Arhiva | 1:27 am

DOCUMENT.ACEASTA ESTE ORDONANTA DE CLASARE A LUI JOHANNIS !

1 nov.

 A apărut ordonanța de clasare vizându-l pe Klaus Iohannis despre care vorbește ministrul Justiției Tudorel Toader în dosarul de candidatură a lui Augustin Lazăr. Ordonanța a fost semnată în 2014 de procurorul Cristian Lazăr, adjunct al Secției de urmărire penala și criminalistică din cadrul Parchetului General.

La Parchetul General a fost clasat dosarul, în 2014.

VEZI INTEGRAL ordonanță-de-clasare-dosar-Klaus-Iohannis

Într-o primă reacție, „Lumea Justiției”, care a publicat prima documentul miercuri seară, a scris că e posibil ca Tudorel Toader să îl fi confundat pe procurorul general Augustin Lazăr cu un alt procuror de la PÎCCJ, Cristian Lazăr.

Ordonanța aceasta a ajuns însă în dosarul de candidatură a lui Augustin Lazăr în 2016.

 

 

Ministrul a comunicat miercuri seară în dosarul de numire a lui Augustin Lazăr în funcția de procuror-șef al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de la Ministerul Justiției, s-a identificat o Ordonanță de clasare pentru un dosar deschis în anul 2013 pe numele primarului municipiului Sibiu de la acea dată, Klaus Werner Iohannis.

„La baza dosarului stau două plângeri, una formulată de un petent persoană fizică către Direcția Națională Anticorupție, care a fost trimisă ulterior spre competentă soluționare Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia la data de 18.07.2013 și alta formulată de către o instituție publică la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, transmisă spre competentă soluționare Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia la data de 28.08.2013. La acea dată, conform informațiilor din curriculum vitae depus la dosarul de candidatură, domnul Augustin Lazăr îndeplinea funcția de Procuror General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia”, se arată în comunicatul transmis miercuri seară de Tudorel Toader.

„O persoană de la ANI este cea care l-a reclamat la DNA pe Klaus Iohannis. Dosarul a fost instrumentat de Cristian Lazăr, apoi i-a dat clasare”, a relatat Antena 3.

În comunicatul de presă dat publicității miercuri seară, Tudorel Toader afirmă că președintele Klaus Iohannis l-a numit pe autorul ordonanței de clasare într-o funcție de procuror de rang înalt, dar nu menționează dacă este vorba despre funcția de procuror general.

Ordonanța de clasare menționată la punctul anterior se află în dosarul de la Ministerul Justiției, aferent procedurii de numire a domnului Augustin Lazăr în funcția de procuror general. Autorul ordonanței de clasare a fost numit de către președintele în funcție, conform art. 54 alin (3) din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, la propunerea ministrului justiției, într-o funcție de procuror de rang înalt”, se arată în comunicatul Ministerului Justiției.

Reclame

EVRIKA!,DOAR SE STIA CINE A FACUT PLANGERE PENALA IMPOTRIVA PRIMARULUI KLAUS JOHANNIS PRESEDINTELE FDGR.URMASUL GRUPULUI ETNIC GERMAN DE SORGINTE NAZISTA INTERZIS DE REGELE MIHAI I,PRIN DECRET REGAL!

1 nov.

Întreaga opinie publică a aşteptat cu sufletul la gură documentul pe care Tudorel Toader a spus că l-a găsit în dosarul de candidat al lui Augustin Lazăr, adică o Ordonanţă de clasare într-un dosar al lui Klaus Iohannis. După o săptămînă de amînări succesive, în care jurnaliştii au încercat să identifice dosarul respectiv, Tudorel Toader a ieşit public cu un Comunicat din care transpare cît se poate de clar ideea că, în această săptămînă, s-au făcut presiuni asupra lui să nu publice acel document! Iată fragmentul din Comunicat care se referă la acea Ordonanţă şi care trebuie să fie citit cu mare atenţie:

În dosarul de numire a domnului Augustin Lazăr în funcția de procuror-șef al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de la Ministerul Justiție, s-a identificat o Ordonanță de clasare pentru un dosar deschis în anul 2013 pe numele primarului Municipiului Sibiu de la acea dată, domnul Klaus Werner Iohannis. La baza dosarului stau două plângeri, una formulată de un petent persoană fizică către Direcția Națională Anticorupție, care a fost trimisă ulterior spre competentă soluționare Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia la data de 18.07.2013 și alta formulată de către o instituție publică la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, transmisă spre competentă soluționare Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia la data de 28.08.2013. La acea dată, conform informațiilor din curriculum vitae depus la dosarul de candidatură, domnul Augustin Lazăr îndeplinea funcția de Procuror General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia… Toate constatările făcute prin Raportul de evaluare sunt corecte și au ca fundament, așa cum am precizat, documentele identificate în dosarul de la Ministerul Justiției. Afirmația a fost făcută în contextul elementelor prezentate la punctul 2 – Neîndeplinirea criteriilor anunțate pentru numire”.

Cu toate că Tudorel Toader subliniază că documentul la care a făcut referire în Raportul de evaluare există în dosarul de candidat al lui Augustin Lazăr de la ministerul Justiţiei, în acelaşi Comunicat, ministrul Justiţiei adaugă un pasaj care sugerează teama de a-l publica şi cere CSM să-l publice, dîndu-şi acordul personal pentru publicare:

Solicit, pe această cale, Consiliului superior al Magistraturii să confirme sau să infirme cu date şi fapte aspectele identificate în evaluarea documentelor din copia după dosarul care a stat la baza numirii domnului Augustin Lazăr în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În același timp, în condițiile în care Consiliul Superior al Magistraturii apreciază că sunt întrunite condițiile legale pentru a face publice documentele transmise, îmi exprim acordul în acest sens.

Cunoscînd faptul că Tudorel Toader nu a arătat pînă acum că s-ar teme de ceva sau de cineva, este lesne de înţeles că acum s-a întîmplat un lucru deosebit, din moment ce, riscîndu-şi credibilitatea, nu a mai făcut public documentul despre care spune din nou că există la dosar, dar cerînd CSM-ului să decidă dacă îl va publica sau nu!

Investigaţia noastră pentru identificarea misteriosului document ne-a condus la unul dintre cei mari adversari ai lui Klaus Iohannis încă din vremea cînd era primar al Sibiului: jurnalistul Marius Albin Marinescu, cel de la care întreaga presă a primit documentele despre toate dosarele penale în care a fost anchetat Preşedintele!

