AVENTURIERUL OCULTEI MONDIALE LA BUCURESTI,LUXEMBURGHEZUL KLAUS WERNER JOHANNIS SI SOATA SA CARMEN AU PLECAT IN TURCIA AZI 22 MARTIE 2016 PENTRU TREI ZILE INTR-O VIZITA OFICIALA LA ANKARA,INVITATI DE PRESEDINTELE TURCIEI RECEP ERDOGAN!

Preşedintele Klaus Iohannis a plecat, marţi, în Turcia, pentru trei zile, urmând să se întâlnească cu omologul său turc Recep Tayyip Erdoğan, dar şi cu şeful Guvernului Ahmet Davutoğlu, temele de discuţie fiind axate în jurul subiectului crizei migraţiei, precum şi a consolidării relaţiei între Bucureşti şi Ankara.

UPDATE Dan Mihalache, şeful Cancelariei Prezidenţiale, nu face parte din delegaţia pentru Turcia. Potrivit unor surse prezidenţiale, Dan Mihalache şi-a luat concediu de odihnă trei zile. Mihalache ar urma să revină la muncă mâine. Preşedintele României va avea, marţi, la Istanbul o întrevedere cu Guvernatorul provinciei, Vasip Şahin şi cu Primarul oraşului, Kadir Topbaş, precum şi o întâlnire cu diaspora românească. În a doua zi a vizitei oficiale, şeful statului merge la Ankara unde se va întâlni cu Preşedintele Republicii Turcia, Recep Tayyip Erdoğan. „Programul vizitei va cuprinde şi întrevederi cu Preşedintele Marii Adunări Naţionale, domnul İsmail Kahraman, precum şi cu Prim-ministrul turc, domnul Ahmet Davutoğlu. Obiectivul general al vizitei preşedintelui Iohannis vizează consolidarea cooperării bilaterale pe baza Parteneriatului Strategic dintre România şi Turcia, semnat în anul 2011. În cadrul discuţiilor oficiale vor fi abordate o serie de teme ale agendei bilaterale, regionale, internaţionale şi de securitate, precum cooperarea economică, colaborarea în cadrul NATO şi în domeniul militar, aspecte privind dialogul UE-Turcia, cu accent pe problemele migraţiei“, se arată într-o informare a Administraţiei Prezidenţiale

 

SCRIITORUL MARIANNE PATRICK ROEGIERS,OMDE TEATRU BELGIAN STABILIT IN FRANTA A DECLARAT CA ATENTATELE TERORISTE ISLAMISTE ALE ISIS LA BRUXELLES SE DATOREAZA DISOLUTIEI REGATULUI BEGIAN ,CARE A DEVENIT O PLACA TURNANTA A TERORISMULUI ISLAMIST!

Disoluţia statului belgian este una dintre cauzele principale pentru care ţara a devenit o placă turnantă a terorismului islamist, spune pentru Marianne Patrick Roegiers, scriitor şi om de teatru belgian stabilit de decenii în Franţa. Am vorbit mult în 2011 pe tema aceasta, când ţara a rămas 541 de zile fără guvern. Unii au spus atunci că aceasta este o dovadă a geniului, pentru că administraţia şi instituţiile au continuat să funcţioneze, în ciuda absenţei puterii politice. Această criză politică a arătat, în realitate, fragilitatea absolută a statului, cu un rege care nu are putere şi cu premieri care se succedă mereu, după cum dictează alianţele politice de conjunctură.

Pe acest teren democratic foarte fragil s-a închsitat terorismul. Nu este o întâmplare dacă aceşti indivizi – nu le dau numele pentru că prin acţiunile lor se plasează în afara societăţii – au ales anumite cartiere din Bruxelles pe post de baze ale acţiunilor loi. Este un oraş deschis, primitor, în inima Europei, unde, paradoxal, riscă cel mai puţin să fie urmăriţi şi descoperiţi.

Însă nu trebuie să ne înşelăm: azi nu este ameninţată capitala Flandrei sau a Belgiei, ci Europa, chiar inima sa. Belgienii, spre deosebire de francezi, consideră că nu au istorie, pentru că ţara lor este tânără, are mai puţin de 200 de ani. Istoria lor este construcţia europeană. Bruxelles-ul a devenit echivalentul Europei. De aceea este ţinta jihadiştilor. La fel a fost cazul când a fost lovită Franţa. Însă Franţa nu a văzut asta, nu a vrut să vadă: ea s-a gândit, cum o face deseori, că este singura vizată. Şi că responsabilitatea aparţine Belgiei.

Atentatele de la Paris au fost planificate în Belgia, este adevărat. Laxitatea autorităţilor locale, care au lăsat ca jihadismul să prolifereze pe teritoriul lor, este evidentă. Suntem în faţa unei ameninţări inedite, care aduce împreună două sfere altfel îndepărtate: un teren familial şi amical concentrat în cartierul Molenbeek sau în alte părţi, şi o organizaţie hiper-internaţională care conduce aceste celule de la distanţă. În loc să diabolizeze în permanenţă Molenbeek, Franta ar fi cea mai avizată să fie de partea Belgiei si să termine o dată cu paternalismul acesta de proximitate pe care l-a manifestat mult timp faţă de vecinii săi.

Franţa este mult prea concentrată asupra ei şi declaraţiile ministrului de Interne francez m-au indignat. Desigur, belgienii sunt culpabilizaţi, însă disoluţia statului belgian este de vină pentru instalarea terorismului. Belgia nu mai exista ca stat.

Dacă atentatele vizează Belgia este din cauza situaţiei sale de a fi la răscruce, în faţa Marii Britanii, lângă Olanda şi Germania. În aceste condiţii, ţara este considerată o baza de lansare foarte bună către Franţa.

 

CIRCULA PE NET.INTERPELAREA FARA FRICA A SENATORULUI VALER MARIAN CATRE MINISTRUL JUSTITIEI RALUCA PRUNA:”PARINTII NOMENCLATURISTI AI MONICAI GHERGHESCU ,FOSTA MACOVEI SI LULUTZA LASCU,FOSTA KOVESI SI GOANA DUPA CASELE ALTORA!”

Interpelare a senatorului Valer Marian adresată doamnei ministru al Justiţiei, Raluca Alexandra Prună.

Tatăl fostului ministru al Justiţiei Monica Macovei, domnul Vasile Gherghescu, a primit în timpul regimului comunist (pe care l-a servit ca magistrat în perioada bolşevică şi ca înalt nomenclaturist, respectiv ca şi consilier în Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România, în perioada ceauşistă, când a fost decorat pentru meritele sale în slujirea regimului cu Steaua Republicii, prin decret semnat de preşedintele Nicolae Ceauşescu) o vilă impozantă în Bucureşti (în zona Parcului Ioanid), din care fuseseră alungaţi proprietarii, familia Petrini. Deşi în anul 1995 au fost notificaţi asupra cererii de revendicare a imobilului de către fiica proprietarilor de drept, Ana Maria Petrini, soţii Vasile şi Silvia Gherghescu au reuşit să cumpere vila în 1996, profitând de prevederile Legii nr.112/1995 privind vânzarea către chiriaşi a caselor naţionalizate de regimul comunist, cu concursul fiicei lor, care a devenit avocat, după o carieră de procuror de 15 ani, şi care, în calitate de apărător metamorfozat al drepturilor omului, inclusiv al dreptului la proprietate, a înfierat public în mod repetat şi cu mânie proletară actul normativ de care s-au prevalat părinţii săi. În această situaţie, urmaşa proprietarilor de drept a apelat la justiţie şi a obţinut retrocedarea vilei prin hotărâri favorabile la Tribunalul Bucureşti şi la Curtea de Apel Bucureşti.

În 2005, după ce doamna Monica Macovei a ajuns ministru al Justiţiei, petenta Ana Maria Petrini a pierdut însă vila la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a admis recursul soţilor Gherghescu şi a schimbat integral hotărârea iniţială, în sensul că a respins acţiunea în restituire. Petenta a obţinut o soluţie favorabilă de-abia în anul 2013, după ce a fost sesizată Inspecţia Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, care a constatat nelegalităţi şi iregularităţi făcute de instanţa supremă în favoarea părinţilor doamnei Monica Macovei, în baza cărora a fost iniţiată revizuirea procesului, a fost anulată decizia Înaltei Curţi şi cauza a fost trimisă spre rejudecare. În final, după un alt proces, Tribunalul Bucureşti a hotărât ca proprietarul de drept să intre în posesia imobilului pentru care s-a judecat din 1995.

Un caz de nelegalitate similar a fost sesizat la adresa tatălui fostului procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Laura Codruţa Kovesi, actualmente procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, domnul Ioan Lascu, care a deţinut funcţia de prim-procuror al Parchetului Mediaş timp de 30 de ani.

