Klaus Iohannis a fost pariodat de echipa „CaN România”.
Pe contul de facebook al emisiunii a fost postat un clip amuzant, o parodie după ce Klaus Iohanis a declarat că el și soția sa s-au gând într-o viață anterioară să meargă la Ierusalim. Dacă nu vedeți filmulețul dați click AICI.
SURSA : http://activenews.ro/
Saptamanalul german, care l-a laudat pe presedintele Iohannis dupa castigarea alegerilor, considera acum administratia sa “un dezastru”.
Intr-un articol semnat de Keno Verseck, fost corespondent de presa in Romania si jurnalist la CCB, Deutsche Welle, Frankfurter Allgemeine Zeitung, Die Zeit si, in prezent, la Spiegel, Iohannis este criticat inca din titlu: „Presedintele Romaniei Klaus Iohannis: amatorul”. Verseck porneste de la decizia de a-i retrage ordinul „Steaua Romaniei” lui Laszlo Tokes si ajunge la o critica generala a liderului de la Cotroceni.
„Multi dintre cei care l-au votat sunt dezamagiti, comentatorii il acuza de amatorism si deplanga tacerile sale prea dese. Acestea au devenit marca inregistrata a lui Iohannis. Fie ca e vorba de scandaluri de coruptie sau de legi controversate, cand e nevoie ca seful statului sa-si spuna cuvantul, tace sau posteaza un scurt mesaj pe Facebook”, scrie jurnalistul german.
„Iohannis avertizeaza periodic prin platitudini ca e nevoie de lupta impotriva coruptiei”, insa „a criticat recent masurile de confiscare impotriva mogului media Dan Voiculescu”, scrie Verseck in saptamanalul german, unul dintre cele mai citite din Europa. „A venit cu promisiuni de reforma, dar administratia sa este un dezastru”.
In noiembrie 2014, acelasi jurnalist il aprecia pe Iohannis, tot in Spiegel, ca fiind „singur impotriva Mafiei”. „Multi romani vad in Klaus Iohannis onestitatea si stabilitatea neamtului, care «tace si face», dupa cum suna o zicala romaneasca. Iohannis a ramas pana acum imun la autosuficienta zgomotoasa si la coruptia care caracterizeaza clasa politica romaneasca”, scria atunci Verseck, informează PRO TV.
Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, s-a întâlnit sâmbătă la Kuala Lumpur cu oficiali ai Malaysiei, transmiţând din partea preşedintelui Klaus Iohannis şi a premierului Dacian Cioloş scrisori oficiale în care se cere clemenţă în cazul Ionuț Gologan, românul condamnat la moarte pentru droguri, anunță Ministerul Afacerilor Externe într-un comunicat.
„Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, s-a întâlnit azi, 12 martie 2016, la Kuala Lumpur, cu ministrul de externe al Malaysiei, Dato’ Sri Anifah Aman, și Hajah Nancy Binti Haji Shukri, ministru la cabinetul prim-ministrului responsabil pentru justiție. Demnitarul român efectuează o vizită de lucru în statul asiatic pentru a discuta cu autoritățile din Malaysia rezolvarea cazurilor celor patru cetățeni români arestați pentru trafic de droguri. În calitate de emisar special al Președintelui Klaus Iohannis și Premierului Dacian Cioloș, ministrul delegat a transmis scrisorile oficiale din partea celor doi înalți demnitari români, în care se face apel la clemență din partea autorităților malaysiene în cazul pedepsei cetățeanului român Ionuț Gologan, pentru a-i putea salva viața”, se precizează în comunicatul MAE.
Sursa citată mai menționează că în cadrul întrevederii, Stoenescu și-a exprimat, de asemenea, speranța că deciziile justiției în cazurile celorlalți trei cetățeni români vor evita pedeapsa capitală și a subliniat importanța încheierii unor acorduri de colaborare în domeniul justiției între România și Malaysia.
De asemenea, demnitarul a mai evidențiat însemnătatea dialogului bilateral între cele două țări la nivel politic, cultural și educațional, potrivit sursei citate.