Aşa am aflat că tocmai Marius Albin Marinescu este cel care a depus o plîngere penală la DNA împotriva lui Klaus Iohannis la data de 13 iunie 2013, plîngere care a ajuns în cîteva zile la Parchetul de pe lîngă Curtea de Apel Alba Iulia, unde Tudorel Toader era chiar şeful instituţiei! Cel puţin din acest punct, informaţia este conformă cu datele din Comunicatul lui Tudorel Toader, care spune că dosarul la care se referă a fost deschis de DNA, iar la data de 18 iunie 2013 a fost trimis la Parchetul de pe lîngă Curtea de Apel Alba Iulia. Adică exact ceea ce ne-a spus şi Marius Albin Marinescu!

Jurnalistul Marius Albin Marinescu ne-a pus la dispoziţie şi Plîngerea penală pe care a depus-o în 13 iunie 2013 la DNA, în care-l acuză pe Klaus Iohannis de „Conflict de interese”. Merită să fie citită pentru că se referă la un subiect evitat deseori de întreaga presă: retrocedarea de către Klaus Iohannis a mai multor imobile către „Forumul Democrat German din România” (FDGR), instituţie pe care a condus-o ani de zile, şi care s-a declarat urmaşa şi moştenitoarea „Grupului Etnic German(Deutsche Volksgruppe in Rumänien), organizaţie declarată oficial ca fiind fascistă! Iată în întregime Plîngerea penală pe care Marius Albin Marinescu a depus-o la DNA împotriva lui Klaus Iohannis:

După cum se vede, în acest document sînt acuzaţii extrem de grave, care descriu cu lux de amănunte felul în care a fost retrocedat din patrimoniul Primăriei Sibiu, unde primar era Klaus Iohannis, către FDGR, organizaţie al cărui preşedinte era tot Klaus Iohannis, imobile a căror valoare este de cîteva zeci de milioane de euro!

Subiectul acesta, aşa cum mai spus, este aproape interzis în ziarele şi televiziunile din România, iar cei care au îndrăznit să-l abordeze au fost pedepsiţi prin sentinţe judecătoreşti care încălcau flagrant dreptul la liberă exprimare!

Din aceste motive, sugerăm şi teama pe care ar fi putut s-o aibă Tudorel Toader de a publica acel document din dosarul de candidatură al lui Augustin Lazăr! Altfel, de ce s-ar teme ditamai ministrul să publice un document care se află la ministerul Justiţiei, despre care garantează că există şi cere CSM-ului să-şi dea acordul pentru publicarea lui?

Marius Albin Marinescu este unul dintre cei care au cunoscut pe propria lui piele ce înseamnă să fii adversarul lui Klaus Iohannis şi să scrii despre relaţia FDGR – Grupul Etnic German. În legătură cu Plîngerea sa, ne-a declarat în exclusivitate: „După ce am depus la DNA plîngerea penală împotriva lui Klaus Iohannis, am aflat că aceasta a fost trimisă, într-adevăr, la Parchetul de pe lîngă Curtea de Apel Alba Iulia, după care mi s-a comunicat într-o adresă primită de la Parchetul general că s-a dispus neînceperea urmăririi penale. E posibil ca dosarul deschis la plîngerea mea să fie cel la care se referă ministrul Tudorel Toader, dar CSM trebuie să publice acea Ordonanţă şi vom vedea.

Fie că este vorba despre o Ordonanţă referitoare la acest dosar sau la altul (totuşi, e prea mare coincidenţa datelor!), în mod cert subiectul acelui dosar este unul despre care cineva a decis că nu se poate vorbi în public! Nu este ministrul Tudorel Toader omul care să se teamă de orice subiect, însă, după cum se pare, acesta este unul care trezeşte teamă!

Vom vedea dacă şi la CSM cineva va face presiuni ca documentul să nu fie făcut public şi abia atunci vom înţelege mai bine dacă Tudorel Toader s-a temut de ceva sau dacă cineva l-a sfătuit să se limiteze la acel Comunicat.

DE TOT RASUL.CUM MAI EXPLICA TAICA LAZAR?,O GASIT „ACARUL PAUN!”

1 nov.

A găsit țapul ispășitor. Procurorul general Augustin Lazăr a transmis, după comunicatul Ministerului Justiției, că ordonanța de clasare a dosarului lui Klaus Iohannis despre care vorbește Tudorel Toader a fost semnată de alt procuror și că ministrul Justiției exploatează „o eroare de grefă” din martie 2016.

„Am aflat abia după o săptămână de suspans că ordonanța de clasare invocată de ministrul justiției nu a fost emisă, confirmată sau verificată de subsemnatul în calitate de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, astfel cum acesta a lăsat să se înțeleagă, enumerând-o ca motiv de revocare. Este un mod tipic de manipulare prin distorsionarea adevărului. Ministrul justiției exploatează o eroare de grefă survenită în martie 2016, făcută cu ocazia selectării lucrărilor necesare pentru procedura de numire în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Efectuând copii după documente redactate de A. Lazăr, grefiera a fotocopiat, urmare a unei erori generate de identitatea numelui de familie, ordonanța emisă de procurorul șef adjunct de secție Cristian A. Lazăr din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Această ordonanță de disjungere cu privire la alte persoane a ajuns prin declinarea competenței la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, dosar pe care l-am repartizat, spre soluționare, unui procuror. Copiile mai multor lucrări au fost introduse într-un plic și depuse împreună cu proiectul de management la Ministerul Justiției, unde eroarea a fost observată și înlăturată. Proiectul a fost publicat pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii în perioada 4 – 21 aprilie 2016, fiind pus în dezbatere publică, perioadă în care s-au efectuat verificări asupra candidatului, așa cum s-a dispus prin Hotărârea Secției pentru Procurori nr. 235 din 4 aprilie 2016. Printr-o adresă emisă, Consiliul Superior al Magistraturii ne-a comunicat că această ordonanță de clasare, aparținând altui procuror, nu s-a aflat în dosarul de candidatură. De altfel, documentul care poartă numele altui procuror nu poate fi utilizat pentru verificarea raționamentului juridic al candidatului”, a transmis Augustin Lazăr, printr-un comunicat de presă.

Replica ministrului Justiției Tudorel Toader a venit la scurt timp pe Facebook.

„Simple precizări ! Nu a fost si nu este nici o eroare referitoare la ordonanța de clasare din dosarul de candidatură a lui A. Lazăr. Întrebarea mea era următoarea – cum se justifică o astfel de ordonanță în dosar. În sfârsit aflăm si „justificarea”- a greșit grefiera care a multiplicat lucrările acestuia. Reamintesc și faptul că tot o ” greșeală” a fost si pe data de 20 martie 2018, atunci când grefiera a multiplicat Protocolul secret din 2009, l-a trimis la MJ fără ultimele două pagini care se lipiseră la exemplarul trimis la CSM!”, a scris Tudorel Toader pe Facebook.