În timpul regimului comunist, în timp ce exercita funcţia de procuror şef al Procuraturii locale Mediaş şi avea calitatea de membru al Comitetului executiv municipal Mediaş al Partidului Comunist Român, domnul Ioan Lascu a primit în chirie o casă naţionalizată (cu anexe garaj şi coteţ), situată pe strada Sondorilor nr.14 din Mediaş, pe care a cumpărat-o după Revoluţie, profitând de prevederile Legii nr.112/1995. Casa respectivă a aparţinut cetăţeanului român de naţionalitate germană Krestel Johann, care a plecat definitiv în Germania înainte de 1989, astfel că a fost naţionalizată, cu plata de despăgubiri. Această casă a fost construită în sistem duplex cu casa situată pe strada Sondorilor nr.12 (având, de asemenea, anexe garaj şi coteţ), care a aparţinut cetăţeanului Krestel Hanz, verişor cu Krestel Johann, care a plecat definitiv din ţară în aceeaşi perioadă, astfel că şi aceasta a fost naţionalizată, cu plata de despăgubiri. Casa de pe strada Sondorilor nr.12 a fost închiriată înainte de 1989 soţilor Spineanu Ilie şi Doina, care au cumpărat-o, de asemenea, în baza Legii nr.112/1995, încheind în acest sens contractul de vânzare-cumpărare nr.2690/29.05.2002 cu Primăria municipiului Mediaş şi înscriind-o în Cartea Funciară potrivit încheierii nr.2202/29.05.2002. Conform unui memoriu înaintat de soţii Spineanu Ilie şi Doina Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii din Senatul României în data de 25.09.2012, după adoptarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, procurorul şef Lascu a pus ochii şi pe casa vecină de pe strada Sondorilor nr.12, incitându-i pe foştii proprietari Krestel Hanz şi Regina să efectueze demersuri pentru redobândirea acesteia. Astfel că, în urma unor demersuri dubioase în justiţie, s-a ajuns, în mod stupefiant, la desfiinţarea contractului de vânzare-cumpărare a imobilului de pe strada Sondorilor nr.12 de către soţii Spineanu Ilie şi Doina, prin sentinţa civilă a Tribunalului Sibiu nr.205/25.02.2008, rămasă definitivă prin decizia civilă a Curţii de Apel Alba Iulia nr.86/A/09.05.2008 şi irevocabilă prin decizia civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr.10.063/11.12.2009, deşi foştii proprietari nu au depus, în termen legal, notificare legală de restituire a imobilului în natură ci doar o notificare pentru despăgubiri băneşti.

Potrivit memoriului, soţii Krestel Hanz şi Regina au fabricat în 2004, după depunerea notificării pentru despăgubiri băneşti, o notificare de restituire în natură, în care se menţionează că aceasta a fost expediată în anul 2001, dar instanţa de judecată a înlăturat-o din probatoriu întrucât nu a ajuns la nicio instituţie în termenul stipulat prin Legea nr.10/2001. În această situaţie, soţii Spineanu au formulat plângere pentru fals intelectual şi uz de fals împotriva soţilor Krestel Hanz şi Regina şi a executorului judecătoresc Tudor Vasile Petru, dar Parchetul de pe lângă Judecătoria Mediaş, la care activa procurorul Ioan Lascu, a dispus neînceperea urmăririi penale după ce a tergiversat soluţionarea cauzei din 2005 până în 2010. După aproape un deceniu de procese, soţii Spineanu au pierdut şi au părăsit casa poftită de părinţii fostului procuror general al României, Laura Codruţa Kovesi, actualmente procuror şef al DNA. În Mediaş s-a vehiculat în perioada respectivă că scopul acestor demersuri a fost acapararea casei deţinute de soţii Spineanu de către procurorul şef Ioan Lascu în vederea mutării în aceasta a fratelui doamnei Laura Codruţa Kovesi, Sergiu Lascu, director adjunct la Societatea Naţională Transgaz.

Consider că, raportat la aspectele prezentate, Consiliul Superior al Magistraturii ar trebui, ca şi în cazul părinţilor ex-ministrului Justiţiei Monica Macovei, să dispună efectuarea de verificări prin Inspecţia Judiciară asupra nelegalităţilor şi neregularităţilor din dosarele civile şi penale care au avut ca obiect litigiile dintre familiile Spineanu Ilie şi Doina respectiv Krestel Hanz şi Regina, precum şi asupra potenţialelor influenţe exercitate asupra justiţiei şi administraţiei locale de procurorul şef Ioan Lascu şi de fiica sa Laura Codruţa Kovesi, care a deţinut în perioada soluţionării litigiilor funcţiile de procuror şef al structurii locale Sibiu a DIICOT şi de procuror general al României. Un argument în acest sens este şi faptul că Primăria municipiului Mediaş nu s-a comportat şi nu s-a apărat în litigiile respective ca un proprietar, în numele Statului Român, cel mai probabil datorită influenţelor exercitate de procurorul şef Lascu.

Pentru considerentele expuse, vă solicit, în calitate de ministru al Justiţiei şi de şef al Ministerului Public, să dispuneţi Inspecţiei Judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi procurorului general interimar al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să efectueze verificări asupra nelegalităţilor şi neregularităţilor din dosarele civile şi penale care au avut ca obiect litigiile dintre familiile Spineanu Ilie şi Doina respectiv Krestel Hanz şi Regina referitor la imobilul situat pe strada Sondorilor nr. 12 din municipiul Mediaş, precum şi cu privire la activitatea şi conduita necorespunzătoare a magistraţilor care au soluţionat dosarele respective, a căror imparţialitate a putut fi afectată în urma exercitării unor posibile influenţe, urmând să-mi comunicaţi constatările efectuate şi măsurile dispuse.

În sprijinul verificărilor solicitate, anexez prezentei interpelări copii de pe memoriul soţilor Spineanu Ilie şi Doina, notificările înaintate de soţii Krestel Hanz şi Regina şi decizia civilă a Curţii de Apel Alba Iulia nr. 221/2012, pronunţată în data de 19.04.2012 în dosarul nr. 2420/257/2010.

Solicit răspuns scris şi verbal.

Senator

Valer Marian

 

CONCLUZIILE SUBIECTIVE ALE CORPULUI DE CONTROL AL PREMIERULUI DE BRUXELLES,JULIEN CIOLOS,IN CAZUL TRAGEDIEI DE LA COLECTIV:”CINE ARE INTERESUL SA PUNA BATISTA PE TAMBAL”,IN CAZUL MAINII CRIMINALE CARE A PUS LA CALE CU TINERII IDIOTI DE LA MULTINATIONALE SI SPONSORIZATI DE FUNDATIA MILIARDARULUI AMERICAN ,DE ORIGINE EVREIASCA GEORGE SOROS,DEBARCAREA GUVERNULUI PERFORMANT VICTOR PONTA?,POATE NE RASPUNDE PENALUL „CORUPTIA UCIDE”,SAMSARUL DE COPII KLAUS WERNER JOHANNIS-LUXEMBURGHEZUL!

Intervenția de urgență în urma incendiului de la clubul Colectiv, din seara de 30 octombrie 2015, a fost în mare parte o acțiune necoordonată, cu elemente de improvizație a autorităților, se arată într-o sinteză a raportului Corpului de control al premierului privind intervenția în acest caz.

Conform documentului, absența coordonării a fost generată în principal de „lipsa de exerciții în caz de urgențe majore, neconcordanțe în legislație și baza materială deficitară”.

Vă prezentăm câteva paragrafe din acest document:

