii pentru consumatorii casnici şi, în general, al utilităţilor. Aceasta în condiţiile în care în ultimul an preţul gazului a crescut cu 553%, al electricităţii cu 133% şi al apei cu 176%. Aceasta într-o ţară în care inflaţia în 2015 a depăşit 46%. Salariul minim pe economie în ţara vecina este de 48 de euro, analiştii spunând că doar coşul lunar care să asigure supravieţuirea este de 52 de euro. Oficiul de Statistica al Ucrainei arata ca in intervalul iunie 2014-iuni 2015, preţul uleiului a crescut cu 200%, al fructelor cu 197%, al ouălor cu 181%, al pâinii cu 175% şi al pestelui cu 171%.
Şi aşa se face că în Kiev venitul care te încadrează deja în clasa de mijloc este de 400 de dolari, iar în alte oraşe este suficient să câştigi 200 de dolari pe luna pentru a te considera middle-class. Şi nici măcar în acest sistem de referinţă modest clasa de mijloc nu se vede – doar 9% din populaţia de peste 40 de milioane se încadrează aici. Procurorul general al Ucrainei are un salariu echivalent cu 720 de dolari, în timp ce procurorii districtuali câştigă 400 de dolari pe lună.
Victoria Nuland a declarat în Senatul SUA că modul în care Ucraina a reuşit să treacă peste iarna fără a importa gaze din Rusia este “un miracol”. Însă această strategie de a elimina dependenţa energetică faţa de Rusia presupune renunţarea la multe ramuri industriale, o deindustrializare a ţării care va duce la creşterea somajului şi la sărăcirea unor categorii largi ale populaţiei. Criticii programului dur de reforme arată că experimentul ucrainean poate fi periculos – niciodată o asemenea terapie de şoc nu a fost aplicată într-o ţară cu un grad atat de mare al urbanizării ca Ucraina. În Polonia, ţară la fel de populată, exista un singur oraş milionar. Populaţia sărăcită din marile centre urbane poate fi un factor major de risc pentru stabilitatea ţării.
Guvernatorul regiunii Odessa, fostul preşedinte georgian Mihail Saakşvili, a declarat în 2015 că Ucraina va trebui să îndure 20 de ani de nivel de trai precar până să revină la situaţia economică anterioară Maidanului.
Reformarea şi anticorupţia sunt însă singurele soluţii identificate în acest moment. “Continuăm să credem că 2016 poate fi şi trebuie să fie anul în care Ucraina se va rupe de alianţa cu banii murdari şi politica murdară care au prădat Ucraina de prea mult timp”, spune Nuland.
Întâlnire crucială România-Turcia. Președintele României, Klaus Iohannis se va întâlni cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan.
Vizita va avea loc pe 23-24 martie, la doar 10 zile după atentatul sângeros din Ankara.
Potrivit B1.ro, vizita lui Iohannis vine în contextul atentatului de la Ankara, soldat cu 34 de morți și 125 de răniți, despre care șeful statului și-a exprimat profundul regret pe pagina oficială a instituției președinției.
Cum poate fi arestată Carmen Iohannis în dosarul casei din Sibiu. Gelu Vişan (secretarul general al Mişcării Populare) are o perspectivă neagră în acest sens.
Prezent, marţi seară, în emisiunea „Ediţia de seară” (realizată de jurnalistul Victor Ciutacu la România TV), Gelu Vişan a ironizat-o pe soţia preşedintelui, în contextul recentelor zvonuri potrivit cărora Codruţa Kovesi ar urma să candideze la funcţia de preşedinte (zvonuri infirmate chiar de şefa DNA).
Redăm mai jos dialogul dintre Gelu Vişan şi Victor Ciutacu:
„Gelu Vişan: Faza asta cu DNA-ul, acum eu am văzut-o pe doamna Kovesi că în campanie electorală fiind…
Victor Ciutacu: Iar ziceţi că va candida.
Gelu Vişan: Păi candidează.
Victor Ciutacu: Tocmai vă anunţă că nu vrea femeia. O puneţi cu japca?
Gelu Vişan: Ne uităm cu toţii la dânsa şi vedem că e candidată direct, se duce glonţ la candidatura pentru funcţia de preşedinte. […] Iar eu vă spun acum, ceea ce se va şi confirma, că doamna Laura Codruţa Kovesi e în campanie electorală pentru funcţia de preşedinte al României.