COMUNICATUL MINISTRULUI JUSTITIEI TUDOREL TOADER: „PROBLEME IDENTIFICATE IN PROCEDURA DE NUMIRE A PROCURORULUI GENERAL AUGUSTIN LAZAR!

1 nov.

                   PROBLEME IDENTIFICATE ÎN PROCEDURA DE NUMIRE           […]

                 PROBLEME IDENTIFICATE ÎN PROCEDURA DE NUMIRE

                                      Dosarul de candidatură

Candidatura domnului procuror Augustin Lazăr a fost înregistrată la Ministerul Justiției printr-un email transmis în data de 15 Martie 2016, ora 12:27 către Direcția Resurse Umane. Din copia email-ului se poate observa că s-au atașat doar un curriculum vitae și o scrisoare de intenție.

Din analiza dosarului și a înregistrărilor din registratura Ministerului Justiției, rezultă că nu au fost depuse alte documente nici la această dată, nici la o dată ulterioară, lipsind inclusiv proiectul privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere.

La data de 18 martie 2016, conform unei adrese identificate la dosar, Ministerul Justiției a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii furnizarea unor informații referitoare la cei 4 candidați cu referire expresă la: vechimea în funcția de judecător/procuror, calificativul obținut la ultima evaluare a activității profesionale și eventualele sancțiuni disciplinare aplicate în ultimii trei ani sau proceduri disciplinare în curs. La această solicitare, în registratura MJ sau la dosarul de numire, nu este niciun răspuns și niciun document provenit de la Consiliului Superior al Magistraturii.

                            Neîndeplinirea criteriilor anunțate pentru numire

În dosarul de candidatură nu s-a identificat nici un document care să dovedească îndeplinirea criteriului de la capitolul Condiții prevăzute de lege din anunțul de pe site-ul Ministerului Justiției, și anume obținerea calificativul ”foarte bine” la ultima evaluare.

Această cerință este verificată pe baza prevederilor articolului 39 alineatul (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, care prevede că pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de competență profesională și de performanță judecătorii și procurorii sunt supuși la fiecare 3 ani unei evaluări privind eficiența, calitatea activității și integritatea, obligația de formare profesională continuă și absolvirea unor cursuri de specializare, iar în cazul judecătorilor și procurorilor numiți în funcții de conducere, și modul de îndeplinire a atribuțiilor manageriale.

Pentru clarificarea aspectelor menționate mai sus, la data de 12 Septembrie 2018, Ministrul Justiției s-a adresat Consiliului Superior al Magistraturii cu solicitarea de a transmite situația evaluărilor domnului procuror Augustin Lazăr.

Consiliul Superior al Magistraturii a transmis răspunsul numărul 18450 din 19 septembrie 2018, prin care a pus la dispoziție rapoartele de evaluare a activității profesionale a domnului Augustin Lazăr, întocmite, pentru perioada 2014-2016 de Comisia de evaluare a procurorilor constituită la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii și pentru perioada 2011-2013, de Comisia de evaluare a procurorilor constituită la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Raportul de evaluare pentru perioada 2011-2013 vizează activitatea desfășurată de către domnul Augustin Lazăr în funcția de procuror general adjunct, respectiv procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. La finalul documentului se precizează faptul că: ”Prezentul raport de evaluare a fost întocmit astăzi, 20 APRILIE 2017, în trei exemplare…” Documentul este emis la un an de la numirea în funcție – în baza prevederilor art. 39 alin (1) evaluarea are loc la fiecare 3 ani, astfel că numirea trebuia să aibă la bază o evaluare nu mai veche de anul 2013.

Astfel, ministrul justiției a făcut propunerea de numire în funcția de Procuror General a domnului Augustin Lazăr cu nerespectarea criteriilor anunțate și a prevederilor legale.

La data de 28 Aprilie 2016, când Președintele României a semnat decretul de numire în funcția de Procuror General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a domnului Augustin Lazăr, acesta nu deținea o evaluare a îndeplinirii criteriilor de competență profesională și de performanță, realizată în baza articolului 39 alineatul (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Astfel, domnul Augustin Lazăr nu a demonstrat îndeplinirea criteriului anunțat de Ministerul Justiției pentru ocuparea funcției de Procuror General, capitolul Condiții prevăzute de lege, și anume calificativul ”foarte bine” la ultima evaluare.

                                 Evaluarea domnului procuror Augustin Lazăr

Față de situația identificată anterior, evaluarea domnului procuror Augustin Lazăr pentru perioada 2014-2016, de către Comisia de evaluare a procurorilor, constituită la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, comunicată prin adresa CSM 18450 din 19.09.2018, conține doar dată luării la cunoștință a evaluării, și anume 18.09.2018 (cu o zi înainte să fie transmis răspunsul către Ministerul Justiției).

Pentru această procedură, pe ordinea de zi a Ședinței Colegiului de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție din data de 05 septembrie 2018 [extras], s-a pus în discuție înlocuirea domnului Augustin Lazăr cu doamna Laura Oprean prim-adjunct al procurorului general, din funcția de președinte a Comisiei de evaluare a procurorilor membri ai comisiilor parchetelor de pe lângă curțile de apel. Această decizie era fundamentată de evaluarea activității profesionale a domnului Augustin Lazăr pentru perioada 2014-2015 când a ocupat funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia și avea la bază, conform punctului 1 de pe ordinea de zi ”Constatarea incompatibilității președintelui Comisiei de evaluare a procurorilor membri ai comisiilor parchetelor de pe lângă curțile de apel și înlocuirea acestuia potrivit art.26 alin 10 din Hotărârea nr 676/2007 din 04.10.2007”.

Nu avem cunoștință dacă domnul Augustin Lazăr a fost înlocuit din această funcție și la data de 20 aprilie 2017 (data întocmirii Raportului de evaluare pentru perioada 2011-2013), când deținea, de drept, poziția de președinte al comisiei, în virtutea articolului 29 alin (8) din Hotărârea nr 676/2007, care prevede că: Activitatea specifică funcției de procuror desfășurată de membrii comisiilor de evaluare de la parchetele de pe lângă curțile de apel, inclusiv membrii supleanți, chiar dacă aceștia nu au efectuat niciun act de evaluare, va fi evaluată de comisia de evaluare constituită la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție, din care fac parte procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție, 2 procurori desemnați de colegiul de conducere şi un membru supleant.