„Cu toate că cel puțin unul dintre apelurile primite conținea elemente care arătau existența unei situații foarte grave, Planul Roșu de
Intervenție nu a fost declanșat imediat ci doar după parcurgerea unor etape, prevăzute în legislația în vigoare, care pot fi descrise ca fiind birocratice, în condițiile în care aceeași legislație permite și mecanisme mai rapide de intervenție pentru alte situații de urgență (dezastre aviatice sau feroviare etc). Astfel, Planul Roșu de Intervenție a fost declanșat, la ora 22:50, la 18 (optsprezece) minute de la primele apeluri la numărul unic de urgență și la 7 (șapte) minute de la momentul informațiilor primite de la echipajele aflate la locul intervenției.
 Deși rezultă că Planul Roșu de Intervenție a fost declanșat de către Prefectul Municipiului București, există elemente de incertitudine cu privire la comunicarea declanșării către toate entitățile implicate în intervenție. De exemplu: Direcția Generală de Poliție a Municipiului București a comunicat oficial CCPM că nu i-a fost transmisă informarea cu privire la declanșarea Planului Roșu de Intervenție la nivelul municipiului București și județului Ilfov. Mai mult decât atât, înscrisurile transmise de Serviciul de Ambulanță București-Ilfov, Jandarmeria Municipiului București și Poliția Locală a Municipiului București nu fac referire la momentul la care a fost instituit Planul Roșu de Intervenție.
 Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU) a coordonat, la fața locului, doar activitatea de prim ajutor calificat și asistență medicală de la locul evenimentului, nu toate activitățile de intervenție.
 Lipsa aparentă a unei coordonări reale a operațiunii de intervenție, a fost evidențiată și de faptul că unele echipaje s-au panicat și au început să comunice haotic informații către dispecerat.
 Baza materială a Serviciului de Ambulanță București-Ilfov și numărul personalului au fost și sunt insuficiente chiar și raportat la intervenția în situații obișnuite, element în măsură să afecteze grav capacitatea de 4/7
intervenție a acestei structuri. La aceasta se adaugă nivelul scăzut al salariilor personalului medical din cadrul SABIF, ceea ce determină plecarea acestuia către alte state. Astfel, la data de 30.10.2015, Serviciul de Ambulanță București-Ilfov dispunea de 182 de ambulanțe, din care 152 se aflau în stare de funcționare. Din numărul de ambulanțe funcționale, la data de 30.10.2015, 76% erau foarte vechi și în situație de casare. Conform legislației și raportat la numărul populației, declarate statistic la nivelul municipiului București și al județului Ilfov, la data de 30.10.2015, Serviciul de Ambulanță București-Ilfov ar fi trebuit să funcționeze cu un număr de 1.740 angajați, dar acesta funcționa doar cu un număr de 868 de persoane, având astfel un deficit de 50,11%.
 Raportul Direcției de Sănătate Publică a municipiului București conține date contradictorii atât în ceea ce privește numărul pacienților din fiecare spital, cât și în ceea ce privește numărul infecțiilor nosocomiale, ridicând suspiciuni în privința controalelor în baza cărora a fost întocmit.
 Din datele aflate la dispoziția nu rezultă că la data de 30.10.2015 ar fi existat Planul Alb cadru la nivelul Ministerului Sănătății. iar la nivelul fiecărei unități spitalicești de urgenţă, din București în care au fost internate victimele de la clubul Colectiv, planul alb fie nu exista deloc, fie procedura nu a fost respectată.
 Unitatea de îngrijire a arșilor gravi din cadrul Clinicii de Chirurgie Plastică și Microchirurgie Reconstructivă din cadrul Spitalului Clinic de Urgență București (Floreasca) era, la data de 30.10.2015, complet dotată și funcțională, atât la nivelul saloanelor, sălii de pansamente, sterilizării proprii, cât și a blocului operator. În noaptea de 30/31 octombrie 2015 au fost efectuate 78 operații în blocul operator din Unitatea de îngrijire a arșilor gravi, dintre care 67 pentru pacienții victime ale incendiului de la clubul Colectiv și 11 operații pentru pacienții internați în urma altor evenimente. Unitatea nu a fost și nu este folosită, desi este cea mai modernă și poate asigura cea mai bună îngrijire pentru pacienții cu arsuri grave.
 Mecanismul de protecție civlă al Uniunii Europene nu a fost activat de către Statul roman, deși acesta era aplicabil. Pe viitor, CCPM propune ca acest mecanism să fie activat, acolo unde situația o impune, chiar dacă în paralel sunt întreprinse și alte demersuri.
 La data efectuării controlului au fost constatate mai multe neconcordanțe legislative la nivelul actelor normative care
reglementează acordarea asistenței de urgență în caz de accidente colective, calamități și dezastre în fază prespitalicească.
 Ca notă unitară în ceea ce privește datele primite de la diversele entități implicate, s-a remarcat lipsa de coerență și datele contradictorii cu privire la numărul de echipaje existent la fața locului, numărul total de victime, numărul de pacienți internați în fiecare spital, numărul de pacienți depistați cu infecții nosocomiale, numărul de pacienți transferați în afara țării și locația acestora, raportările fiind confuze chiar și-n privința numărului total de decese.
 Modul de acțiune al instituțiilor implicate în intervenția din seara de 30.10.2015 este apreciat ca fiind unul sub medie, raportul
constatând că există instituții care și-au făcut datoria în mod corespunzător și altele care au manifestat deficiențe, astfel:
Corespunzător:
Instituția Prefectului, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, Direcția
Generală de Jandarmi a Municipiului București, Serviciului de Ambulanță București-Ilfov, Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare
și Descarcerare.

1 Activitatea Institutului Național de Sănătate Publică nu a fost evaluată întrucât nu au fost suficiente date și activitatea acestuia nu a fost vizată de prezenta acțiune de control.
Au manifestat deficiențe:
 Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Dealul Spirii” București – Ilfov În principal, această instituție nu a respectat
procedurile în ceea ce privește posibila declanșare mai devreme a Planului Roșu de Intervenție, nu a alertat echipajele din cadrul
serviciilor de sprijin, a existat o succesiune la comanda operațiunilor a unui număr mare de persoane într-un interval foarte mic de timp, iar pe durata controlului, nu a reușit să furnizeze numărul exact și felul utilajelor care au participat la acțiunea din data de 30.10.2015;
 Departamentul pentru Situații de Urgență În principal această instituție nu a respectat prevederile imperative ale Ordonanței de
Urgență a Guvernului nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situațiilor de urgență, precum și pentru modificarea și completarea O.U.G. nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, în ceea ce privește coordonarea în ansamblu a situațiilor de urgență, nu doar a activității de prim ajutor calificat și asistență medicală de la locul evenimentului;
 Spitalele unde au fost internate victimele. Concluzia se referă, în ansamblu, la spitalele în care au avut internate victime ale incendiului de la clubul Colectiv. Astfel, au fost evidențiate probleme din cauza inexistenței planurilor albe de asistență în situații de urgență, la care se adaugă nefuncționarea la capacitate a Clinicii de Chirurgie Plastică și Microchirurgie Reconstructivă din cadrul Spitalului Clinic de Urgență București (Floreasca) și a raportărilor contradictorii atât în privința numărului de victime internate cât și în privința infecțiilor nosocomiale;
 Direcția de Sănătate Publică a municipiului București.
Concluzia are la bază raportul acestei instituții, care conține date neconcludente și contradictorii, atât în ceea ce privește numărul
pacienților din fiecare spital cât și în ceea ce privește numărul infecțiilor nosocomiale, ridicând suspiciuni în privința controalelor în
baza cărora a fost întocmit. De asemenea, inexistența planurilor albe la nivelul spitalelor poate fi imputată și acestei instituții din cauza neimplicării în elaborarea acestor planuri.
În consecință, se impune reformarea radicală și îmbunătățirea sistemului de asistență de urgență în caz de accidente colective, calamități și dezastre în fază prespitalicească, precum și a asistenței de urgență în cadrul spitalelor.
Controlul nu a putut concluziona cu privire la cauzele deceselor victimelor dezastrului din Colectiv, ulterior datei de 30.10.2015, având în vedere datele medicale insuficiente aflate la dispoziție”.

Documentul poate fi consultat integral aici

 

REACTIA RAPIDA A REPUBLICANULUI DONALD TRUMP,CARE VA CASTIGA ALEGERILE PREZIDENTIALE IN USA CU PRIVIRE LA ATENTATELE TERORISTE DE LA BRUXELLES:”SE VA INTAMPLA SI LA NOI!”

Este puţin probabil ca Donald Trump, favoritul republicanilor americani în cursa pentru Casa Albă, să fi ştiut ce se întâmplă şi mai cu seama ce urma să se întâmple la Paris, Bruxelles sau pe rutele migraţioniste din Balcani, în momentul în care a început să ceară construirea unui zid care să oprească intrarea imigranţilor mexicani în SUA.

În scurt timp, Trump nu mai era singurul care să apere asemenea poziţii. Au urmat premierul ungar Viktor Orban cu al sau gard la graniţele cu vecinii, au urmat statele din Balcanii de Vest şi apoi Austria.

Pe 22 martie, Donald Trump a nu a ratat momentul tragic al atentatelor de la Buxelles pentru a-şi susţine poziţia. Trump scrisese deja pe reţele de socializare, în ianuarie, că Bruxelles-ul a ajuns o “gaură împuţită”.

Acum el scrie astfel: “Vă amintiţi ce loc frumos şi sigur era Bruxelles-ul? Nu mai este aşa! Eu aş închide graniţele. Musulmanii trebuie să fie mai deschişi cu poliţia. Trebuie să spună când văd cum oamenii fabrică bombe în apartamentele de la parterul cladirilor. Acesta este doar începutul. Va fi tot mai rău. Este scăpat de sub control. Nu-i putem lăsa pe aceşti oameni să vină în ţara noastră. Ei nu se asimilează în societate. Se întâmplă ceva diferit. Musulmanii trebuie verificaţi foarte, foarte atent. Musulmanii nu se asimilează usor în alte ţări. Ceva nu e în regulă. Probabil se va întâmpla şi aici”.

Atacuri teroriste la Bruxelles

ORIZONT ALTERNATIV

Doua atacuri teroriste au avut loc marti dimineata in Bruxelles, capitala Belgiei. Primul s-a produs in jurul orei locale 8,00 (9,00 – ora Bucurestiului) la aeroportul international Zaventem, unde au avut loc doua explozii, soldate cu 11 morti si 81 de raniti, dupa cifrele provizorii indicate de autoritatile belgiene.

Al doilea a avut loc la o ora dupa cel de la aeroport si s-a produs in statia de metrou Maelbeek, foarte aproape de sediile institutiilor europene, si s-a soldat cu 15 morti si 55 de raniti, dupa cum indica aceleasi surse.

Atentatul de la aeroportul Zaventem a fost unul de tip sinucigas, precizeaza autoritatile belgiene, martori oculari declarand ca au auzit focuri de arma si strigate in araba cu putin inainte de producerea exploziilor.

Prima explozie de la aeroport a avut loc la terminalul  „plecari”, chiar sub panoul de afisaj al curselor aeriene, iar cea de-a doua in zona celuilat…

Vezi articolul original 333 de cuvinte mai mult

A fost suspendat doi ani din poliție pentru că i-a insultat pe teroriștii islamiști!

Bogdan Calehari

Sebastien Jallamion este polițist sau, mai corect spus, a fost. Nu mai este, pentru că n-a aflat la timp că Statul francez se transformă, treptat, într-unul islamic. Miile de moschei, sutele de școli coranice, rugăciunile pe străzi, femeile învăluite în burka, mâncare halal la cantinele școlilor, căsătoriile poligame, piscinele separate pentru femei și bărbați, reclamarea “rasiștilor” și “islamofobilor” de către “poliția religioasă” formată din organizațiile și oengeurile islamofile și condamnarea de către justiția franceză a celor care îndrăznesc, sub o formă sau alta, să critice Islamul în public, nu l-au făcut să bănuiască nimic.

Avea însă să deschidă ochii în fața realității în septembrie 2014, când cetățeanul francez Herve Gourdel a fost răpit și decapitat în Algeria de către teroriștii islamiști din gruparea AQMI, care făcuse jurământ de supunere în fața Statului Islamic. Atunci, Sebastien Jallamion, șocat de oribila crimă, și-a deschis sub pseudonim o pagină pe Facebook. Acolo și-a…

Vezi articolul original 732 de cuvinte mai mult

Teroristul rămâne. Și Studenta? Afară!

Bogdan Calehari

Merouane Benahmed este un terorist jihadist. Unul veritabil. Membru al GIA (Grupul Islamic Algerian), a comis numeroase atentate teroriste în Algeria. El și tovarășii lui de jihad au luptat pentru instaurarea unui Stat islamic – asemenea ISIS. Pentru asta, statul algerian l-a condamnat la moarte. În lipsă, pentru că Benahmed si-a găsit, asemenea altor mulți teroristi islamiști, adăpost în Franța. În Algeria de Nord, cum i se mai spune Hexagonului, Merouane Benahmed s-a ocupat cu ce știa mai bine, așa că, în 2006, a fost condamnat de justiția franceză la 10 ani de recluziune “pentru asociere cu raufăcătorii în vederea intreprinderii unor acțiuni teroriste”. Deasemenea, i s-a interzis să mai trăiască în Franța după ispășirea pedepsei.

Cine a primit 10 ani de pușcărie de la justiția franceză – complicea răufăcătorilor – , chiar că avea de gând să facă una nefăcută până atunci. Poate Merouane Benahmed intenționa să arunce în…

Vezi articolul original 596 de cuvinte mai mult

Bruxellistan, capitala Eurabiei

Bogdan Calehari

Statul Islamic are capitala și cartierul general la Raqaa, în Siria. Și școlarii știu acum lucrul acesta. Cu excepția celor din serviciile secrete europene, puțini știu însă că Statul Islamic are un cartier general și în Europa, la Bruxelles, în cartierul Molenbeek, la nici doi kilometri de sediul Uniunii Europene. De aici au plecat cei 8 teroriști, care au ucis pe 13 noiembrie, la Paris, 132 de oameni și aici s-a refugiat vestitul Salah Abdeslam – singurul  terorist care a scăpat.

De altfel, imediat dupa Bataclan, Sindicatul Polițiștilor Francezi (SPF) a pus degetul pe rană, cerând  ca Molenbeek să fie plasat sub tutelă europeană, deoarece este, spunea comunicatul, “cartierul general al Statului Islamic în Uniunea Europeană.” Constare corectă, dar propunerea nu constituia decât un paliativ, dacă nu era pusă sub supraveghere și Belgia – țară care a furnizat, raportat la numărul populației, cel mai mare număr de jihadiști, Statului Islamic…

Vezi articolul original 1.033 de cuvinte mai mult

CINICUL SI AROGANTUL CETATEAN GERMAN ,SLUGA OCULTEI MONDIALE,PENALUL KLAUS JOHANNIS DESPRE EXPLOZIIILE DE LA BRUXELLES:”TERORISMUL A RAMAS IN INIMA EUROPEI!”

Klaus Iohannis a făcut primele declaraţiile privind exploziile din aeroportul din Bruxelles, în deschiderea unui eveniment dedicat francofoniei.

Președintele a precizat că, „dacă se confirmă ipoteza unui atentat”, atunci este un eveniment care ne arată că terorismul a rămas în inima Europei, subliniind faptul că solidaritatea trebuie să rămână un lucru „foarte important”.

„Noi suntem îngroziţi şi întristaţi şi folosim acest prilej pentru a exprimă întreagă compansiune şi condoleanţe celor loviţi de acest incident, autorităţilor belgiene, poporului şi cred că dacă se confirmă ipoteza unui atentat, este un eveniment care ne arată că terorismul a rămas în inima Europei. Suntem extrem de îngrijoraţi şi vom urmări evoluţia de la Bruxelles. Nu am vrut să trec peste acest incident. Acesta vine să sublineze lucrul foarte important: solidaritatea noastră”, a mai spus Iohannis.

 

AMBASADA ROMANIEI IN REGATUL BELGIEI TINE LGATURA PRMANENTA CU MAE,IN URMA EXPLOZIILOR DE MARTI DIMINEATA DE LA AEROPRTUL DIN BRUXELLES!,PANA LA LA ORA ACEASTA NU SUNT VICTIME DIN RANDUL TURISTILOR ROMANI!

Ministrul român de Externe a anunțat marți că face verificări pentru a afla dacă printre victimele exploziilor de la aeroportul din Bruxelles se află cetățeni români.

„Ca urmare a exploziilor înregistrate în cursul dimineţii de astăzi la aeroportul din Bruxelles, Ambasada României în Regatul Belgiei a întreprins în regim de urgenţă demersurile legale pe lângă autorităţile locale, inclusiv pe lângă autorităţile aeroportuare şi reprezentanţii biroului TAROM de la Bruxelles, în vederea obținerii unor informaţii suplimentare cu privire la circumstanțele producerii incidentului şi cetăţenia persoanelor afectate.

Ambasada României în Regatul Belgiei menţine contactul cu autorităţile locale şi este pregătită să acorde asistenţă consulară de specialitate în limita competenţelor legale”, este comunicatul transmis de reprezentanții instituției.

Marți dimineață, două explozii au avut loc pe aeroportul din Bruxelles. Potrivit primului bilanț al presei, ar exista cel puțin 11 morți și peste 20 de răniți.

 

EXPLOZII LA BRUXELLES!BELGIA IN ALERTA MAXIMA!

Update: După cele două explozii care au avut loc marți dimineață pe aeroportul internațional din Bruxelles, la o oră distanță, o nouă explozie a avut loc la staţia de metrou Maelbeek.

Nivelul de alertă teroristă a fost ridicat la 4, nivelul maxim, pe întreg teritoriul ţării. Traficul feroviar spre aeroportul Zaventem a fost suspendat. Aeroportul internațional a fost închis, toate zborurile spre şi dinspre Belgia au fost anulate.

Două explozii au avut loc marți dimineață pe aeroportul internațional din Bruxelles. Potrivit unui prim bilanț, 11 persoane au murit, 25 fiind rănite. Aeroportul a fost închis, iar zborurile spre capitala Belgiei, deviate.

Autorităţile au activat planul de catastrofă regională şi toate drumurile care duc spre aeroport sunt închise, inclusiv traficul feroviar spre şi dinspre aeroport care a fost închis.

Aeroportul Zaventem, cel mai mare din Belgia și unul dintre cele mai mari din Europa, se află în apropiere de sediul NATO de la Bruxelles.