Victor Ciutacu: Ziceţi, domnule, îi face loc domnul Iohannis sau nu?
Gelu Vişan: Păi nu, că e cu doamna Carmen Iohannis şi cu dosarul Carmen Iohannis.
Victor Ciutacu: Iar veniţi cu teoria aia, că vine Miliţia, o ia pe Carmen Iohannis şi pleacă …?
Gelu Vişan: Păi e ca şi luată, săraca femeie. Că dacă…
Victor Ciutacu: Mie mi se pare că era în Israel liberă, în săndăluţe.
Gelu Vişan: Era oarecum aşa. Dar ştiţi că e mare iubire între dânşii şi dacă vine şi îi spune: băi, vezi că îţi iau soţia…
Victor Ciutacu: Şi dânsul o să zică: gata, mă predau. Şi pleacă.
Gelu Vişan: Dânsul a plecat de mult, e cel mai liniştit preşedinte”.
Între timp, scandalul ordonanţei interceptărilor este departe de a se încheia. Călin Popescu Tăriceanu susţine că ar fi o greşeală imensă ca Parlamentul să ia în discuţie ordonanţa de urgenţă privind interceptările pentru că este neconstituţională şi crede că ar trebui respinsă, potrivit B1 TV.
Afirmaţiile lui Tăriceanu vin după ce ordonanţa privind interceptările a ajuns la Senat pentru dezbatere. Acesta a mai spus că propune înființarea unei „autorități naționale de interceptări supusă controlului Parlamentului”.
„Pe ordonanţa aceasta nu se poate face nicio discuţie pentru că are un viciu de fond, este neconstituţională şi prevederile constituţionale sunt extrem de clare, nu se poate modifica prin OUG legislaţia privind drepturile şi libertăţile fundamentale, deci at fi o greşeală imensă a Parlamentului dacă ar intra în discuţie pe Ordonanţă”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Senatului.
„Cea ce trebuie făcut, Ordonanţa trebuie respinsă, din conţinutul ei putem lua acele texte de lege pe care le considerăm oportune şi să mergem cu o propunere legislativă în procedură de urgenţă”, a mai precizat acesta.
Răzvan Murgeanu, fost consilier de stat la Cancelaria președintelui în mandatul lui Traian Băsescu, a fost reținut marți noapte de procurorii DNA. După 10 ore petrecute la DNA, Murgeanu a fost scos din sediul insituţiei şi dus în arestul Poliției Capitalei.
Omul de afaceri este acuzat de trafic de influență, dare de mită și instigare la infracțiunea de spălare a banilor.
Comunicat DNA
„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 16 martie 2016, a inculpaților:
GÂNGOE – SIMION GABRIELA, practician în insolvență, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:
– intermedierea ori înlesnirea efectuării unor operațiuni comerciale sau financiare, de către persoana care are sarcina de a supraveghea, a controla, a reorganiza sau a lichida un operator economic privat,
– complicitate la trafic de influență,
– complicitate la dare de mită,
– abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată,
– fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată,
– spălare a banilor, în formă continuată,
MURGEANU GHEORGHE – RĂZVAN, om de afaceri, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:
– trafic de influență,
– dare de mită,
– instigare la infracțiunea de spălare a banilor,
De asemenea, procurorii anticorupție au mai dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpatul
STĂNESCU VALENTIN, director în cadrul Primăriei Sector 5 București, la data faptei, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită.
Din ordonanțele întocmite de procurori a rezultat că există date și probe potrivit cărora:
În perioada iulie 2015 – februarie 2016, inculpata Gângoe – Simion Gabriela, în calitate de practician în insolvență, a dispus plata din conturile unei societăți comerciale, aflată în supravegherea sa, a sumei totale de 63.670,07 lei, reprezentând remunerație încasată nelegal. Această sumă de bani a fost disimulată prin emiterea unor facturi reprezentând servicii de audit, ce nu au fost prestate în realitate, de către o firmă pe care o controlează printr-o rudă de-a sa, către societatea plătitoare sau subcontractori ai acesteia.
În perioada 22.06.2011 – 08.06.2012, Primăria Sectorului 5 și o asociere formată din două firme (una dintre ele fiind societatea aflată în insolvență, la care am făcut referire mai sus), au încheiat mai multe contracte având ca obiect executarea, finalizarea și întreținerea lucrărilor de reabilitare termică a unui număr de 85 imobile situate în sectorul 5 al municipiului București, în valoare totală de 71.892.541 lei, fără TVA.