Cu toate acestea, raportul de evaluare a activității profesionale, transmis de către Consiliul Superior al Magistraturii, în data de 18.09.2018, nu este pentru perioada 2014-2015 (așa cum se precizează pe ordinea de zi a ședinței Colegiului de conducere al PICCJ din 05.09.2018), ci pentru perioada 2014-2016, și nu este întocmit de către Comisia de evaluare a procurorilor membri ai comisiilor parchetelor de pe lângă curțile de apel (așa cum se precizează pe ordinea de zi a ședinței Colegiului de conducere al PICCJ din 05.09.2018) ci de către Comisia de evaluare a procurorilor constituită la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii.

                               Avizul Consiliului Superior al Magistraturii

21 aprilie 2016 – Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii numărul 258 reține următoarele:

”Din înscrisurile atașate, respectiv, propunerea ministrului justiției, referatul Direcției resurse umane și organizare, declarațiile prevăzute la art. 54 alin (2), raportata la art. 48 alin (11) din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, respectiv, declarația pe propria răspundere, de neapartenență la serviciile de informații înainte de anul 1990 și declarația de interese, precum și proiectul privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, curriculum vitae, al candidatului și 12 lucrări relevante întocmite de acesta în desfășurarea activității, rezultă că au fost parcurse toate etapele parcurse de art. 211 alin (1)-(5) din Regulamentul privind transferul și detașarea judecătorilor și procurorilor în alte funcții de conducere…..”

Aceste documente la care se face referire în avizul secției de procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii nu se regăsesc în dosarul de la Ministerul Justiției, lipsind inclusiv proiectul privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere. Raportat la prevederile art. 211 , având în vedere faptul că aceste documente sunt depuse la Consiliul Superior al Magistraturii împreună cu propunerea ministrului justiției, considerăm că ele trebuiau să fie depuse anterior la MJ.

Din documentele de la Ministerul Justiției nu se poate identifica conținutul dosarului transmis către Consiliul Superior al Magistraturii și nici cele 12 lucrări la care se face referire în hotărârea CSM nr 258 din 21 aprilie 2016. În adresa transmisă de Ministerul Justiției către CSM, este menționată îndeplinirea criteriilor pentru numire, făcându-se referire la documente care nu există la dosar.

  1. Lucrări relevante întocmite în desfășurarea activității de către candidați

În dosarul candidatului de la Ministerul Justiției nu se pot identifica, cu exactitate, documentele justificative pentru activitatea profesională, și anume lucrări întocmite de candidat în compartimentele în care şi-a desfășurat activitatea şi orice alte înscrisuri considerate relevante.

Potrivit articolului Art. 211 alin (2) din Regulamentul privind transferul şi detașarea judecătorilor şi procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor şi procurorilor în alte funcții de conducere, precum şi numirea judecătorilor în funcția de procuror şi a procurorilor în funcția de judecător din 09.03.2006 ”ÎMPREUNĂ cu propunerea ministrului justiției se depun la Consiliul Superior al Magistraturii declarațiile prevăzute de art. 55 alin. (3), raportat la art. 48 alin. (11) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, un proiect privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere pentru care se emite avizul, un curriculum vitae al candidatului, 10 lucrări întocmite de candidat în compartimentele în care şi-a desfășurat activitatea şi orice alte înscrisuri considerate relevante”

În dosarul de numire a domnului Augustin Lazăr în funcția de procuror-șef al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de la Ministerul Justiție, s-a identificat o Ordonanță de clasare pentru un dosar deschis în anul 2013 pe numele primarului Municipiului Sibiu de la acea dată, domnul Klaus Werner Iohannis.

La baza dosarului stau două plângeri, una formulată de un petent persoană fizică către Direcția Națională Anticorupție, care a fost trimisă ulterior spre competentă soluționare Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia la data de 18.07.2013 și alta formulată de către o instituție publică la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, transmisă spre competentă soluționare Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia la data de 28.08.2013. La acea dată, conform informațiilor din curriculum vitae depus la dosarul de candidatură, domnul Augustin Lazăr îndeplinea funcția de Procuror General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

În raportul de evaluare a fost precizat faptul că: ”Nu cunoaștem dacă motivul acestei scăpări are vreo legătură cu faptul că în dosarul de candidatură al actualului procuror general era tocmai o rezoluție de clasare care privea președintele României în funcție. Am luat doar act de documentele pe care le-am identificat în dosarul înregistrat la Ministerul Justiției”

Toate constatările făcute prin Raportul de evaluare sunt corecte și au ca fundament, așa cum am precizat, documentele identificate în dosarul de la Ministerul Justiției. Afirmația a fost făcută în contextul elementelor prezentate la punctul 2 – Neîndeplinirea criteriilor anunțate pentru numire.

                                                        Atribuțiile Președintelui

Conform dispozițiilor art. 54 alin (3) din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în vigoare la data de 28 aprilie 2016, ”Președintele României poate refuza motivat numirea în funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1), aducând la cunoștința publicului motivele refuzului”.

Dacă Președintele României putea refuza motivat, este greu de crezut că își putea fundamenta decizia în lipsa studierii documentelor de la dosarul de candidatură.

Nu cunoaștem documentele care au fost analizate la acea dată de către domnul Președinte pentru a motiva decizia sa de numire în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, deoarece din documentele de la Ministerul Justiției nu rezultă conținutul dosarului transmis către Administrația Prezidențială. Ordonanța de clasare menționată la punctul anterior se află în dosarul de la Ministerul Justiției, aferent procedurii de numire a domnului Augustin Lazăr în funcția de procuror general.

Autorul ordonanței de clasare a fost numit de către președintele în funcție, conform art. 54 alin (3) din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, la propunerea ministrului justiției, într-o funcție de procuror de rang înalt.

Distinct de cele prezentate și având în vedere discuțiile cu privire la posibilitatea de a face public copii ale documentelor identificate în dosarul de numire al domnului Augustin Lazăr în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, transmit către Consiliul Superior al Magistraturii copie integrală după dosarul existent la Ministerul Justiției, în forma și în ordinea identificată, împreună cu fișa de registratură cu documentele intrate. În același timp, atașez copie după răspunsul numărul 18450 din 19 septembrie 2018, prin care CSM a transmis rapoartele de evaluare a activității profesionale a domnului Augustin Lazăr.

Solicit, pe această cale, Consiliului superior al Magistraturii să confirme sau să infirme cu date si fapte aspectele identificate în evaluarea documentelor din copia după dosarul care a stat la baza numirii domnului Augustin Lazăr în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În același timp, în condițiile în care Consiliul Superior al Magistraturii apreciază că sunt întrunite condițiile legale pentru a face publice documentele transmise, îmi exprim acordul în acest sens.