Din primele fotografiile care au apărut și au fost publicate de presa internațională se poate vedea că aeroportul are geamurile sparte, fumul se ridică deasupra clădirii, iar o porțiune din plafon s-a prăbușit. Potrivit Sky News, exploziile au avut loc în salonul de Plecări, lângă ghişeul companiei American Airlines.

Într-o intervenție telefonică pentru Știrile B1 TV, antrenorul Mircea Rednic a dezvăluit că fiica sa se afla pe aeroportul, urmând ca la ora 10.20 să decoleze spre România.

„În timp ce vorbeam cu ea s-a auzit o explozie foarte puternică. Acum cinci minute au fost preluați de cei de la Securitate, băgați într-o încăpere. Stau acolo închiși. E o gălăgie mare, fum, cădeau tavanele în timp ce alergau. Fiica mea e speriată. E haos mare acolo, era plin aeroportul. Acum sunt toți scoși pe pistă”, a spus Rednic.

În urmă cu doar câteva zile, poliția belgiană l-a arestat pe teroristul principal al atacurilor de la Paris, din noiembrie, Salah Abdeslam.

 

CUM AU AJUNS STRAINII SUB GUVERNUL DE LA BRUXELLES CONDUS DE JULIEN CIOLOS ,PREMIERUL LUI KLAUS JOHANNIS ,PROPRIETARI PE 40% DIN PAMANTUL ARABIL AL TARII!

Ţara noastră este singura din Uniunea Europeană care nu a notificat Uniunea Europeană pentru instituirea de restricţii la cumpărarea pământului de către cetăţenii străini.

Astfel s-a ajuns ca astăzi, 40% din cele 10 milioane de hectare de teren arabil din România să fie exploatat de către fermieri din alte state. Anul trecut românii au vândut un milion de hectare, iar în 2014 au fost anunţuri pentru 997.000 de hectare.

Mare parte din aceste suprafeţe au ajuns în mâinile străinilor pentru că puterea de cumpărare a lor e mult mai mare decât a fermierului autohton. ”Am o listă aici și sigur că este surprinzător, anul trecut au fost prezentate ca intenție de a fi vândute aproape 1 milion de hectare din terenul agricol al țării noastre. Deci vorbim doar de anul 2015”, a declarat ministrul agriculturii, Achim Irimescu, în cadrul emisiunii Viața Satului difuzată de TVR1.

De ce vin străinii în ţara noastră? Un răspuns l-a dat un fermier român: „În Spania, pământul e roșu. În Franța, au aparate de scos pietroaiele cât palma, turtite din nisip, ca să poată să cultive. În Anglia, numai nisip și noi avem minunea lumii și nu suntem în stare să ne uităm”, au fost cuvintele adresate recent de medicul veterinar și fermier Mihai Petcu la Conferinţă Naţională a Fermierilor.

România a liberalizat piața funciară la 1 ianuarie 2014, conform obligațiilor incluse în Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, ceea ce permite persoanelor fizice din UE să cumpere terenuri agricole în țară, demers care a modificat regimul existent până la finele lui 2013, când doar persoanele juridice aveau dreptul să cumpere terenuri agricole.

Vicepreşedintele Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaţilor, Valeriu Steriu, a dezvăluit cum sunt ajutaţi străinii să cumpere pământ în România, în timp ce fermierul român porneşte la drum dezavantajat.

Un fermier care lucrează un teren în Franța și are o profitabilitate datorită subvenției de acolo, își permite să-și dezvolte o nouă afacere cu acea subvenție mare de acolo. El poate investi într-o altă țară. Cum se și întâmplă de foarte multe ori. Sunt mulți fermieri veniți la noi din Olanda, Franța, Belgia care-și mențin sau nu-și mai mențin operațiunile în țările lor, dar mută în altă parte profitabilitatea obținută. E adevărat, este o investiție, dar pe termen lung îmi pierd o resursă care-mi poate produce, să spunem, mai multe locuri de muncă și elemente de protecție socială. Dacă asociem și faptul că, din nefericire, volumul mare de produse alimentare vândute astăzi în România vin din marile lanțuri de supermarketuri, ne dăm seama că avem pe tot lanțul: producție, prelucrare și desfacere un dezechilibru major între capitalul românesc și capitalul străin, a declarat Valeriu Steriu, a spus Steriu pentru Agro TV.

Conform politicianului, românul nostru este unul dintre cei patru fermieri din Europa care încasează cea mai mică subvenție pe suprafață. Fermierii stăini beneficiază de subvenții uriașe, uneori și de trei ori mai mari. De exemplu, în Olanda subvenţia este de 450 de euro/ha, în Belgia de 400 de euro/ha, în Franţa de 300 de euro/ha, în timp ce la noi este de 170 de euro/ha. Agenţia Hitch&Mosher, specializată în tranzacţionarea de teren agricol în vestul ţării, susţine că investitorii străini sunt dispuşi să plătească până la 7.000 de euro pentru un hectar de teren agricol în Câmpia de Vest a României, pentru că obţin randamente superioare celor din alte ţări europene.

„În 2015, piaţa terenurilor agricole şi-a menţinut dinamismul şi atractivitatea în faţa investitorilor, care găsesc aici randamente mai bune decât în alte ţări europene. Având în vedere interesul crescut al clienţilor investitori, estimăm că anul 2016 va fi unul la fel de dinamic pe această piaţă, unde în prezent preţurile medii de tranzacţionare sunt cuprinse între 2.000 euro/ha şi 7.000 euro/ha (în zona de vest a ţării)“, a declarat Marius Schiopota, managing partener al Hitch&Mosher, companie care în ultimii cinci ani a tranzacţionat peste 15.000 de hectare de teren agricol în Câmpia de Vest.

Factorii importanţi în determinarea preţurilor de vânzare ţin de gradul de comasare al terenurilor, de situaţia cadastrală a acestora, de existenţa logisticii necesare pentru o agricultură performantă şi, nu în ultimul rând, de calitatea naturală a terenului. Multe din fermele autohtone se scot la vânzare în străinătate. Conform Agrointel, există agenţii specializate în tranzacţii funciare cu suprafeţe mari ce sunt bine conectate în România.

“Pământul nostru, scump pentru buzunarele românilor, rămâne însă accesibil pentru străinii interesați mai ales de suprafețe mari, comasate și cu un sol bun. Nivelul de precipitații, prezența sistemelor de irigații și subvențiile sunt elemente care sunt trecute în oferta agențiilor și în anunțurile premium de pe site-uri frecventate de bogătașii lumii în căutare de noi investiții”, susţin jurnaliştii de la Agrointel. Unul dintre cele mai tentante anunţuri vizează o fermă vegetală situată în judeţul Constanţa.

Aceasta deţine 525 hectare cultivate cu cereale şi 117 hectare cu viţă de vine pe producţie.”O afacere profitabilă, fără datorii”, scrie în anunțul care precizează și că după 2021, suprafața acum acoperită de viță de vie va putea fi transformată în teren arabil pentru cultura mare. Alte plusuri ale acestei sunt accesul la drumuri principale, 2.700 de metri pătrați de magazii, patru tractoare și utilaje complete pentru funcționarea fermei. Preţul de vânzare este de 3.144.000 de euro. O fermă cu 800 de vaci din judeţul Cluj se vinde la pachet cu 420 de hecare de teren agricol arendat pe 9 ani la un preţ de 100 de euro/ha. Exploataţia are contract cu un procesator din zonă unde dă 1,8 milioane de litri de lapte la un preţ mediu de 0,27 euro/litru. Construcțiile fermei acoperă 6,5 hectare și includ magazii și depozite de cereale. Afacerea are cinci tractoare, trei combine și toate echipamentele necesare pentru exploatarea terenului la standarde europene, se arată în anunț. Şi exemple de genul acesta pot continua.

Premierul Dacian Cioloș a declarat, luni, că nu este de acord ca terenurile să fie vândute cetățenilor străini pentru că, în opinia sa, pământul trebuie valorificat de comunitățile locale. „S-a tot vorbit de vânzarea pământului la străini. Vreau să vă spun un mesaj foarte clar: nici eu nu îmi doresc ca pământul să fie vândut la străini, îmi doresc ca pământul să fie utilizat de comunitățile locale, pentru că e o resursă pe care greu o puteți obține din altă parte, nu puteți practic să o obțineți din altă parte. Dacă o pierdeți, odată ce ați renunțat la o astfel de resursă, cu greu puteți s-o obțineți înapoi. Însă, oricâte legi am da noi la nivel național pentru a legifera vânzarea pământului către străini, nu pot aceste legi să înlocuiască dorința dvs, a proprietarilor de a vinde sau nu pământul, de a-l vinde sau a-l valorifica la nivel local”, a spus Cioloș, la prezentarea programului de măsuri pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sate.

Premierul le-a cerut primarilor să nu faciliteze „cu orice preț” vânzarea terenurilor către cetățeni străini, ci să facă tot posibilul ca acestea să fie utilizate de comunitățile din care fac parte.

„Vreau să transmit mesajul primarilor care sunt aici în sală și care mă aud: nu facilitați cu orice preț vânzarea terenului până când nu ați făcut toate eforturile de a valorifica terenul respectiv în sat, cu comunitățile locale. Sigur că e mai ușor probabil să obțineți un anumit sprijin atunci când vine un străin să cumpere pământul și să vă roage să-l regrupați pentru a-l vinde. Dar gândiți-vă că în felul ăsta vindeți o resursă care e a comunității și pe care nu o mai puteți aduce înapoi. Oricâți investitori străini ați aduce nu pot să valorifice acei investitori străini pământul mai bine decât pot să-l valorifice comunitățile locale”, a mai spus Cioloș. Un studiu realizat de către Transnational Institute a arătat că terenurile arabile din România şi din multe alte state din Europa de Est sunt cumpărate de către cetăţeni europeni pentru: agricultură industrială, minerit, energie, turism etc.

Potrivit acestei cercetări, aproximativ 20%-30% din zonele arabile ale României se află în posesia cetăţenilor străini din UE, iar 10% se află în posesia persoanelor rezidente în alte state din afară UE. „Acest fenomen constituie un pericol serios pentru comunităţile rurale autohtone pentru că locuitorii zonelor respective pierd controlul asupra unor suprafeţe mari de pământ. Achiziţionarea terenurilor agricole de la graniţe de către străini poate fi privită că o ameninţare la adresa securităţii naţionale.

Situaţia actuală a fost facilitată şi de faptul că nu au fost emise notificări din partea României către UE pentru instituirea unor restricţii la cumpărarea terenurilor de către străini. Efectele acestui fenomen se manifestă deja în mod direct prin creşterea ratei şomajului în zonele rurale respectiv”, a declarat Daniel Buda, membru în Comisia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a Parlamentului European. Europarlamentarul i-a cerut ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, să intervină şi să creeze mecanisme prin care să se prevină concentrarea terenurilor în mâinile unor corporaţii „care pot decide la un moment dat, sub protecţia drepturilor de proprietate, să nu mai utilizeze aceste terenuri în scopurile agricole pentru care au fost achiziţionate”, spune europarlamentarul.

„Reglementarea vânzării terenurilor intră în competenţele naţionale şi trebuie exercitată în conformitate cu legislaţia UE. Prin urmare, statele membre sunt libere să adopte, în conformitate cu legislaţia UE, actele juridice adecvate pentru atingerea unor obiective politice legitime, cum ar fi evitarea speculei şi asigurarea utilizării terenurilor agricole în scopuri agricole”, explică europarlamentarul.

În Franţa cupăîrarea de pământ de către ceteţenii altor state este greu de realizat. Vânzarea-cumpărarea terenurilor este supravegheată de SAFER, care reprezintă societățile de amenajare funciară. Pământul este considerat patrimoniu național, iar fermierii exploatează aceeași suprafață de zeci sau chiar sute de ani pentru că fermele se lasă moștenire. În Elveția, Italia, Germania, prețurile pipărate țin departe fermierii români. Ministrul Irimescu a declarat că şi la noi s-ar putea impune câteva restrucţii. “Din discuțiile pe care eu le-am avut cu DG Competition, cei care se ocupă în cadrul CE cu problema terenurilor, au spus că putem introduce anumite restricții și limitări dacă avem clar niște obiective pe care dorim să le atingem.

Deci acesta este scopul nostru. Un obiectiv foarte important este acela de a ne asigura că terenul este lucrat corespunzător și să oferim acces egal producătorului român pentru că știm cu toții, sunt investitori străini care beneficiază în țările de origine de credite foarte avantajoase, de exemplu”, a spus ministrul agriculturii la Viaţa Satului.

”Am mai putea gândi un lucru. În perioada pre-aderării Cehiei, pentru a încuraja producătorii cehi să stabilească suprafețe de viță de vie s-au dat niște credite foarte avantajoase acestor investitori. De ce nu și în România, să gândim un sistem în care să acordăm producătorilor sau investitorilor români credite avantajoase pentru achiziția terenurilor”, este o altă soluție propusă de ministrul Achim Irimescu.

 

BNR SI GUVERNUL LUI JOHANNIS,DE LA BRUXELLES ,LUCREAZA IN CARDASIE CU SISTEMUL BANCAR IMPOTRIVA INTERESELOR ECONOMICO-FINANCIARE ALE ROMANIEI!

Legea dării în plată a fost, ieri, subiectul de discuţie al unui grup de profesori universitari care au dezbătut preţ de câteva ore pe marginea iniţiativei legislative, taxând, la unison şi fără urmă de îndoială, sistemul bancar, potrivit Bursa.

 Vlad Topan: „O bancă nu face nimic în plus decât fac cămătarii, din punct de vedere al riscurilor”
 Glăvan: „Cartoful fierbinte pe care vrem să-l răcorim cu darea în plată este copilul sistemului bancar”
 Cristian Păun: „Programul Prima Casă este o dare în plată pentru bănci şi a dus la problemele sistemice actuale”
 Valeriu Potecea: „La orice solicitare făcută unei bănci, primeşti invariabil o negaţie”
Legea dării în plată a fost, ieri, subiectul de discuţie al unui grup de profesori universitari care au dezbătut preţ de câteva ore pe marginea iniţiativei legislative, taxând, la unison şi fără urmă de îndoială, sistemul bancar.
„Cartoful fierbinte pe care vrem să-l răcorim cu Legea dării în plată este copilul politicii monetare şi al sistemului bancar contemporan”, a subliniat analistul economic Bogdan Glăvan, prof. univ. dr. la Universitatea Româno-Americană.
Domnia sa a menţionat că, în continuare, Banca Naţională a României (BNR) şi Guvernul „pactizează cu sistemul bancar”, adăugând că, prin afirmaţiile pe care le fac, „operează în cârdăşie cu sistemul bancar”.
Bogdan Glăvan consideră că Legea dării în plată nu vine ca soluţie pentru rezolvarea problemelor pe care le are sistemul bancar: „A veni cu o lege superficială ca să facem o reparaţie morală învolburează şi mai mult apele”.
Domnia sa evidenţiază că instituţia ipotecii presupune tocmai că o ipotecă acoperă creditul pe care l-a garantat, concluzionând: „Orice discuţie începând de aici se face în contextul în care băncile au fost ţinute în braţe”.
În urma aplicării Legii dării în plată, probabil că vom vedea o limitare a creditării, dar nu este cazul să avem o perspectivă apocaliptică, conchide Bogdan Glăvan, subliniind că ameninţarea cu apocalipsa este o strategie. „Cred că cea mai mare apocalipsă a venit ca rezultat al practicilor bancare din 2004-2005”, a menţionat domnia sa, opinând că Legea dării în plată face dreptate parţial. Trebuie să reexaminăm în profunzime cauzele problemelor din sistemul bancar, este de părere analistul, considerând că nu avem un produs bancar care să prevadă o dare în plată pentru că „piaţa este susţinută prin fel de fel de intervenţii”.
 Cristian Păun: „Activitatea băncilor se bazează, la nevoie, pe robinetul de bani de la BNR”
O lege nu este bună dacă are plafoane şi criterii, afirmă analistul economic Cristian Păun, prof. univ. dr la Academia de Studii Economice. Domnia sa spune că Legea dării în plată nu trebuie să aibă astfel de limitări, fiind necesar să se aplice la fel pentru toată lumea, dar nu retroactiv: „Această lege nu este pentru săraci, iar miza este trecutul, retroactivitatea, nu viitorul”.
Printre altele, domnul Păun este de părere că băncile sunt speriate pentru că „acest produs bancar (n. r. cel care, prin lege, va trebui să prevadă darea în plată) nu vine să concureze cu cel de dinainte”. Cristian Păun consideră că ar trebui să existe două tipuri de produse – cu dare în plată şi fără dare în plată -, astfel încât să se poată negocia.
Deşi s-au declarat împotriva actualei forme a Legii dării în plată (nu împotriva principiului ei), analiştii prezenţi la dezbaterea de ieri au concluzionat că, într-un final, aceasta „ar fi bună şi pentru bănci”.
Iniţiativa s-ar putea dovedi bună pentru instituţiile de credit pe termen lung, în condiţiile în care preţurile vor creşte, dar şi imediat, în contextul eliberării provizioanelor pentru creditele neperformante date în plată.
În orice caz, băncile se vor adapta, creditând şi mai mult statul şi împrumutând dezvoltatorii imobiliari, consideră domul Păun, care a menţionat: „Activitatea băncilor se bazează pe depozite, dar la nevoie se bazează pe robinetul de bani de la BNR”. Domnia sa a arătat că sistemul bancar se restabileşte cu uşurinţă, având la îndemână atât bail-out-ul, cât şi bail-in-ul.
„De fapt, Legea dării în plată, în loc să lovească în cartelul băncilor, în final le întăreşte, obligându-le să se lege şi mai mult la BNR”, a conchis domnia sa, considerând: „Sistemul este macro-instabil şi acum, iar darea în plată va deveni argumentul băncilor pentru o mai mare conectare a lor la politicile monetare”.
Prima Casă este o dare în plată pentru bănci, în condiţiile în care acestea beneficiază de o garanţie din partea statului de 50% şi oricând pot da în plată statului ipotecile. „Dacă nu era prima casă, atunci nu aveam aceste probleme, pentru că piaţa creditelor ipotecare este în majoritate alcătuită din împrumuturi accesate prin acest program guvernamental. Prima Casă a dus la problemele sistemice actuale”.
 Vlad Topan: „În sistemul bancar este un cartel şi o falsă concurenţă”
Vlad Topan, conf. univ. dr. în cadrul ASE, se aliază celor care susţin că sistemul bancar este „privilegiat, cartelizat, protejat de BNR şi de stat”, dar opinează că nu darea în plată este rezolvarea acestor probleme: „Capacitatea de lobby a băncilor este mult mai mare şi lupta va continua şi pe viitor. Cred că vor fi unele pierderi la nivelul băncilor, după care pierderile vor fi transferate către clienţi”.
Mulţi specialişti spun că modelul în care este aşezat sistemul bancar a creat criza economică, evidenţiază analistul, apreciind că băncile au dat credite cu prea multă uşurinţă: „Când creditele sunt acordate atât de uşor, cultura bancară este ireleventă atât pentru bănci, cât şi pentru clienţi, iar populaţia este victimă a sistemului bancar. Nu legea dării în plată este soluţia rezolvării acestor probleme. O lege care nu obligă darea în plată, nu îi salvează pe datornici, iar o lege care obligă darea în plată, reprezintă de fapt un anti-privilegiu, care afectează şi creditele viitoare. Cred că legea nu trebuie aprobată aşa cum este acum, fiind o lovitură de PR periculoasă. Ar trebui să ne întoarcem privirea către bănci şi să întrebăm de ce sistemul bancar este privilegiat”.
Declaraţiile domniei sale vin ca replică la afirmaţiile făcute, în cadrul dezbaterii, de alţi specialişti din domeniu, care apreciază că situaţia neplăcută de la nivelul sistemului bancar este rezultatul lipsei de cultură financiară, analfabetismului bancar de care au dat dovadă clienţii.
În opinia acestora, pentru alfabetizarea consumatorilor, este nevoie să fie emis la nivelul sistemul bancar un document care să centralizeze cazuri specifice – un cod de bune practici al băncilor.
Răspunzând la întrebarea „Ce face o bancă în plus faţă de un cămătar, din punct de vedere al riscurilor?”, Vlad Topan a spus: „Nimic!”
Tot sistemul bancar, în frunte cu BNR, a semănat vânt şi culege furtună, spune domnia sa, apreciind că Banca Centrală „a ţinut” de cursul de schimb „şi acum spune că oamenii nu au ştiut” cum să se împrumute: „BNR trebuia să spună mai des – nu putem interveni pe CHF!”
În sistemul bancar este un cartel şi o falsă concurenţă, susţine domnul Topan, opinând că ar trebui să existe posibilitatea de negociere între bănci şi clienţi, de modificare, în timp, a unor aspecte din contracte şi nu de păstrare a contractelor şablon pentru anumite tipuri de situaţii.
Valeriu Potecea, decanul Facultăţii de Relaţii Comerciale şi Financiar-Bancare Interne şi Internaţionale din cadrul Universităţii Româno-Americane, spune, însă, că „a negocia cu băncile este o confruntare pură”. „La orice solicitare, primeşti invariabil o negaţie”, susţine domnia sa, apreciind că nu vor fi foarte mulţi cei care vor dori să renunţe la casă după ce au plătit o sumă uriaşă, un număr mic de debitori apelând la Legea dării în plată. „Soluţia nu este o lege a dării în plată, nici procesele din instanţă, soluţia este negocierea directă, dar trebuie să ai şi cu cine”, concluzionează domnul Potecea.
* Bogdan Negrea: „Bail-in-ul este o dare în plată a băncilor, dacă acţiunile nu au valoarea depozitelor confiscate”
În contextul în care în ţări ca Letonia, Spania, SUA Legea dării în plată are o serie de criterii sau este consensuală, la noi, această iniţiativă legislativă este „foarte dură şi foarte extinsă”, urmând să se aplice retroactiv şi nefiind este socială, au apreciat cercetătorii din cadrul Instituţiei de Economie Mondială prezenţi, ieri, la dezbatere. Aceştia evidenţiază că legea nu face distincţia între debitorii solvabili şi cei insolvabili şi se adresează unui program care are garanţii de la stat, fiind necesar să existe un studiu de impact ştiinţific fundamental pentru a vedea care sunt efectele.
Cercetătorii consideră că legea va fi atacată în contencios şi se va ajunge la Curtea Constituţională, urmând să crească avansurile, să se blocheze piaţa imobiliară şi, în final, să se ajungă la un posibil consens astfel încât să existe contracte de credit şi fără darea în plată.
Bogdan Negrea, prorector la ASE, susţine că Legea dării în plată are o serie de probleme, printre care crearea unui hazard moral, a indisciplinei financiare, care va conduce la un risc sistemic, şi ridicarea unor probleme de tip juridic, întrucât se intervine în contracte comerciale.
„BNR se ocupă foarte mult de macrostabilitate, dar deloc de microstabilitate”, evidenţiază domnia sa, adăugând: „Efectul principal al legii va fi asupra băncilor, iar autoritatea monetară va avea o mare problemă. Va fi o mare problemă de sistem, pentru că va fi greu ca sistemul bancar să lucreze împotriva politicii monetare. Se va crea un decalaj între cele două entităţi.
Darea în plată este ca o injecţie cu arsenic pe care o introducem în sistemul bancar”.
Domnia sa recunoaşte, însă, răspunzând unei întrebări, că bail-in-ul este o dare în plată pentru bănci, dacă acţiunile pe care instituţiile de credit le dau deponenţilor în schimbul banilor, ca să se salveze de la faliment, nu au aceeaşi valoare ca cea a depozitelor confiscate.
Menţionăm că, din acest an, funcţionează şi la noi Legea rezoluţiei bancare, ce presupune salvarea băncilor inclusiv prin bail-in, respectiv confiscarea banilor din depozitele negarantate.
Bogdan Negrea mai spune că băncile „i-au jecmănit” pe debitori şi aceştia se simt marginalizaţi, având tot dreptul să fie supăraţi şi să reacţioneze, acum, contra sistemului bancar.
„Cartoful fierbinte pe care vrem să-l răcorim cu Legea dării în plată este copilul politicii monetare şi al sistemului bancar contemporan”, a subliniat analistul economic Bogdan Glăvan, prof. univ. dr. la Universitatea Româno-Americană.
Domnia sa a menţionat că, în continuare, Banca Naţională a României (BNR) şi Guvernul „pactizează cu sistemul bancar”, adăugând că, prin afirmaţiile pe care le fac, „operează în cârdăşie cu sistemul bancar”.
Bogdan Glăvan consideră că Legea dării în plată nu vine ca soluţie pentru rezolvarea problemelor pe care le are sistemul bancar: „A veni cu o lege superficială ca să facem o reparaţie morală învolburează şi mai mult apele”.
Domnia sa evidenţiază că instituţia ipotecii presupune tocmai că o ipotecă acoperă creditul pe care l-a garantat, concluzionând: „Orice discuţie începând de aici se face în contextul în care băncile au fost ţinute în braţe”.
În urma aplicării Legii dării în plată, probabil că vom vedea o limitare a creditării, dar nu este cazul să avem o perspectivă apocaliptică, conchide Bogdan Glăvan, subliniind că ameninţarea cu apocalipsa este o strategie. „Cred că cea mai mare apocalipsă a venit ca rezultat al practicilor bancare din 2004-2005”, a menţionat domnia sa, opinând că Legea dării în plată face dreptate parţial. Trebuie să reexaminăm în profunzime cauzele problemelor din sistemul bancar, este de părere analistul, considerând că nu avem un produs bancar care să prevadă o dare în plată pentru că „piaţa este susţinută prin fel de fel de intervenţii”.

 

FANTOMA BLONDA GABRIELLA FERENTZ SI PITICUL ATOMEI ,PRIMARELE DE CLUJ,PENALUL EMIL BOBU,SCUZE BOC SIHAOSUL SI FURACIUNILE DIN CADRUL PRIMARIEI CLUJENE PE MASA SRI SI DIPI!

Zbuciumata istorie a Primării Cluj Napoca, cu, deocamdată, un primar arestat și condamnat are în pagnile sale cenușii o săptămână apocaliptică: 05-12 ianuarie 2009. Perioadă în care primăria clujeană era condusă de nimeni, de toată lumea și mai ales de un primar premier Emil Boc.

După alegerile din decembrie 2008, la 22 decembrie Emil Boc primește votul de investitură al Parlamentul, iar în aceeași seară el depune jurământul în fața președintelui de atunci, Traian Băsescu. Cu toate acestea, primarul municipiului Cluj Napoca, care era astfel deja premier, își dă demisia din funcția de primar de abia în 05.01.2009, în aceeași zi prefectul constatând de drept încetarea mandatului său de primar. Timp de două săptămâni, Boc a fost și premier și primar.

După acestea, timp de o săptămână, până în 13.01.2009, când a fost numit ca primar interimat viceprimarul Sorin Apostu, primăria Cluj Napoca a fost condusă de nimeni, de toată lumea și de fantoma lui Emil Boc. În acele zile, 5-12 ianuarie 2009, au fost eliberate 57 de autorizații de construire. Un număr record. Practic, tot ceea ce se adunase dea lungul anului 2008, pentru că mușchiul lui Boc nu a vrut să voteze și tot ceea ce trebuia urgent “rezolvat cu dedicație” (construcții ce nu respectau Legea) a fost rezolvat. Problema e cine a semnat autorizațiile și în numele cui, pentru că municipiul nu mai avea primar. Emil Boc se jură că nu a semnat nimic, dar realitatea îl contrazice pentru că din cele 57 de autorizații, 9 poartă semnătura lui Boc, restul fiind semnate de alții, în numele și pentru primar Emil Boc.
Fantoma blondă a ștampilei lui Boc
Acum fie Boc minte, fie celebra ștampilă cu semnătura sa face ravagii. Celebră întrucât ea era folosită de dinainte de 2008, în vremea când președintele PD, Emil Boc, nu avea timp de Cluj și făcea naveta la București. Posesorul ștampilei, o anonimă din Coroieni, de lângă Târgul Lăpuş, pe nume Gabriella Stefania Ferencz. Care anterior lucrase în Primăria Capitalei, condusă de Băsescu, iar apoi, la frageda vârstă de 25 de ani, a devenit şefă de cabinet a deputatului Emil Boc.

De aici încolo bucălata blondă a devenit umbra lui Boc, fie că acesta a fost primar sau premier. La Cluj, Ferencz a fost numită inspectoare, apoi director la Direcţia Imobilelor de Stat din Primăria Cluj-Napoca. O poziţie-cheie, care asigură controlul asupra bunurilor imobiliare ale administraţiei locale. Başca membru în câteva Consilii de Administraţie ale unor Regii subordonate Primăriei, postură din care banii au curs spre, deja, “blonda lui Boc”.

Apoi, cu Boc premier blonda era deja mâna dreaptă a prim-ministrului, şefă de cabinet a fostului premier Emil Boc şi apoi secretar de stat în aparatul propriu de lucru al prim-ministrului. Celebră rămâne ipostaza candidă a lui Boc cu imensul ursuleț în brațe. Amicele lui Boc, Ștefania Ferencz și Liliana Călin – personaj apropiat firmei KIAT, cea implicată în scandalul Apostu – știu exact și culoarea ursulețului și motivația gestului. După ce Boc a plecat de la Palatul Victoria, una din primele decizii ale premierului intermar Cătălin Predoiu (Decizia 24 din 6 februarie 2012) a fost eliberarea, „la cerere”, a lui Ştefan Gati din funcţia de secretar general adjunct al Guvernului şi instalarea pe acest post a Ştefaniei Gabriella Ferencz, cu rang de secretar de stat. Mai mult, pe nesimţite, între timp, Ştefania devenise membru în CA al EON Gaz, membru în CS al Contragarantare SA (ai cărei acţionari sunt Statul român prin Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (68%) şi Fundaţia Post-Privatizare (32%) şi membru CIFGA (Comitetul Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări) al Eximbank. Saga blondei lui Boc la Palatul Victoria se încheie pe 8 mai 2012, când premierul Mihai Răzvan Ungureanu o eliberează, la cerere, din funcţia de secretar general adjunct al Guvernului, cu rang de secretar de stat. Între timp însă, fără nici o luare de poziţie din partea jucătorilor de pe piaţă, blonda lui Boc a fost plantată în Comisia Naţională a CNVM să supravegheze o piaţă de 30 MILIARDE de euro (capitalizare de 22 de miliarde de euro, şi activele administrate de circa 7 miliarde euro ale Fondului Proprietatea, SIF-urilor şi fondurilor de investiţii).
Pe masa DIPI și SRI
Revenind la autorizații, acestea au trezit interesul Corpului de Control al primului ministru, care, ]n vara anului trecut, specifica: Urmare a controlului efectuat la Inspectoratul Județean în Construcții Cluj, a fost întocmită Nota de informare cu privire la emiterea, cu încălcarea dispozițiilor legale, a unui număr de 57 de autorizații de construire, în municipiul Cluj – Napoca, în perioada 05.01.2009 – 12.01.2009, înregistrată cu nr. 1062/1/I.L./12.05.2015, constatându-se o posibilă faptă de natură penală, nota fiind înaintată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”.

Povestea nu avem pretenția de a o numi nouă, dar un aspect extrem de interesant a fost adus în atenția opiniei publice zilele trecute, când Corpul de Control al premierului a prezentat Raportul de activitate pe 2015. Iar la cele semnalate anterior se specifică : “Nota de informare a fost transmisă și la Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Instituția Prefectului – Județul Cluj, Inspectoratul de Stat în Construcții, Serviciul Român de Informații, Departamentul de Informații și Protecție Internă și Agenția Națională de Integritate”. Nu ne așteptam ca în decurs de șase luni procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție să ne lămurească cine a semnat cele 57 de autorizații și cine a folosit fără drept calitatea oficială de primar al municipiului Cluj Napoca, întrucât semnarea autorizațiilor de construire este o atribuție legală conferită de dispozițiile legale exclusiv primarului ! Calitate pe care la momentul respectiv nu o avea nici măcar Emil Boc, el fiind premier din 22 decembrie 2008 și dându-și demisia din funcția de primar în 5 ianuarie 2009. dar, deosebit de interesant, este faptul că nota respectivă a ajuns și pe masas DIPI și SRI.

Cum fapta poate întruni elementele constitutive ale infracțiunii de uzurpare de calități oficiale, faptă prevăzută și sancționată de legea penală care să fie atributul celorlalte două instituții. Legat de SRI, potrivit Legii 14 din 24 februarie 1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii, SRI organizează şi execută activităţi pentru culegerea, verificarea şi valorificarea informaţiilor necesare cunoaşterii, prevenirii şi contracarării oricăror acţiuni care constituie, potrivit legii, ameninţări la adresa siguranţei naţionale a Românie (ART. 2) și Serviciul Român de Informaţii asigură apărarea secretului de stat şi prevenirea scurgerii de informaţii care, potrivit legii, nu pot fi divulgate (ART 3).

Probabil că e vorba de prevederile Art 3, fiind vorba de o primărie, instituție ce lucrează cu asemenea date și nu de prevederile Art2, adică de siguranța națională…. Dar, ce legătură o fi având Departamentul de Informații și Protecție Internă…Cât despre ANI, apă de ploaieSau poate că cei de la Corpul de Control al premierului au sesizat de la Ana la Caiafa pe toată lumea. Oricum, evidențele rămân. În perioada 05-12 ianuarie 2009 din Primăria Cluj Napoca au plecat semnate de varii persoane, inclusic cu numele primarului, 57 de autorizații de construire, deși primarul își dăduse demisia și înafara sa nimeni nu avea drept legal de a semna asemenea acte. Cum a fost posibil? Întrebare fără răspuns. Încă…

AC emisă la 4 zile de la depunere
Rămânând la registrul autorizațiilor de construire eliberate în perioada reaspectivă, haosul a dominat zilele acelea. Studiind autorizațiile din săptămâna 6-12 ianuarie 2012, se observă incredibile discordanțe. Una dintre ele, eliberată în ziua Z din intervalul amintit este un exemplu elocvent. Pe ea scrie că documetația a fost depusă în 06.01.2009! Așadar, la Cluj, pentru o autorizație de construire se așteaptă doar 4 zile! Cu toate acestea, mai departe se afirmă că taxele de autorizare au fost achitate prin chitanțe din august….2008! Cu șase luni înainte de depunerea documentației!

De asemenea, halucinant, se specifică faptul că Acordul Unic a fost eliberat în august 2008 și achitat prin chitanțe din….ianuarie 2009! Haos și debandadă, numele tău e Primăria Cluj Napoca cu Boc primar și premier!