„În cadrul deplasării în Malaysia, oficialul român a vizitat vineri, 11 martie 2016, închisoarea Sungai Buloh, unde a discutat cu unul dintre cetățenii români deținuți despre condițiile de detenție și despre modul în care avansează cazul său. Totodată, ministrul delegat s-a întâlnit vineri, la Kuala Lumpur, cu membri ai comunității românești din Malaysia”, se mai arată în comunicat.
Curtea Federală de Justiţie a Malaysiei a confirmat pedeapsa capitală în cazul Gologan printr-o decizie definitivă, urmând ca avocaţii românului să depună o cerere de graţiere la sultanul statului malaysian în care a fost comisă fapta, anunța la sfârșitul lunii ianuarie MAE.
Conform procedurilor malaysiene, această cerere va fi analizată de o Comisie de Graţiere, care se convoacă la solicitarea sultanului. MAE a precizat că sentinţa nu poate fi pusă în aplicare până când nu este soluţionată cererea de graţiere, iar acest demers poate fi de durată.
De asemenea, MAE a precizat că legislaţia malaysiană privind pedeapsa capitală pentru traficul de droguri este în curs de revizuire.
Guvernul român a aprobat la începutul lunii martie trei memorandumuri privind negocierea tratatelor dintre România şi Malaysia privind transferarea persoanelor condamnate, extrădarea şi asistenţa judiciară în materie penală.
Jucătoarea rusă Maria Sharapova acuză media într-un mesaj postat pe contul său de Facebook că nu a relatat corect faptele şi că a distorsionat datele legate de suspendarea ei pentru dopaj cu Meldonium.
„Într-un articol se scria că am fost prevenită de cinci ori în privinţa faptului că medicamentul urma să fie interzis. Nu este adevărat. Este o distorsionare a comunicării reale care a existat sau care a fost pur şi simplu postată pe un site. Nu vreau să-mi găsesc scuze pentru că nu am ştiut că este interzis. V-am spus deja despre mailul pe care l-am primit pe 22 decembrie 2015, cu subiectul Schimbări importante în programul anti-doping din tenis pentru 2016. Ar fi trebuit să-i acord mai multă atenţie”, scrie sportiva din Rusia, citată de Digi Sport.
Meldonium, un medicament folosit pentru tratarea problemelor ischemice, folosit, cu precădere în spaţiul ex-sovietic, a fost interzis de la 1 ianuarie 2016.
„Ce facem cu celelalte comunicări? Au fost îngropate în newsletter-uri, pe site-uri. Pe 18 decembrie, am primit un email cu subiectul Ştiri despre jucători. Conţinea un newsletter la un site pe care erau tone de informaţii despre călătorii, turneele următoare, clasamente, statistici, urări de La mulţi ani şi, da, informaţii anti-doping.
Pe acel email, dacă un jucător voia să afle informaţii specifice despre medicamentele adăugate pe lista anti-doping, era obligat să citească printre zeci de alte lucruri fără nicio legătură, trebuia să găsească link-ul Player Zone, să bage o parolă, să dea un username, să citească un home-page cu mai multe de 30 de linkuri diferite care acopereau mai multe subiecte, să găsească linkul la Schimbările şi informaţiile pe 2016 în programul anti-doping, să dea click şi apoi să citească o pagină cu aproximativ alte 30 de linkuri care acopereau mai multe probleme anti-doping”, mai scrie Şarapova, apoi continuă:
„Apoi trebuia să dai click pe linkul corect, să-l deschizi, să te duci la pagina doi şi acolo găseai un nume diferit pentru medicamentul pe care-l luam eu. Bănuiesc că unii ziarişti numesc asta o avertizare. Cred că multor oameni le-ar fi foarte greu să o găsească”.
Uniunea Europeană și Statele Unite „nu sunt pregătite” pentru accederea lui Donald Trump la Casa Albă, a declarat sâmbătă președintele Parlamentului European, Martin Schulz, transmite AFP.
„Europa și SUA nu sunt pregătite pentru un astfel de președinte care, în opinia mea, nu are nicio experiență internațională”, a declarat Schulz la un post francez de știri.