               (Fragment din Comunicatul publicat în 31.10.2018, ora 18, pe site-ul Ministerului Justiției)

SURSA:http://justitiarul.ro/

POSIBIL CA DOSARUL DIN COMUNICATUL MINISTRULUI JUSTITIEI TUDOREL TOADER,AJUNS DE LA DNA ALBA IULIA,SA FIE DOSARUL nr.5630/2013,PRIVIND RETROCEDARILE FRAUDULOASE CATRE FDGR!

1 nov.

Imagini pentru iohannis,augustin lazar,kovesi,poze

„La baza dosarului stau două plângeri, una formulată de un petent persoană fizică către Direcția Națională Anticorupție, care a fost trimisă ulterior spre competentă soluționare Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia la data de 18.07.2013 și alta formulată de către o instituție publică la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, transmisă spre competentă soluționare Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia la data de 28.08.2013. La acea dată, conform informațiilor din curriculum vitae depus la dosarul de candidatură, domnul Augustin Lazăr îndeplinea funcția de Procuror General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.” (Comunicatul transmis miercuri seară de Tudorel Toader)

Dosarul nr. 5630/2013 a fost constituit la DNA în urma unei plângeri penale din luna iunie 2013 privind retrocedări frauduloase ale primarului Sibiului (Klaus Werner Iohannis) către Forumul Democrat al Germanilor din România – FDGR (președinte tot Klaus Werner Iohannis!). Acest dosar a fost plimbat pe ruta DNA București – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia – Parchetul General, conform rețetei tergiversării, mușamalizării și a spălării pe mâini aplicată tuturor dosarelor în care era cercetat protejatul internațional Iohannis Klaus Werner. Dacă acesta este dosarul, atunci înseamnă că ministrul Tudorel Toader a greșit, deoarece clasarea nu-i aparține Parchetului Curții de Apel Alba Iulia, condus de Augustin Lazăr la vremea respectivă, ci Parchetului General, cu procuror general Tiberiu Nițu!

„Justițiarul” a fost prima publicație care a scris despre ticăloșiile cu procesul din anul 2007 pentru recunoașterea calității de succesor a FDGR-ului după hitleriști și din articolele noastre s-au inspirat toți cei care au preluat subiectul.  Aici aveți derulată toată istoria acestor dezvăluiri de presă și un noian de probe incontestabile că ONG-ul FDGR este oficial și cu acte moșenitorul organizației hitleriste Grupul Etnic German din România: Justițiarul”, prima publicație care a scris despre reactivarea organizației hitleriste Grupul Etnic German de către Klaus Werner Iohnnis!

Chiar din 28 aprilie 2016, ziua în care a fost numit procuror general, noi am arătat cine este Augustin Lazăr și ce dosare penale i-a mușamalizat lui Klaus Iohannis: „Augustin Lazăr a fost avizat pozitiv de către Consiliul Superior al Magistraturii pentru funcția de procuror general al României și în data de 22 aprilie a.c. propunerea acestuia pentru funcția respectivă a fost trimisă președintelui Klaus Iohannis de către ministrul Justiției, Raluca Prună. Așa cum era de așteptat, președintele a semnat azi, 28.04.2016, decretul de numire în funcție, deoarece la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, unde a fost șef Augustin Lazăr, s-au clasat toate dosarele penale ale primarului Klaus Werner Iohannis care au ajuns acolo, inclusiv cele în care FDGR (președinte Klaus Iohannis) a beneficiat de retrocedări frauduloase de la Primăria Sibiu (primar Klaus Iohannis), după ce FDGR s-a declarat oficial succesor al organizației hitleriste Grupul Etnic German în anul 2007! Conflict de interese evident și abuz în serviciu clar, pe lângă infracţiunea de  constituire a unei organizaţii cu caracter fascist!” (După procurorii lui Băsescu, procurorii lui Iohannis)

Motivarea clasării acestui dosar (nr. 5630/2013), de care au fugit toți procurorii și l-au pasat de la unul la altul ca pe un cartof fierbinte, este cel puțin surprinzătoare: „Există fapta, dar nu există elementele constitutive ale infracțiunii”. Aferim, boieri dumneavoastră! Plângere penală împotriva lui Klaus Iohannis din 2013, de la DNA, a ajuns la Parchetul General în 2014 după ce a parcurs următorul traseu: expediat de către protectoarea iohannistă, Laura Codruța Kovesi – șefa DNA, către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, iar de aici a fost îndrumat către Parchetul General de Augustin Lazăr, protector și el al lui Klaus Werner Iohannis, care a și fost numit ulterior de către președintele sas ca procuror general, deși era nu numai un „dinozaur” comunist, ci și un procuror incompetent, cercetat el însuși pentru fapte de corupție de către DNA!

Am să reproduc plângerea penală expediată de subsemnatul în data de 13 iunie 2013 la DNA București, în urma căreia s-a constituit dosarul  dosarul nr. 5630/2013,  plimbat pe ruta DNA București (Kovesi) – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia (Lazăr) – Parchetul General (Nițu). Am primit un răspuns sec de la DNA, din data de 16 iulie 2013, prin care mi se spunea că dosarul a fost trimis la Alba Iulia „conform competenţei”. Adică, protectoarea lui Iohannis, Kovesi, a aruncat „cartoful fierbinte” la procurorii lui Iohannis din provincie!

Atenție, pentru postacii iohanniști și cei spălați pe creier, care au gata pregătită replica: „Marinescu a fost pus de PSD ca să-l șicaneze pe Klaus Iohannis în campania electoral”! Plângerea penală a fost expediat în data de 13 iunie 2013 la DNA București, iar Klaus Iohannis a fost desemnat candidat pentru prezidențiale, din partea PNL, în 21 iulie 2014, după mai bine de un an! (https://www.hotnews.ro/stiri-politic-17718020-klaus-iohannis-desemnat-candidatul-pnl-presedintie-surse.htm)

 

Către
                                               Direcţia Naţională Anticorupţie
                                                      Doamnă procuror şef,

 

Subsemnatul Marinescu Marius Albin, domiciliat în municipiul Sibiu, str. …, nr. …, ap. …, judeţul Sibiu, telefon nr. 0744-……, formulez prezenta  plângere penală împotriva făptuitorului Iohannis Klaus Werner, cu domiciliul în municipiul Sibiu, str. Bâlea, nr. 29, judeţul Sibiu, primar al municipiului Sibiu pentru săvârşirea infracţiunilor de  conflict de interese, abuz în serviciu contra intereselor publice şi abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. De asemenea, formulez plângere penală şi împotriva numitului Klein Hans, fost consilier local şi fost preşedinte FDGR Sibiu, cu domiciliul în municipiul Sibiu, str. Negoi, nr. 47, pentru săvârşirea infracţiunii de conflict de interese.