La data de 31 decembrie 2015, Primăria Sectorului 5 București a plătit către asocierea respectivă suma totală de 8.500.000 lei, reprezentând o plată parțială pentru serviciile prestate.
Pentru a se efectua plata respectivă dar mai ales pentru a influența funcționarii ce aveau atribuții în acest sens, inculpatul Stănescu Valentin, în calitate de director în cadrul Primăriei Sector 5 București, a pretins de la reprezentanții asocierii respective, prin intermediul inculpatului Murgeanu Gheorghe Răzvan, suma de 15.000 de euro. La rândul său, acesta din urmă a pretins de la inculpata Gângoe – Simion Gabriela, pe lângă suma de bani respectivă, alți 15.000 euro, pentru sine, în scopul de a-și trafica influența în direcția arătată mai sus, lucru cu care aceasta a fost de acord.
Anterior, în același context, inculpata Gângoe – Simion Gabriela, în baza înțelegerii prealabile cu Murgeanu Gheorghe Răzvan, a explicat conducerii firmei pe care o supraveghea că cei 8,5 milioane lei au fost virați de Primăria Sectorului 5 „cu niște condiții” și că se impunea plata unor comisioane.
Astfel, inculpata a dispus subcontractarea unor lucrări de remediere la blocurile ce au făcut obiectul unuia dintre contracte către o societate comercială. De asemenea inculpata a mai dispus și plata din contul societății pe care o supraveghea, în calitate de practician în insolvență, în contul subcontractorului a sumei totale de 600.000 de lei, ce include:
– contravaloarea lucrărilor de remediere,
– comisionul de 15.000 de euro pretins de inculpatul Murgeanu Gheorghe Răzvan pentru exercitarea influenței asupra directorului Stănescu Valentin din cadrul Primăriei Sector 5 București,
– comisionul de 15.000 de euro promis directorului Stănescu Valentin pentru aprobarea documentației aferente plății de 8.500.000 de lei, a plăților ce urmează a fi efectuate până la suma totală de încasat și pentru deblocarea garanțiilor contractuale,
– suma de 15.000 de euro promisă de inculpata Gângoe – Simion Gabriela persoanelor din conducerea societății pe care o supraveghea, pentru a nu se opune celor arătate mai sus,
– comisionul de 173.777 lei, reprezentând suma pretinsă de inculpata Gângoe – Simion Gabriela pentru încasarea creanței de 8,5 milioane lei și obținerea sprijinului inculpaților Murgeanu Gheorghe Răzvan și Stănescu Valentin.
Această din urmă sumă de bani a fost virată în contul aceleiași firme pe care inculpata o controlează prin intermediul unei rude.
De asemenea, în același scop, de a disimula proveniența sumelor de bani și a drepturilor asupra acestora, inculpata Gângoe –Simion Gabriela l-a instigat pe administratorul societății subcontractoare să efectueze plata unei sume de 3.000 de euro (reprezentând o parte din comisionul în sumă de 15.000 de euro pretins de Murgeanu Gheorghe Răzvan) către o altă persoană cu titlu de folos necuvenit pentru exercitarea influenței asupra directorului Stănescu Valentin și a altor persoane din cadrul Primăriei Sector 5 în scopul arătat mai sus.
Inculpaților li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.
La data de 16 martie 2016, inculpații Gângoe – Simion Gabriela și Murgeanu Gheorghe – Răzvan urmează să fie prezentați Tribunalului București cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.
Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție”.
Murgeanu a fost viceprimar al Capitalei, iar în 2013 a fost numit consilier de stat la Cancelaria președintelui în mandatul lui Traian Băsescu.
Fostul președinte Traian Băsescu afirmă că ordonanța de urgență privind interceptările nu răspunde nevoilor reale pentru că „multă vreme nu va putea fi operaționalizată de unele instituții care au primit dreptul de interceptare a comunicațiilor”, transmite Agerpres.
Potrivit fostului șef de stat, actul normativ are meritul că „închide gura acelora care în mod mincinos trâmbițau încheierea luptei anticorupție datorită CCR”.