„Trump aparține acelui gen de oameni pe care îi știm și aici în Europa, care au pentru orice lucru un țap ispășitor, însă nici o soluție concretă”, a apreciat președintele Parlamentului European, făcând o paralelă cu ascensiunea „populismului sălbatic” în Uniunea Europeană.
„Dacă ar ajunge în mâinile sale”, puterile de care dispune un președinte al SUA i-ar oferi „adevărate posibilități pentru decizii extrem de periculoase”, crede Martin Schulz.
„Sincer, eu prefer un alt candidat”, a mai spus liderul social-democrat german, afișându-și sprijinul pentru Hillary Clinton, favorită în alegerile primare democrate.
Donald Trump conduce în alegerile primare pentru învestitura republicană la alegerile prezidențiale din noiembrie din SUA, spre nemulțumirea establishment-ului partidului, critic la adresa retoricii sale incendiare.
Donald Trump a fost nevoit sa renunțe din ”rațiuni de securitate” la o adunare electorală ce trebuia să aibă loc vineri seara la Chicago. Adunarea a fost anulată pentru ca „oamenii să nu fie grav răniți”, după ce Donald Trump s-a consultat cu reprezentanți ai politiei.
Vineri seara, tensiunea era evidentă la Chigaco, scrie presa americană, cu mulți manifestanți adunați în fața Universității din Illinois, acolo unde Trump urma să le vorbească simpatizanților. Manifestantii au reușit să intre în clădire și atunci au început altercațiile dintre manifestanții anti-Trump și simpatizanții acestuia. Violențele au escaladat în momentul în care s-a anunțat că Trump nu va mai participa la mitingul electoral. Au urmat ciocniri între poliție și manifestanți la cel puțin două intrări în cladire.
Manifestanții anti-Trump purtau pancarte pe care era scris ”Trump=ură” sau ”Trump e un bufon”. Majoritatea manifestanților erau hispanici, dar și susținători ai candidatului democrat Bernie Sanders și ai mișcării anti-rasiste ”Black Lives Matter”. ”Nu am fost vreodată atât de mândră de orașul meu”, spunea Maria Hernandez, 25 de ani, imediat după anularea evenimentului. ”Protestez pentru că sunt de culoare și mexicancă și nu sunt sigură dacă vrea să mă deporteze, însă am de-a face zilnic cu rasismul din Chicago si m-am saturat”, mai spune ea. În momentul în care s-a anunțat anularea evenimentului, manifestanții au început să strige ”Am scăpat de Trump”, în timp ce susținătorii miliardarului strigau ”Îl vrem pe Trump”. A fost momentul în care au început violentele, care au continuat ulterior în afara campusului universității.
Incidentele au venit după ce o altă adunare la care a participat Trump a fost întreruptă de manifestanți, la St. Lous, în statul Missouri. ”Nu mai putem face o adunare într-un oraș mare din țară fără violență sau fără amenințarea violenței”, a spus Trump pentru MSNBC. ”Cred că am luat decizia bună anulându-l”, a spus el pentru CNN, adăugând că ”este violată chiar și libertatea noastră de expresie”. Trump a refuzat să-și asume responsabilitatea pentru manifestații și tensiunile produse din cauza ”tonului” său, însă criticii miliardarului spun că el își incurajează simpatizanții sa devină provocatori de tulburări. ”Tonul meu nu provoacă violență. Tonul meu este acela de a ne securiza frontierele, de a avea o țară”, a replicat Trump, punând violentele comise pe seama dificultăților economice și a faptului că ”multă lume este nemulțumită ca de 12 ani nu au primit o mărire de salariu”. ”Cu siguranță nu am incitat la violență”, a spus Trump, dând vina pe ”agitatori perofesioniști”.
Aceasta este și opinia contracandidatului republican Marco Rubio, care spune că mișcările contestatare la adresa republicanilor au devenit ”o industrie” și că în incidente sunt implicați indvizi ”care probabil sunt plătiți”. Alți rivali republicani ai lui Trump l-au criticat însă pe acesta. ”Donald Trump a semănat discordia și în această seară a cules roadele”, spune John Kasich, guvernatorul statului Ohio. Senatorul texan Ted Cruz l-a acuzat pe Trump că a ”creat un mediu care incită la acest gen de violențe și discordie”.