                                              Conflictul de interese

Conform art. 70 din  Legea 161/2003 : Prin conflict de interese se înțelege situația în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcție publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin potrivit Constituției și altor acte normative.
Art. 75 din Legea privind statutul aleşilor locali nr. 393/2004 stabilește că aleşii locali au un interes personal intr-o anumita problema, daca au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorităţii publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru: b) orice persoana fizica sau juridica cu care au o relaţie de angajament, indiferent de natura acestuia; f) o asociaţie sau fundaţie din care fac parte.

                            Abuzul în serviciu contra intereselor publice

Conform dispozițiilor art. 248 din Codul Penal al României, abuzul în serviciu contra intereselor publice este definit ca fiind „fapta funcționarului public care, în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, cu știință, nu îndeplinește un act ori îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei unități din cele la care se referă art. 145 sau o pagubă patrimoniului acesteia”. Art. 145 – Public: Prin termenul public se înțelege tot ce privește autoritățile publice, instituțiile publice, instituțiile sau alte persoane juridice de interes public, administrarea, folosirea sau exploatarea bunurilor proprietate publica, serviciile de interes public, precum si bunurile de orice fel care, potrivit legii, sunt de interes public.

Abuzul în serviciu contra intereselor publice, săvârşit în realizarea scopului urmărit printr-o infracțiune prevăzuta în secţiunile 2 şi 3 din Legea 78/2000 este asimilat de lege cu faptele de corupţie şi se sancționează ca atare. Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancționarea faptelor de corupție stabileşte că sunt fapte de corupţie, la Capitolul III, Secţiunea 3, Art. 132: „Infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor si infracţiunea de abuz in serviciu prin îngrădirea unor drepturi, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani.” ( Articolul a fost introdus prin art. unic pct. 1 din Legea nr. 521/2004, publicată în Monitorul Oficial nr. 1123 din 29 noiembrie 2004)
Motivele plângerii:

În fapt, Iohannis Klaus Werner a fost preşedinte al Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR) până în februarie 2013, când s-a înscris în Partidul Naţional Liberal. Din postura de primar al municipiului Sibiu a încheiat un contract de închiriere cu FDGR  – al cărui preşedinte era! – pentru Căminul pentru persoane vârstnice Sibiu, situat în strada George Coşbuc, nr. 20. Anexez Hotărârea C.L. Sibiu, nr. 24 din 31.01.2013, care prelungeşte contractul de închiriere aprobat în 2010 prin HCL nr. 180, dar – atenţie! – fără a nominaliza proprietarul. Citez din publicaţia sibiană „Tribuna”, articolul intitulat „Clădirea Căminului de pe Coşbuc, retrocedată Forumului” (http://www.tribuna.ro/stiri/eveniment/cladirea-caminului-de-pe-cosbuc-retrocedata-forumului-51370.html) din data de 25 mai 2010: „Clădirea în care funcţionează Căminul pentru Persoane Vârstnice din Sibiu, de pe strada George Coşbuc, a fost retrocedată Forumului Democrat al Germanilor din România – Organizaţia Sibiu, care o va închiria Căminului pentru o perioadă de trei ani, cu posibilitatea de prelungire a contractului.”

Această retrocedare reprezintă efectul parşiv al soluţiei Judecătoriei Sibiu, care a admis cererea formulată de preşedintele FDGR – organizaţia Sibiu, Hans Klein, prin care acesta solicita recunoaşterea pentru FDGR a calităţii de succesor al Grupului Etnic German, organizaţie nazistă desfiinţată prin Convenţia de Armistiţiu  din 12 septembrie 1944 şi Decretul – Lege nr. 485 din 7 octombrie 1944, semnat de regele Mihai al României. Pe baza sentinţei iresponsabile a Judecătoriei Sibiu nr. 2790 din 28 mai 2007, la dosar nr. 1672/306/2007, care a admis calitatea de succesor al Grupului Etnic German pentru FDGR, această organizaţie etnică nici măcar nu mai trebuie să se judece prin instanţe, atunci când doreşte să obţină un imobil. După 28 mai 2007 era suficientă doar o decizie a primărie semnată de primarul Iohannis pentru ca imobilul respectiv să devină proprietatea FDGR-ului, unde preşedinte, la nivel naţional, era… tot Iohannis!

Aşa s-a întâmplat şi cu imobilul situat în str. George Coşbuc nr. 20, unde funcţiona Căminul pentru persoane vârstnice Sibiu. Referitor la decizia de retrocedare şi la închiriere, citez în continuare din acelaşi articol publicat în ziarul local „Tribuna” din data de 25 mai 2010: Imobilul i-a revenit fostului proprietar, FDGR Sibiu, printr-o decizie de anul trecut, iar în şedinţa Consiliului Local de vineri consilierii vor vota contractul de închiriere a clădirii şi a terenului. Practic, dacă proiectul se aprobă, Căminul va funcţiona în continuare pe strada George Coşbuc, iar Serviciul Public Căminul pentru Persoane Vârstnice, din cadrul Primăriei Municipiului Sibiu, va plăti o chirie lunară de 10.318 lei.”

    Discriminarea etnică este mai mult decât evidentă, dacă privim retrospectiv la antecedentele Primăriei Sibiu. În timp ce Căminul pentru vârstnici din str. George Coşbuc a devenit chiriaşul nemţilor, Căminul german, tot pentru vârstnici, „Dr. Karl Wolf” din str. Pedagogilor, beneficiază de facilităţi din partea primarului neamţ şi a Consiliului Local Sibiu, unde majoritari sunt tot membrii comunităţii germane (FDGR). Astfel, prin Hotărârea nr. 501 din 18.12.2008, la articolul 1, s-a aprobat scutirea de la plata impozitului pe clădiri pentru anul 2009, în suma de 91.510 lei, pentru imobilul Căminul – Spital „Dr. Carl Wolff” şi în suma de 42.564 lei pentru Centrul Paleativ „Hospice” situat administrativ în Sibiu, str. Pedagogilor nr. 3-5, proprietatea Asociaţiei „Dr. Carl Wolff”. Probabil că situaţia s-a repetat în fiecare an, făcându-se scutiri de la plata impozitului pentru Căminul german şi anexele sale. Nu ştiu, deoarece este greu de urmărit, accesul la hotărârile Consiliului Local fiind restricţionat pe site-ul Primăriei Sibiu. Asta-i „transparenţa” administraţiei locale din Sibiu, „mumă” pentru etnicii germani şi „ciumă” pentru românii care i-au votat, încredinţându-şi destinele în mâinile unei minorităţi care-i tratează la fel cum îi trata şi în Evul Mediu sau în al Doilea Război Mondial: cu dispreţ şi superioritate, ca pe nişte slugi bune doar de exploatat!