”Ne trebuie calm! Problema interceptărilor a declanșat o dezbatere cu păreri pro și contra. Până la urma, guvernul a răspuns printr-un compomis presiunii infernale a instituțiilor de forță. În mod categoric ordonanța, poate și neconstituțională, nu răspunde nevoilor reale pentru că multă vreme nu va putea fi operaționalizat de unele instituții care au primit dreptul de interceptare a comunicațiilor. Ordonanța are însă meritul că închide gura acelora care în mod mincinos trâmbițau încheierea luptei anticorupție datorită CCR”, a scris Traian Băsescu, marți seară, pe pagina sa de Facebook.
Președintele MP subliniază că decizia CCR este fundamentală pentru continuarea consolidării statului de drept în România.
”De aceea este vital ca acum Parlamentul României să valorifice șansa pe care i-a dat-o CCR și să așeze problema sensibilă a interceptării comunicațiilor și a supravegherii tehnice la nivelul la care, legea să servească în mod optim și drepturile fundamentale și nevoile reale legate de securitatea națională, crima organizată și corupție. Ar putea fi opera de căpătâi a unui Parlament care a ratat un mandat întreg. Ne trebuie doar calm”, adaugă fostul președinte.
În prezent, în România, se exploatează un număr de 447 de zăcăminte de țiței și gaze naturale, iar principalele companii care au activităţi de producţie sunt OMV Petrom (petrol şi gaze) şi Romgaz (gaze naturale).
Conform proiectului de Strategie energetică, sunt 255 de zăcăminte comerciale de țiței și gaze naturale cu aproximativ 9.445 de sonde de țiței și 828 de sonde de gaze naturale, pentru care acordurile petroliere sunt deţinute de o singură companie, un producător de țiței și gaze naturale, adică OMV Petrom, societate controlată de OMV din Austria.
De asemenea, sunt 153 de zăcăminte comerciale cu aproximativ 3.200 de sonde de gaze naturale, pentru care acordurile petroliere sunt deţinute de o singură companie care desfăşoară activităţi în sectorul gaze naturale. Aici este vorba de compania de stat Romgaz Mediaş. Pentru alte 39 de zăcăminte pentru care au fost încheiate acorduri petroliere de dezvoltare-exploatare și exploatare petrolieră, având ca titulari diverse companii. Majoritatea acestor zăcăminte sunt mature, având o durată de exploatare de peste 25-30 ani.
În vederea descoperirii de noi zăcăminte de ţiţei şi gaze, în România, se desfăşoară operaţiuni de explorare în 36 de perimetre, din care: – Petrom deține dreptul de concesiune pentru 15 perimetre de explorare, dezvoltare șiproducție onshore, respectiv două offshore (în Marea Neagră). – Romgaz desfășoară operațiuni petroliere de explorare-dezvoltare-exploatare în 8 perimetre concesionate, în calitate de unic concesionar şi este concesionar asociat cu alte companii în 18 acorduri petroliere de explorare, dezvoltare. – Alte companii desfășoară operațiuni petroliere de explorare-dezvoltare-exploatare în 11 perimetre de explorare, dezvoltare şi exploatare.
Rezervele de țiței sunt limitate, în condițiile în care descoperirile din ultimii 30 de ani pot fi catalogate ca modeste cu excepţia unor semnale recente provenind ale Mării Negre, comercialitatea fiind încă în faza de analiză. OMV Petrom a finalizat campania de explorare a perimetrelor pe care le are concesionate în Marea Neagră. Decizia finală de a investi în exploatarea acestor perimetre va fi adoptată în aproximativ doi ani, dacă va putea fi dovedită viabilitatea lor comercială.
Compania şi partenerul său american, ExxonMobil, au investit în Marea Neagră 1,5 miliarde de dolari începând din 2008. Până acum, cele două companii au forat şapte sonde, iar cele mai multe dintre ele au „întâlnit acumulări de gaze”, potrivit raportului financiar al OMV Petrom aferent anului 2015. Spre finalul anului trecut, companiile Lukoil, PanAtlantic şi Romgaz au descoperit pe platforma continentală a României un zăcământ important de gaze.
Suprafaţă zăcământului atinge 39 km pătraţi iar rezervele, care urmează a fi confirmate de forajul de evaluare, pot depăşi 30 miliarde metri cubi de gaze naturale. România în prezent produce maxim 12 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Marea majoritate a resurselor geologice și a rezervelor sigure identificate până în prezent este localizată onshore (96%) și doar 4% în zona platformei continentale a Mării Negre.
La producţia medie anuală din ultimii ani (4,2 milioane tone) și în condiţiile unui declin anual constant al rezervelor sigure de 5% și o rată de înlocuire de 5% pentru rezervele de ţiţei şi condensat, se poate aprecia că rezervele actuale de ţiţei ale României s-ar putea epuiza într-o perioadă de aproximativ 23 de ani. Perspectivele privind evidențierea de noi rezerve sunt condiționate de investițiile în domeniul explorării geologice ale producătorilor autohtoni și companiilor internaționale care activează pe teritoriul României.
Pe termen scurt și mediu, rezervele sigure de țiței se pot majora prin implementarea unor noitehnologii care să conducă la creșterea gradului de recuperare în zăcămintele existente, iar, pe termen mediu și lung, prin implementarea proiectelor pentru explorarea zonelor de adâncime (sub 3.000 m), a zonelor cu geologie complicată în domeniul onshore și a zonelor offshore din Marea Neagră, îndeosebi a zonei de apă adâncă (sub 1.000 m). În România, valorificarea resurselor de ţiţei şi gaze naturale se realizează prin concesiune, în baza unor acorduri petroliere, de tip taxe – redevenţă, încheiate în urma unor oferte publice, între agenţii economici şi ANRM, acorduri care intră în vigoare după aprobarea acestora prin Hotărâri de Guvern.
Durata de valabilitate a unui acord petrolier este de maximum 30 de ani, cu posibilitatea de extindere cu încă 15 ani. Prevederile acordului rămân neschimbate pe toată durata acestuia. Drepturile și obligaţiile titularilor se păstreză pe toată durata nu convin modificarea unor prevederi prin acte adiţionale. Deşi se confruntă cu un declin natural al producţiei de ţiţei, România continuă să rămână a patra ţară producătoare de ţiţei din Uniunea Europeană, respectiv a cincea ţară din Europa. Raportată la producția europeană, producția națională de țiței reprezintă aproximativ 2% din producția Europei și circa 6% din cea a UE.
Întreaga producție internă de ţiţei este procesată la rafinăria Petrobrazi, deţinută de OMV Petrom, iar producţia internă de produse petroliere este destinată atât acoperirii pieței interne, cât și a exportului. Producția de materii prime pentru industria petrochimică este conjuncturală, din cauza funcționării cu intermitență a instalațiilor petrochimice, situație generată de conjunctura de pe piața internațională.
Industria petrolieră este un sector strategic al economiei naționale și un suport al dezvoltării pentru celelalte sectoare ale industriei și economiei românești. România are o experienţă de peste 150 ani în industria de țiței şi de peste 100 ani în industria gazelor naturale, producțiile anuale maxime fiind atinse în anul 1977 (14,65 mil. tone țiței), respectiv 1986 (36,3 mld. Mc gaze naturale).
Din cauza declinului natural al zăcămintelor de ţiţei şi gaze naturale, în principal, dar și reducerii volumului lucrărilor de explorare și a investiţiilor, producţia anuală de ţiţei şi gaze naturale a scăzut ajungând la aproape 4 milioane tone de ţiţei, respectiv 11,03 miliarde mc gaze naturale. Sectorul gazelor naturale din România are un istoric de 100 de ani, fiind unul dintre cele mai dezvoltate la nivelul Europei Centrale și de Est (ECE) din punct de vedere al producției anuale, rezervelor de gaze naturale disponibile și al infrastructurii.
Totodată, România deține o poziție favorabilă la nivel european din perspectiva independenței de sursele externe de gaze naturale, cea mai mare parte a consumului intern fiind acoperită din producția internă de gaze naturale. Ca resursă primară de energie, gazele naturale au o imporțantă însemnată pe piața internă de energie, cu o pondere de aproximativ 31% în consumul intern de energie primară, factorii careau determinat acest fapt fiind, printre alţii: – disponibilitatea relativ ridicată a resurselor de gaze naturale, precum și perspectivele descoperirii unor noi resurse comercializabile în zona offshore; – impactul redus asupra mediului înconjurător al gazelor naturale, comparativ cu alți combustibili fosili, și caracterul complementar față de energia electrică produsă din sursele regenerabile; – infrastructura existentă de extracție, transport, înmagazinare subterană și distribuție a gazelor naturale, extinsă pe întreg teritoriul țării; – poziția favorabilă a României în cadrul sistemului de transport internațional al gazelor naturale la nivelul ECE şi, implicit, posibilitatea de interconectare a Sistemului Național de Transport al gazelor naturale (Transgaz) cu sistemul vest-european și resursele de gaze din zona Mării Caspice și Orientul Mijlociu.
La o producţie medie anuală în România (11 mld. mc gaze naturale) și în condiţiile unui declin anual constant de 5% al rezervelor sigure de gaze naturale, coroborat cu o rată de înlocuire a rezervelor de gaze naturale de 80%, se poate aprecia că rezervele actuale de gaze naturale s-ar putea epuiza într-o perioadă de aproximativ 14 ani. Perspectivele privind evidențierea de noi resurse sunt condiționate de volumul investițiilor viitoare în domeniul explorării geologice ale producătorilor autohtoni și companiilor internaționale, care activează pe teritoriul României, precum și de rezultatul lucrărilor de explorare, în sensul evidențierii de noi zăcăminte.
Asemenea ţiţeiului, pe termen scurt și mediu, rezervele sigure de gaze naturale se pot majora prin implementarea unor noi tehnologii care să conducă la creșterea gradului de recuperare în zăcăminte, iar pe termen mediu și lung prin implementarea proiectelor pentru explorarea de adâncime (sub 3.000 m) și explorarea zonelor cu geologie complicată în domeniul onshore și a zonelor domeniului offshore din Marea Neagră, îndeosebi a zonei de apă adâncă (sub 1.000 m). OMV Petrom şi Romgaz îşi împart în mod egal producţia de gaze. Foarte mici contribuţi au Raffles Energy, Stratum Energy, Foraj Sonde, Amromco Energy.
Aceşti producători adună în total în jur de 5% din cota de pe piaţa producţiei de gaze. În anul 2012, s-a anunţat descoperirea unui zăcământ de gaze naturale, în urma forării sondei Domino-1, în perimetrul Neptun, cu resurse estimate la aproximativ 446 – 893 TWh. În situaţia în care operaţiunile ulterioare (în prezent, se forează a treia sondă în perimetrul Neptun) vor confirma fezabilitatea din punct de vedere tehnic și comercial a producţiei de gaze din blocul Neptun, acest zăcământ ar putea crește rezerva dovedită de gaze naturale a României cu 40%, până la 80%.
Totodată, această rezervă ar putea spori cu 60% producția internă anuală de gaze naturale. Se estimează că exploatarea perimetrului Neptun ar putea începe cel mai devreme înanul 2019.
Aproximativ 500 de refugiați ar urma să fie cazați într-o fostă unitate militară, pe litoralul românesc, la Vama Veche, 2 mai și Limanu. Potrivit știrilor protv, autoritățile nu au confirmat acest lucru încă, dar lucrările de amenajare sunt în plină desfășurare.
În localitatea Vama Veche, din județul Constanța, la mai puțin 20 de metri de granița cu Bulgaria, mai multe echipe de muncitori lucrează la foc continuu pentru a termina de reabilitat o fostă unitate militară. În acest loc urmează să fie cazați mai mulți cetățeni sirieni, care vor face parte din cota refugiaților repartizaţi ţării noastre.
Garda de Coastă a trimis acum câteva luni o solicitare tuturor autorităților din sudul litoralului, cerând informații despre clădiri care pot fi transformate în centre pentru refugiați.
Potrivit reprezentanților Instituției Prefectului, în spitalele din județul Argeș mai sunt internați miercuri 22 de copii care prezintă scaune diareice, cu 13 mai puțini decât în urmă cu o zi, un pacient fiind transferat la București în ultimele 24 de ore.
Copilul transferat la București are un an și a fost diagnosticat cu enterocolită acută cu germeni neprecizați.
La Spitalul de Pediatrie Pitești sunt internați 13 de copii, dintre care 12 mai mici de doi ani, alți șase copii, dintre care patru mai mici de doi ani, aflându-se la Spitalul Județean de Urgență Pitești. La secția de pediatrie a Spitalului Municipal Câmpulung Muscel sunt internați doi copii, toți având mai puțin de doi ani, iar la Spitalul Municipal Curtea de Argeș un copil mai mic de doi ani.
RADARDEMEDIA Le Monde ROMANIA TV Hotnews.ro Der Spiegel
 | |
 | |
My blog is worth $564.54.
How much is your blog worth?
Chinese
French
German
Italian
Japanese
Korean
Russian
Spanish
Octavpelin's Weblog 
Comentarii recente