Atitudinea lui Trump pare să dea dreptate criticilor săi. La o adunare de pe 1 februarie, Trump le-a cerut simpatizanților să se ”bată” și le-a promis că le va plăti avocații. Vineri, 32 de persoane au fost arestate de polițiștii din St. Louis, 28 dintre ei chiar în sala unde avea loc adunarea electorală. Trump a fost pus într-o situație dificilă în Carolina de Nord, acolo unde unul dintre susținătorii lui, în vârstă de 78 de ani, a fost arestat pentru că a vrut sa lovească un negru în timpul unei adunări. Apoi, un jurnalist l-a acuzat pe șeful campaniei lui Trump ca l-ar fi agresat în timpul unui eveniment electoral.
VINO ȘI TU LA PROTESTUL MONDIAL – 16 Aprilie 2016
NORWAY, STOP BERNEVERNET
Atlanta, Chicago, Cleveland, Dalls, Detroit, Honolulu, Houston, Los Angeles, Miami, New York, Phoenix, Portland, Sacramento, Seattle.
Detalii pe pagina oficială: http://www.BodnariuFamily.org
Dragii noștri care ne sunteți alături,
Mulțumim lui Dumnezeu pentru voi! Vă suntem recunoscători și că veți fi alături de noi în această perioadă de jertfă care a început pe 7 Martie, perioadă în care suntem în post și rugăciune timp de 40 de zile și vom mijloci pentru întoarcerea copiilor în căminul lor!
Câteva cauze pentru care ne rugăm:
Vezi articolul original 491 de cuvinte mai mult
Se apropie data de 15 Martie cand copiii lui Florin Barbu vor fi dati spre adoptie unui cuplu de acelasi sex. Florin se lupta sa primeasca ajutor din partea demnitarilor Romani ca sa lupte impreuna cu el si sa opreasca aceasta adoptie fortata. Avem ocazia sa il ajutam si noi.
Florin Barbu ne roaga sa il sprijinim prin aceasta actiune simpla si rapida (personal, mi-a trebuit 2 minute):
Va rog sa ma ajutați sa scriem fiecare cîte un email scurt sa cerem ajutor. Aici sunt adresele de email la cei care pot face ceva pentru a salva copii de la adopție daca dintre voi scriu măcar 200 toti demnitari vor ști miine despre acest caz.
In Linia cu titlu emailului scrieti: URGENT !!! Florin Barbu si adoptia fortata a copiilor
Puteti sa scrieti scrisoare personala sau puteti folosi aceasta scrisoare:
Buna ziua stimati demnitari,
Urmarim in de-aproape cazul cetateanului…
Vezi articolul original 920 de cuvinte mai mult
Preşedintele Klaus Iohannis ar putea rămâne fără cel mai important om din staff-ul său, şeful cancelariei Administraţiei Prezidenţiale, Dan Mihalache, informează România TV.
Dan Mihalache ar putea pleca de la Cotroceni, după ce i s-a propus postul de ambasador al României în Marea Britanie.
Surse politice au declarat pentru România TV că Dan Mihalache ar fi primit oferta de a prelua postul de ambasador al României în Marea Britanie, care este vacant în acest moment. Propunerea s-ar dovedit a fi una tentantă pentru Mihalache, care de la numirea în funcţie a fost mâna dreaptă a preşedintelui Klaus Iohannis şi s-a ocupat de bunul mers al lucrurilor la Cotroceni, informează romaniatv.net.
Şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), în care s-a discutat ordonanţa de urgenţă referitoare la interceptări, s-a încheiat vineri, la Palatul Cotroceni, sub conducerea preşedintelui Klaus Iohannis.
La finalul şedinţei,președintele Iohannis a făcut o scurtă declaraţie de presă.
„CSAT pentru a analiza debate si gasi solutii la decizia CCR privind constitutionalitatea interceptarilor telefonie, mai precis este vorba de decizia CCR 51 din 16 februarie anul curent referitoare la neconstitutionalitatea articolului 42 din Codul de procedura penala. Sunt două aspecte inportante asupra carora doresc sa insist: respectarea deciziei CCR. Al doilea, a asigura neintrerupt cadrul legislativ ca justitita sa-si faca datoria. Fie ca este vorba de cazuri de securitate nationale si coruptie, ambele sunt esentiale pentru functionarea statului de drept. Eu ca presedinte m-am obligat sa fiu garantul statului de drept in Romania. Guvernul Romaniei prin Ministerul Justitiei a propus un proiect de OUG privind unele masuri pt punerea in executare a madatelor de supraveghere tehnica dispuse in procesul penal. Acest proiect de act normative e destinat sa ofere intr-o prima etapa o solutie pentru activitatea organelor judiciare ulterior forul legislativ va avea in vedere si alte solutii pe care sa le dezbata cu institutiile interesate si cu societatea civila. E nevoie sa punem in acord legilata cu decizia CCR.
Sunt opinii potrivit carora atcivitatea parchetelor in absenta infrastructurii tehnice necesare pt realizarea unor astfel de metode speciale de supraveghere ar fi afectata. OUG vine sa raspunda exact acestei preocupari.
CSAT a avizat favorabil acest proiect si adoptarea lui de catre guvern va reprezenta in acest moment o solutie, fie ea si temporara la o problema care preocupa deopotriva institutiile statului, cat si opinia publica.”, a declarat Iohannis
Astfel guvernul va adopta ordonanta de urgenta privind interceptarile si va stabili cine poate face respectivele ascultari in dosarele penale.
Amintim că ordonanta de urgenta privind interceptarile reprezinta o solutie de moment, important fiind sa nu se intrerupa cercetarile in justitie, a declarat vineri premierul Dacian Ciolos.
Lucian Bute va urca din nou în ring. Românul va boxa pentru centura mondială WBC pe 30 aprilie împotriva lui Badou Jack, un american de origine suedeză.
Locaţia galei nu a fost deocamdată anunţată.
Americanul îşi va apăra centura WBC pentru a doua oară, după ce l-a învins, în ultimul meci, pe George Groves, în septembrie anul trecut.
Badou Jack, în vârstă de 32 de ani, are în palmares 20 de victorii şi o singură înfrângere. Face parte din echipa celebrului Floyd Mayweather şi este reprezentat de Al Haymon, acelaşi impresar pe care îl are şi Bute.
Bute revine în ring după ce în urmă cu 5 luni a încercat să-şi recupereze centura IBF la categoria supermijlocie, în faţa lui James DeGale, însă a pierdut la limită, în urma unui meci spectaculos.
Lucian Bute a fost campion mondial la categoria supermijlocie timp de 4 ani şi jumătate şi şi-a apărat centura IBF cu succes de 9 ori. Are 35 de meciuri, dintre care 32 de victorii şi 3 înfrângeri.
Europarlamentarul Laszlo Tokes a fost decorat cu Ordinul de Onoare al Ungariei pentru merite în Revoluția de la Timișoara, transmite agenţia ungară de presă MTI.
Ordinul de Onoare al Ungariei i-a fost acordat lui Tokes de către preşedintele Janos Ader, la propunerea premierului Viktor Orban. Conform sursei citate, distincția „recunoaşte curajul, demnitatea umană şi meritele lui Tokes în declanşarea Revoluţiei de la Timişoara care a condus la căderea dictaturii comuniste şi a deschis drumul către libertate pentru România şi maghiarii din Transilvania în 1989”.
Decorarea lui Tokes de către statul ungar vine în contextul în care statul român i-a retras Ordinul „Steaua României”, distincție primită de la Traian Băsescu în 2009, când era președinte.
Președintele Klaus Iohannis a anunțat pe 3 martie, într-o declarație la Palatul Cotroceni, că îi retrage decorația europarlamentarului, în urma deciziei definitive a instanței.
Instanța supremă a decis recent definitiv retragerea decoraţiei „Steaua României” în cazul lui Laszlo Tokes, judecătorii confirmând astfel decizia luată de Consiliul Naţional al Ordinului Naţional „Steaua României”.
Anterior, Curtea de Apel Bucureşti a respins în iunie 2014 contestaţia europarlamentarului Laszlo Tokes privind decizia luată de Consiliul Naţional al Ordinului Naţional „Steaua României”, de retragere a decoraţiei.
Pe 20 noiembrie 2013, Consiliul de Onoare al Ordinului Național „Steaua României” a decis, cu cinci voturi pentru și o abținere, retragerea distincției acordate europarlamentarului.
Distincția a fost primită de Tokes în anul 2009 de la președintele de atunci Traian Băsescu, pentru merite în Revoluția din 1989.
Principalul motiv al retragerii a fost că, în data de 27 iulie 2013, Laszlo Tokes i-a cerut premierului Ungariei, Viktor Orban, la lucrările Universității de Vară Balvanyos, ca împreună cu Guvernul pe care îl conduce să construiască „un sistem de cooperare națională”, astfel încât să ofere „protectorat” Transilvaniei, „așa cum a făcut Austria cu Tirolul de Sud”.
Fraudele economice şi financiare din ultimii ani, actele de corupţie şi, în general, marea criminalitate care a început să fie adusă în faţa justiţiei au convins opinia publică din România despre rolul şi importanţa procurorului într-un stat de drept.
Ministerul Public – o denumire mai degrabă metaforică ce desemnează ansamblul tuturor parchetelor dintr-un stat – s-a dovedit a fi o placă turnantă a cărei bună funcţionare condiţionează rezultatele activităţii justiţiei.
Nu întâmplător procedura de numire a viitorului procuror general a cărei primă etapă se încheie peste câteva zile este urmărită cu atenţie de presă, de instituţiile publice şi chiar de cetăţenii obişnuiţi să nu piardă nimic din ceea ce este important în viaţa socială.
Poate că ar fi interesant să vedem, pe scurt, care este procedura de numire a procurorului general în alte state ale Uniunii Europene.
Există o diversitate de proceduri prin care viitorul procuror general este selectat, nominalizat şi numit în cele din urmă de şeful statului, de parlament sau de guvern. În principiu pentru ducerea la bun sfârşit a acestor proceduri conlucrează Guvernul, direct sau prin ministrul Justiţiei, Consiliile judiciare care reprezintă pe magistraţi şi şeful statului, care este reprezentat de rege sau preşedinte.
În 16 state ale Uniunii Europene, rolul preponderent în nominalizarea şi numirea procurorului general îl are Guvernul, direct sau prin intermediul ministrului Justiţiei, cu sau fără implicarea Consiliului judiciar.
Astfel, în Spania, procurorul general este propus şi desemnat de Guvern dintre practicienii dreptului cu o vechime de minimum 15 ani (procuror, judecător, avocat, consilier juridic, personal de specialitate juridică din sistemul public sau privat). După luarea unei opinii Consiliului General al Puterii Judiciare şi informarea Parlamentului (Congresul – Camera Inferioară a Cortesurilor), prim-inistrul nominalizează definitiv procurorul general, care este numit prin decret al regelui Spaniei.
Tot ministrul Justiţiei este cel care propune Consiliului de Miniştri al Republicii Franceze numirea procurorului general, cu avizul prealabil facultativ al Consiliului Superior al Magistraturii.
În Regatul Ţărilor de jos, ministrul Justiţiei invită la discuţii mai mulţi profesionişti ai dreptului, după care trimite propunerea Regelui, care îl numeşte prin decret regal pe procurorul general.
În Anglia, un rol crucial în numirea Procurorului şef al Coroanei (Crown Prosecutor Service) revine Attorney General, care este, în fapt şi în drept, un consilier juridic al Reginei şi al Guvernului. Acesta organizează o Comisie de examinare a candidaţilor, îi intervievează personal şi, în final, decide numirea în funcţie.
În şase state ale Uniunii Europene, un rol decisiv în numirea procurorului general îl are Autoritatea Legislativă (Parlamentul).
Astfel, în Republica Federală Germania, ministrul federal al Justiţiei face o propunere pentru care solicită aprobarea Bundesratului (Comisia Supremă a Parlamentului German), iar în cazul în care propunerea este aprobată, numirea procurorului general se face de către Preşedintele Federal. Nu se prevede o procedură de selecţie.
În Ungaria, procurorul general este ales de Parlament la propunerea Preşedintelui Ungariei pentru un mandat de 9 ani, fără o procedură prealabilă de selecţie, spre deosebire de Lituania, unde procurorul general este numit pentru un mandat de 5 ani de către Preşedintele Republicii cu aprobarea Parlamentului (Seimas).
O procedură interesantă se desfăşoară în Republica Slovenia, unde, după anunţarea vacantării funcţiei, ministrul Justiţiei primeşte candidaturile din partea celor interesaţi însoţite de CV şi o prezentare amănunţită a activităţii şi realizărilor profesionale.
Toate candidaturile, cu excepţia celor care nu îndeplinesc condiţiile formale, se transmit Consiliului Procurorilor Statului, care procedează la audierea candidaţilor.
Consiliul Procurorilor Statului este un organ independent format din 4 membri aleşi de procurori şi 4 membri aleşi de Adunarea Naţională (Parlamentul Sloveniei) la propunerea Preşedintelui Republicii dintre personalităţile cele mai importante din lumea juridică şi un membru numit de ministrul Justiţiei dintre procurorii şefi de district.
După studierea dosarelor şi audierea candidaţilor, Consiliul Procurorilor Statului transmite propunerea de numire Adunării Naţionale.
Într-un număr de 3 state, rolul decisiv în numirea procurorului general revine Consiliului Suprem al Magistraturii.
Astfel, în Italia, îndată ce se vacantează funcţia, Consiliul Superior al Magistraturii publică un anunţ care se difuzează pe intranetul magistraturii.
Orice magistrat interesat care are o vechime de cel puţin 20 de ani poate să-şi depună candidatura completând un formular electronic la care va ataşa un CV, o scurtă prezentare a activităţii anterioare, titluri academice, participări la seminarii şi alte activităţi, lucrări publicate.
În faţa Consiliului Superior al Magistraturii se desfăşoară interviuri, dar nu sunt criterii prestabilite stabilite de lege. Consiliul Superior al Magistraturii face nominalizarea în raport de activitatea anterioară, experienţa managerială, titluri academice, vârsta şi alte criterii pe care le consideră relevante. Şedinţa de nominalizare este prezidată de Preşedintele Republicii.
În baza nominalizării efectuate de Consiliul Superior al Magistraturii, Preşedintele Republicii numeşte pe procurorul general prin decret prezidenţial.
În Republica Bulgaria, procedura de selecţie a candidaţilor este deschisă cu două luni înainte de vacantare, dar nu mai târziu de o lună înaintea vacantării.
Înscrierile sunt însoţite de un rezumat asupra activităţii profesionale a candidatului redactat după un model tipizat. Consiliul Suprem Judiciar adoptă prin rezoluţie candidatul câştigător prin votul secret a 2/3 din numărul de membri. Procurorul general este numit şi revocat de Preşedintele Republicii, la propunerea Consiliului Suprem de Justiţie, pentru un mandat de 7 ani ce nu poate fi reînnoit. Preşedintele Republicii poate refuza propunerea Consiliului Suprem de Justiţie o singură dată.
În Republica Polonă, până recent, procurorul general era numit în funcţie de Preşedintele Republicii dintre candidaţii prezentaţi de Consiliul Naţional Judiciar şi de Consiliul Naţional al Procurorilor. Fiecare din aceste Consilii normaliza un candidat dintre candidaţii examinaţi. Preşedintele alegea unul din cei doi candidaţi pe care îl numea în funcţia de procuror general. Începând din 4 martie 2016, ministrul Justiţiei este şi procuror general.
Într-o singură ţară, Cipru, procurorul general este numit direct de Preşedintele Republicii Cipru dintre persoanele care au practicat timp de cel puţin 12 ani o funcţie juridică şi îndeplineşte condiţiile morale şi deontologice, dar fără ca legea să prevadă vreo procedură de nominalizare, examen sau selecţie a persoanei ce urmează să îndeplinească funcţia de procuror general.
Aşadar, în statele în care legiferarea procedurii de alegere a fost făcută cu mult timp în urmă, procurorul general este nominalizat şi ulterior propus şefului statului de ministrul Justiţiei sau chiar de prim-ministru, fără o procedură de selecţie. De regulă, şeful statului validează propunerea fără a face obiecţiuni.
În statele care legiferarea procedurii s-a făcut mai recent au fost prevăzute proceduri de depunere a candidaturilor asupra cărora se pronunţă, de regulă Consiliile magistraţilor, dar, în unele state, ministrul Justiţiei este cel care selectează viitorul procuror general care este propus şefului statului. În alte state (Bulgaria, România), şeful statului poate respinge propunerea.
Multe state fac publică vacantarea funcţiei, oferind posibilitatea oricărui magistrat merituos să candideze.
În Uniunea Europeană, deşi parchetele se bucură de independenţă, lucrează, cu puţine excepţii, sub autoritatea formală a guvernelor, fără a se înregistra incidenţe.
Cu toate acestea, în cursul anului trecut, în Germania au fost mari discuţii încât, pentru prima dată în istoria ţării, ministrul Justiţiei l-a demis pe procurorul general, care nu era de acord cu decizia ministrului de a stopa urmărirea penală a doi jurnalişti.
Dezbateri aprinse au fost şi în Polonia când, după şapte ani, Guvernul a decis ca ministrul Justiţiei să exercite şi funcţia de procuror general.
Nu este prima încercare a Poloniei de a se obţine controlul asupra justiţiei. În urmă cu câţiva ani, Polonia a adoptat cea mai severă lege a răspunderii magistraţilor, luând astfel o poziţie distinctă faţă de toate celelalte state ale Uniunii Europene.
Aceste exemple au arătat, dacă mai era necesar, că parchetele trebuie să fie absolut independente.
În România, ministrul Justiţiei nu porneşte şi nici nu opreşte proceduri judiciare, autoritatea sa asupra Ministerului Public fiind una administrativă, cu excepţia dreptului de a propune numirea procurorului general, a adjuncţilor săi, a şefilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigarea a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi a conducerii secţiilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Trebuie remarcat că, în ţara noastră, ministrul Justiţiei a luat asupra sa, conform dispoziţiilor legale în vigoare, sarcina de a propune noul procuror general, renunţând la ideea predecesoarei din 2012, de a înfiinţa o comisie de selecţie care nu era prevăzută de lege.
Poate stângăciile procedurii desfăşurate atunci au determinat unele reţineri ale procurorilor în a-şi depune candidatura pentru această funcţie în prezent.
Dar cred că, deşi rezultatele activităţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism au fost foarte bune şi au satisfăcut setea de justiţie a opiniei publice româneşti şi europene, nu ar trebui să facem greşeala de a aştepta totul de la un singur om, oricât de onest, imparţial şi bine pregătit profesional ar fi. Instituţiile sunt cele care trebuie să funcţioneze în orice împrejurare, să-şi formeze oamenii de care are nevoie şi să propulseze societatea înainte.
Indiferent cine va fi noul procuror general, acesta va trebui să găsească resurse de diplomaţie şi înţelepciune pentru a aşeza la aceeaşi masă DNA, DIICOT şi Parchetul General, pentru a face o delimitare şi în acelaşi timp o reaşezare discretă a competenţelor pentru o mai eficientă combatere a marii criminalităţi.
Şi poate există înţelegere şi pentru o redefinire a rolului şi locului poliţiei judiciare care în prezent este departe de a contribui pe măsura posibilităţilor la stabilirea ordinii de drept.
Lupta cu criminalitatea, realizarea unui veritabil spaţiu european de securitate şi justiţie agreat de turişti şi căutat de investitori, nu se poate duce la bun sfârşit decât prin eforturile conjugate ale tuturor celor ce au competenţe în domeniu.
RADARDEMEDIA Le Monde ROMANIA TV Hotnews.ro Der Spiegel
 | |
 | |
My blog is worth $564.54.
How much is your blog worth?
Chinese
French
German
Italian
Japanese
Korean
Russian
Spanish
Octavpelin's Weblog 
Comentarii recente