Revenind la acuzaţia de conflict de interese, reiterez malversaţiunea: Primăria, condusă de un etnic german (Iohannis Klaus Werner, preşedinte FDGR) şi Consiliul Local, alcătuit în majoritate din etnici germani (toţi membri FDGR), retrocedează imobilul FDGR-ului şi apoi tot ea (Primăria) plăteşte chirie, din banii contribuabililor sibieni, propriei organizaţii etnice – FDGR!!! Deci, repet: primarul sas şi  saşii lui din Consiliul Local retrocedează abuziv un imobil propriei lor asociaţii etnice, după care încasează chiria pentru acel imobil prin asociaţia lor etnică din banii Primăriei, adică ai românilor contribuabili majoritari, pentru ca acolo să poată funcţiona un cămin de bătrâni, foarte necesar comunităţii!

Conflictul de interese se regăseşte în Art. 75 din Legea privind statutul aleşilor locali nr. 393/2004, care stabilește că „aleşii locali au un interes personal intr-o anumita problema, daca au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorităţii publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru: b) orice persoana fizica sau juridica cu care au o relaţie de angajament, indiferent de natura acestuia; f) o asociaţie sau fundaţie din care fac parte.”

Conflictul de interese este evident în ceea ce-l priveşte pe numitul Iohannis Klaus Werner, deoarece acesta a semnat, în calitate de primar, Decizia de retrocedare către FDGR a imobilului situat în Sibiu, str. George Coşbuc, nr. 20, el fiind în acelaşi timp şi preşedinte FDGR. FDGR se încadrează la art. 75 – b) şi f) din legea nr. 393/2004, fiind atât persoană juridică cu care Iohannis Klaus Werner are un angajament ca preşedinte, cât şi asociaţie din care acelaşi Iohannis Klaus Werner face parte.

Abuzul în serviciu contra intereselor publice este la fel de evident deoarece, conform dispozițiilor art. 248 din Codul Penal al României, numitul Iohannis Klaus Werner, în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, cu știință a îndeplinit un act în mod defectuos. Este vorba atât de Decizia de retrocedare, cât şi de Contractul de închiriere iniţiat de Klaus Werner Iohannis în calitate de primar, care a cauzat o tulburare însemnată bunului mers al unei unități din cele la care se referă art. 145 c. p. şi o pagubă patrimoniului acesteia, Căminul pentru persoane vârstnice fiind un serviciu de interes public.

Referitor la plângerea penală împotriva făptuitorului Klein Hans pentru infracţiunea de conflict de interese: în fapt, acesta a depus la Judecătoria Sibiu, în data de 27 februarie 2007, o Cerere de chemare în judecată împotriva municipiului Sibiu şi Consiliului Local Sibiu, în calitatea sa de preşedinte al organizaţiei municipiului Sibiu a Forumului Democrat al Germanilor din România (F.D.G.R.). Concret, a chemat în judecată municipiul Sibiu, reprezentat de primarul Iohannis Klaus Werner (şeful lui Klein în F.D.G.R., Iohannis fiind preşedintele organizaţiei la nivel naţional!) şi Consiliului Local Sibiu, unde F.D.G.R. avea majoritate absolută la acea dată, 16 consilieri (printre care şi „petentul” Klein Hans) din totalul de 23. Numitul Hans Klein a solicitat prin acţiunea civilă depusă la Judecătoria Sibiu următoarele, citez: „Vă rugăm să constataţi calitatea de succesor în drepturi al organizaţiei noastre faţă de Grupul Etnic German (Deutsche Volksgruppe)”. Adică, acţiunea civilă revendicativă depusă în instanţa judecătorească de către F.D.G.R., unde Klaus Iohannis era preşedinte la nivel naţional, era îndreptată împotriva municipiului Sibiu, reprezentat prin primarul Klaus Iohannis şi împotriva Consiliului Local alcătuit în majoritate tot din membri FDGR! Practic, FDGR s-a dat singur în judecată. „Normal” că procesul a fost câştigat, din moment ce pârâţii (unii si aceiaşi cu „pârâcioşii”) nu s-au prezentat în instanţă, interesul lor fiind ca să se admită cererea depusă de Klein Hans, acesta fiind împins de la spate în demersul său de către şeful său suprem pe linie de F.D.G.R., Iohannis Klaus Werner. În ceea ce priveşte conflictul de interese, acesta este evident la Klein Hans, care atunci când a chemat în judecată Consiliul Local Sibiu a făcut abstracţie că şi el făcea parte din acel Consiliu Local. La fel şi Iohannis Klaus Werner, care ştia de intenţia subalternului său, atât în raport de administraţie locală sibiană, cât şi în organizaţia FDGR, se face vinovat de acelaşi conflict de interese. În plus, Iohannis Klaus Werner este vinovat şi de abuz în serviciu, deoarece în calitatea sa de primar al municipiului Sibiu nu a făcut demersurile necesare pentru ca municipiul Sibiu să fie apărat corect în instanţă şi nici nu a atacat sentinţa civilă a Judecătoriei Sibiu nr. 2790 din 28 mai 2007, la dosar nr. 1672/306/2007, aceasta rămânând definitivă. Menţionez că am aflat târziu despre procesul desfăşurat în anul 2007, deoarece totul s-a făcut pe ascuns, fără ca opinia publică să afle de acele demersuri declanşate de FDGR în instanţă.

