LA FEL CA EMMANUEL(E) MACRON,NICI „EUROPENII”KLAUS WERNER JOHANNIS,JEAN-CLAUDE JUNCKER ,ANGELA MERKEL(TOTI TREI GERMANI),NU AU COPII,SUNT STERPI,FARA URMASI „ROBOTII”IDEALI AI GLOBALISMULUI,TOTAL INDIFERENTI FATA DE VIITORULOMENIRII!,DUPA EI,POTOPUL!

 

Emmanuel Macron nu are copii. Soția lui – i-a fost profesoară în adolescență, fiind cu 24 de ani mai în vârstă decât acest autentic gerontofil – are trei copii din căsătoria anterioară, dintre care primul este cu doi ani mai mare decât soțul actual, iar al doilea are aceeași vârstă cu acesta, dar cu Emmanuel nu a mai procreat. Există voci în presa franceză care susțin că noul președinte este homosexual, căsnicia acestuia fiind doar o „acoperire”.

La fel ca Emmanuel Macron, nici europenii Klaus Werner Iohannis, Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene și cancelarul Angela Merkel (toți trei germani, dar din țări diferite) nu au copii. Toți aceștia sunt sterpi, fără urmași, „roboții” ideali ai globalismului, total indiferenți de viitorul omenirii. Să-l reamintesc și pe sterilul Dacian Julien Cioloș, mercenar internaționalist nominalizat de la Bruxelles ca premier al României. Credeți că era doar o banală coincidență că președintele și premierul României anului 2016 nu aveau copii, deși amândoi se aflau la apogeul maturității? Alături de politicienii europeni importanți fără copii, menționați mai sus, adăugăm și alții de același calibru și la fel de sterpi: premierul britanic Theresa May, prim-ministrul italian Paolo Gentiloni, premierul Luxemburgului, homosexualul Xavier Bettel, căsătorit cu un bărbat, prim-ministrul olandez Mark Rutte și Stefan Löfven, sudorul din Suedia ajuns premier. Probabil că mai sunt și alții în Europa. Continuați să credeți că sunt doar simple coincidențe? Înseamnă că sunteți naivi! Pare că însuși sistemul îi selectează și după criteriul infertilității, ca să aibă certitudinea nepăsării pentru viitorul generațiilor următoare. După ei, potopul!

 

Degenerarea duce la sterilitate. Consangvinizarea din interiorul caselor regale a a vut ca efect incapacitatea de a procrea urmași sau zămislirea de copii cu grave probleme mintale. Acest fenomen a apărut în cadrul dinastiilor monarhice pentru că familiile respective au apelat chiar și la relații incestuoase pentru a păstra puterea doar pentru ei.  O consangvinizarea  din dorința ca averile să rămână în familie,  generată  de lăcomie la oamenii fără „sânge albastru”, se regăsea și la familiile de sași înstăriți din Ardeal, care permiteau căsătoria verilor primari între ei, obicei imitat și de oierii bogați, români din Mărginimea Sibiului.

Culmea este că politicienii sterili, cei fără copii, au succes în rândul tinerilor progresiști, deoarece aceștia nu agreează conceptul clasic al familiei tradiționale, în schimb ei susțin mișcare LGTB (comunitatea lesbiană, gay, transsexuală și bisexuală). Mai nou, au apărut și politicienii gay care nici măcar nu se mai feresc să-și recunoască homosexualitatea, cum ar fi Xavier Bettel, premierul homosexual al Luxemburgului, căsătorit cu un bărbat sau Bernd Fabritius, parlamentarul german provenit din Agnita care trăiește oficial într-un parteneriat homosexual. Amândoi, Xavier Bettel și Bernd Fabritius, sunt prieteni buni cu Klaus Iohannis. Politicienii homosexuali au început să polarizeze voturi nu doar de la alții la fel ca ei, ci și de la tinerii neoliberali sau neomarxiști, pe care-i vedeți la toate mitingurile de protest din Europa, toți fiind internaționaliști și multiculturali.

Priviți la tinerii din fotografia de mai jos! Leit fizionomiile tefeliștilor (TFL=Tinerii Frumoși și Liberi) români. Figuri de susținători ai USR-ului condus de Nicușor Dan, un „macron” autohton creat și el în laboratorul ocultei, susținut financiar prin aceleași fonduri soroșiste. Nebărbieritul umflat dintre Macron și maică-sa, pardon, nevastă-sa!, parcă ar fi unsurosul și puturosul senator userist Mihai Goțiu!

 

Macron o ține de mână pe soție, ca doi adolescenți care tocmai au descoperit dragostea platonică, la fel ca și șturlubatica perchea prezidențială românească, atunci când se arată muritorilor de rând. Gestul cu mâna dreaptă plasată pe locul unde cred acești politruci internaționaliști că ar fi inima a devenit viral. Pentru acești indivizi fără urmași, robotizați și dezumanizați, mâna la piept este simbolul masonic al obedienței, iar pentru prostime e doar o imagine cu efect propagandistic, care vrea să semnifice „patriotism”, taman la aceste clone globaliste create fără identitate națională în laboratoarele iudeo-masoneriei. Acest gest îl vedeți permanent și la Klaus Iohannis, o altă creație a finanței mondiale, atunci când se intonează imnul național.

                                                                                                                  Marius Albin MARINESCU