Anexez copii după următoarele documente:

  • Hotărârea nr. 24 a Consiliului Local Sibiu privind prelungirea închirierii imobilului situat în Sibiu, str. G. Coşbuc, nr. 20
  • Articolul din ziarul „Tribuna” (25 mai 2010) intitulat „Clădirea Căminului de pe Coşbuc, retrocedată Forumului”
  • Cererea de chemare în judecată depusă de numitul Klein Hans în data de 26 februarie 2007 la Judecătoria Sibiu prin care respectivul chema în judecată municipiul Sibiu, reprezentat de primarul Iohannis Klaus Werner şi Consiliului Local Sibiu.
  • Sentinţa civilă a Judecătoriei Sibiu nr. 2790 din 28 mai 2007, la dosar nr. 1672/306/2007

În încheiere, ţin să subliniez faptul că numitul Iohannis Klaus Werner a mai avut dosare penale la dumneavoastră, subsemnatul fiind audiat de către domnul comisar Năulea Ionel Constantin Oliwer, din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (D.N.A.) – structura centrală şi am depus probe în dosarele 270/P/2006 şi 5/P/2007, aflate la D.N.A. – structura centrală. Consider că dosarele respective, care tratau mafia imobiliară din Sibiu – retrocedări frauduloase de imobile, au fost tergiversate în vederea prescrierii faptelor de către domnul procuror şef secţie Ţuluş Doru Florin şi la fel, consider că Ordonanţa nr. 270/P/2009 prin care s-a dispus scoaterea de sub urmărirea penală şi neînceperea urmăririi penale împotriva învinuitului Iohannis Klaus Werner şi altora este netemeinică şi nelegală. Dosarul penal nr. 270/P/2006 –  la care face referire domnul Ţuluş, în răspunsul său din 12 mai 2010, adresat editurii pe care o conduc – a sosit la D.N.A. de la Parchetul General, Secţia D.I.I.I.C.O.T., fiind de fapt dosarul nr. 42/P/2006 de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, solicitat la Bucureşti datorită valorii foarte mari a fraudei.  Este vorba de imobile în valoare cumulată de câteva zeci de milioane de euro  furate de la statul român!  Acest dosar, în care s-au făcut cercetări încă din anul 2006, s-a prăfuit prin sertarele secţiei conduse de domnul  procuror Ţuluş Doru Florin timp de trei ani (!!!) pentru ca apoi să fie retrimis în 1 octombrie 2009 tot la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia (!) prin declinarea competenţei D.N.A.  Inadmisibil, procurorilor le-au trebuit trei ani de zile ca să-şi dea seama dacă un dosar este sau nu de competenţa lor!!!

Am adăugat această încheiere pentru ca să subliniez faptul că tergiversările pentru prescrierea faptelor, precum şi scoaterile de sub urmărire penală şi neînceperea urmăririi penale împotriva lui Iohannis Klaus Werner şi a complicilor săi, la spolierea statului român, „decretate” de către domnul procuror şef secţie Ţuluş Doru Florin sunt total inadmisibile, având în vedere cel mai recent exemplu al condamnării domnului Becali George. În acest caz de corupţie, deşi schimbul de terenuri cu armata a avut loc în perioada 1996 – 1999 şi prejudicierea statului român a fost de „doar” 892.758 USD, iată că s-a dat o sentinţă cu condamnare la închisoare după 17 ani! Atunci de ce învinuiţii din dosarele nr. 270/P/2006 şi 5/P/2007, în frunte cu „intangibilul” Iohannis Klaus Werner, sunt făcuţi scăpaţi, deşi infracţiunile comise de aceştia sunt de dată mult mai recentă şi paguba cauzată statului român este de câteva zeci de milioane de euro?

În acest sens, solicit prin prezenta şi redeschiderea acelor dosare de urmărire penală, solicitare pe care o să o trimit şi Parchetului General, împreună cu o plângere penală împotriva domnului procuror şef de secţie Ţuluş Doru Florin pentru favorizarea infractorului.

Vă anexez şi:

  • copie după adresa semnată de domnul procuror şef secţie Ţuluş Doru Florin, prin care acesta face referire la decizii prin care-i scoate „basma curată” pe nişte escroci care au păgubit statul român cu zeci de milioane de euro.

13 iunie 2013                                                                                  Marinescu Marius Albin 

PS: Dacă acesta este dosarul, atunci înseamnă că ministrul Tudorel Toader a greșit, deoarece dosarul respectiv nu a fost clasat de Augustin Lazăr, ci de subalternii procurorului general Tiberiu Nițu în anul 2014! Augustin Lazăr doar s-a spălat pe mâini și a aruncat „pisica” peste gard!

SURSA:http://justitiarul.ro/

Titus Corlățean a explodat, pur și simplu: a făcut praf Bruxelles și Ambasada lui Klemm!

1 nov.

Lupul Dacic

Экс-министр иностранных дел Румынии Титус Корлэцян

”Acest sistem nu ar fi putut să funcționeze și să producă lucruri abominabile dacă nu avea susținători din afară. Cine a pregătit procurorii DNA și cine a lucrat cu ei cot la cot?”

 De obicei unul dintre cei mai calmi și ponderați oameni politici, fostul ministru de Externe Titus Corlățean nu a mai răbdat în fața nedreptății din cazul primarului din Râmnicu Vâlcea,  Mircia Gutău.

Invitat în emisiunea ”Sinteza Zilei”, Titus Corlățean a izbucnit pur și simplu, nemaisuportând să nu se spună întreg adevărul despre abuzurile din Justiția românească – și anume că toate acestea s-au făcut sub acoperirea sau chiar la îndemnul puterilor ”partenere” – UE și SUA.

Noi vorbim de responsabilii din plan intern, dar mai există o responsabilitate pentru consolidarea, protejare și încurajarea acestui sistem, a spus senatorul PSD, punctând foarte clar – fac politică externă de 24 de ani, ”ceea ce spun este o chestiune anti-europeană…

Vezi articolul original 469 de cuvinte mai mult

Fostul strateg al lui Trump, Steve Bannon: „George Soros este cauza tuturor relelor din SUA și din lume.

1 nov.

Lupul Dacic

Finanțează ONG-uri legate de mass-media de stânga pentru a se opune partidelor populiste și naționaliste din întreaga Europă”

Fostul strateg al lui Trump, Steve Bannon: „George Soros este cauza tuturor relelor din SUA și din lume. Finanțează ONG-uri legate de mass-media de stânga pentru a se opune partidelor populiste și naționaliste din întreaga Europă”

Steve Bannon crede că Balcanii ar putea câștiga un loc mult mai important pe scena mondială în noul cadru geostrategic. Fostul strateg de campanie al lui Donald Trump, a vorbit despre rolul Balcanilor în Europa, dar și despre influența negativă pe care magnatul de origine maghiară George Soros o are asupra Bătrânului Continent.
„Europa este foarte, foarte importantă pentru președintele Trump și, evident, foarte importantă pentru Statele Unite, pentru că voi sunteți, până la urmă, civilizația-mamă din care a ieșit lumea nouă”, a declarat Bannon, fostul strateg de campanie al lui Donald Trump, într-un interviu pentru presa sârbă.
În opinia lui, Balcanii vor deveni un loc mai important pe scena mondială, unde, într-un nou cadru geostrategic, China, Iranul și Turcia formează un fel de alianță.
În ceea ce privește Războiul Rece, Bannon…

Vezi articolul original 269 de cuvinte mai mult

%d blogeri au apreciat asta: