Surse politice dau aproape sigură numirea de către Klaus Iohannis a lui Augustin Lazăr în funcția de judecător la Curtea Constituțională, pe postul rezervat președintelui României.
Procurorul general al României are semnătură pe acte care probează o atitudine de torționar. Unul dintre puținii anticomuniști români, maistrul militar Iulius Filip, a fost menținut în pușcăria de la Aiud și pe semnătura celui care astăzi dă lecții de legiferare, trage sforile pentru reglementările din Justiție și s-a dovedit a fi cheia și protectorul dosarelor lui Klaus Iohannis.
Am așteptat cu nerăbdare ziua de luni. Cum va reacționa România în fața unei asemenea bombe, mai puternică decît una rămasă din cel de-Al Doilea Război Mondial. În plină bătălie pentru putere, explodează una dintre bombele ideologice rămase din comunism: prestația de procuror de tip totalitar a lui Augustin Lazăr. Cazul este unic. Niciodată în Europa, de Est sau de Vest, un nazist sau un reprezentant al statului totalitar nu s-a ascuns atît de sus în vîrful piramidei de putere. Care au fost reacțiile? Numai Asociația 21 Decembrie, condusă de Doru Mărieș, a cerut demisia imediată a torționarului. Ziarele și televiziunile anticomuniste (de profesie, nu de convingere) au tăcut, așteptând să primească ordin. Și președintele a tăcut.
Toată duminica și-a mestecat tăcerea și a încercat să găsească un răspuns la întrebarea Primei Doamne. Ce ne facem Klaus? Dacă pică Lazăr ne iau casele, ne redeschid dosarele și mă arestează pentru fals în acte! Nu-i exclus ca aiureala cu o nouă consultare a Parlamentului să fie doar încercarea președinteui de a găsi un răspuns la întrebarea: „Ce ne facem, Klaus?“
În perioada imediat următoare, trei judecători de la Curtea Constituțională își încetează mandatele.
Este vorba despre Petre Lăzăroiu, Mircea Ștefan Minea (cunoscut sub porecla „Erată”, fiind autorul documentului cu aceeași denumire care a întors soarta referendumului din iulie 2012, pentru demiterea lui Traian Băsescu) și Simona Maya Teodoriu.
Liderul ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, a vorbit la ”Sinteza Zilei” despre remanierea lui Tudorel Toader, subliniind că acesta a făcut mai multe lucruri în Justiție decât mulți dintre predecesorii săi.
Iată principalele sale declarații:
”Cred că a avut un rol important în demersul pe care noi, coaliția PSD-ALDE, l-am făcut pentru a aduce Justiția la normalitate, pentru a rupe legăturile oculte, pentru a repune Justiția în normalitate. Niciun ministru nu a avut curajul să îi clintească un fir de păr lui Laura Codruța Kovesi. Sau cum a fost cererea de revocare a lui Augustin Lazăr. Eu aș interpreta că sunt gesturi justificate și curajoase. E greu să împaci pe toată lumea. S-a ajuns la această decizie” a spus Călin Popescu Tăriceanu.
”La Comisia juridică s-a întâmplat un mic miracol, PNL și USR au votat cot la cot cu ceilalți, pentru a modifica articolele Codului Penal. Și-au dat seama că trebuie respectate deciziile CCR. Parlamentul face o operație corectă, legală, legitimă. Dacă aceste lucruri erau făcute de Guvern, ar fi fost niște semne de întrebare, care ne-ar fi pus în bătaia criticilor de la Bruxelles”
”Revocarea unui ministru este atributul exclusiv al premierului. Decizia nu poate fi contracarată de președinte, este o decizie CCR explicită. Președintele poate interveni la numire”
”Avem în vedere posibilitatea de a face o restructurare a Guvernului, care să evite piedicile pe care ar putea să le pună președintele”
”Referendumul, pe o temă pe care încercăm să o definim cât de cât, reprezintă o încercare și o modalitate prin care președintele, noi cei de la ALDE am votat împotrivă, nu suntem împotriva unui referendum pe teme de Justiție, ci împotriva organizării simultate cu alegerile europarlamentare. Revenind, impresia mea clară este că președintele dorește să ia startul mai devreme în campania pentru prezidențiale, va parazita complet dezbaterea pentru Parlamentul European, vine cu o temă falsă, nu cred că e cineva care să spună că nu vrea să fie combătută corupția. Nu cred că oamenii sunt atât de naivi încât să nu își dea seama de această manevră, de aceea cred că nu se va întruni cvorumul”
”Augustin Lazăr este o rotiță deloc neglijabilă din cadrul acestui sistem”
”Legea lustrației a fost inițiată de un grup de parlamentari PNL, a fost adoptată în Parlament și blocată la CCR”
”Societatea Timișoara și GDS s-au conpromis. Întotdeauna când faci o gafă cel mai grav e să încerci să o repari. La 30 de ani de la căderea comunismului noi avem în fruntea Parchetului General un procuror care a fost un zelos al regimului comunist”
”Revocarea lui Lazăr ar fi fost metoda prin care ar fi putut arăta că între ce face și ceea ce clamează public nu e nicio diferență (n.r. – Klaus Iohannis)”
”Dacă îmi fac reproșuri, îmi fac unul major. Când s-au discutat Legile Justiției am avut un set de propuneri privind schimbarea modalității de numire a judecătorilor și procurorilor de rang înalt. Măsura care a rămas este cea privitoare la numirile de la ICCJ, care nu mai depind de presedinte și le-am dus la CSM. Din motive pe care nu le știu, nu a fost acceptată și propunerea referitoare la procurori. El este în continuare numit și revocat de președinte. O colegă mi-a spus: ai impresia că secția de procurori de la CSM l-ar fi revocat pe Lazăr? Uitându-mă la prost înțeleasa solidaritate de breaslă, aș spune că nu”
”Soluția cea mai bună va fi de a merge pe un candidat comun, care să fie un adevărat contracandidat la alegeri. Am decis să nu tranșăm această decizie acum, vom vedea cine e cel mai bine plasat după alegerile europarlamentare”
”Am folosit o firmă pe care am angajat-o în mod legal, așa e legislația în SUA”
Klaus Iohannis a spus miercuri, în cadrul evenimentului de lansare a noii sale cărți, că românii aşteaptă un stat de drept, şanse egale, meritocraţie, proceduri predictibile şi previzibile, el criticând faptul că politicienii dau vina pentru nereuşitele naţionale pe UE.
„Când vom reuşi să devenim tot mai europeni eu sunt convins că tot mai mulţi români vor dori să se întoarcă în ţară. Acest lucru să ştiţi că nu ţine doar de bani. De câţiva ani nu mai vorbim doar despre salarii, venituri, vorbim şi despre alte lucruri pe care oamenii care trăiesc în afara ţării le aşteaptă să se întâmple în România europeană pentru a se putea să se întoarcă. De exemplu, aşteaptă un stat de drept, şanse egale, meritocraţie, mai ales pentru tineri, este extrem de important să avem proceduri predictibile, previzibile, ca să-şi facă un plan de carieră. Nu poţi cum se întâmplă la noi, din păcate de multe ori, să se schimbe lucrurile de azi pe mâine, să nu ştii ce modificări apar mâine sau poimâine. (…) Pe măsură ce devenim mai europeni aceste lucruri trebuie mult mai bine clarificate şi o vom face, nu chiar acum. Suntem într-o fază în care nu se clarifică prea bine, dar suntem foarte hotărâţi să îmbunătăţim această stare a lucrurilor şi atunci sunt convins că mulţi români vor veni cu plăcere acasă”, a spus şeful statului, la lansarea cărţii sale „EU.RO. Un dialog deschis despre Europa”, care a avut loc la TNB.
El a criticat faptul că Guvernul şi PSD dau vina pe Uniunea Europeană pentru nereuşitele naţionale.
„Ştirile negative despre Uniune prevalează, pe de altă parte, constatăm un fenomen care nu ar trebui să existe, dar el există şi se datorează politicienilor. Foarte mulţi politicieni, până şi din cei proeuropeni, când discută în formate europene, la Bruxelles sau în capitala lor – şi aici este un fenomen general, nu suntem campioni nici măcar aici – sunt foarte entuziaşti, discută, rezolvă probleme, au o abordare proeuropeană, pe urmă se duc acasă în campanie electorală şi ce să vezi – încep să dea vina pentru toate nereuşitele de acasă pe Uniunea Europeană, foarte simplu. Avem şi noi un astfel de Guvern şi un astfel de partid majoritar care este declarat antieuropean, nemulţumit de ce se întâmplă la Bruxelles, cum suntem trataţi ca şi cum problemele noastre ar fi fost create la Bruxelles, nu aici. Similar se întâmplă şi în altă parte. Politicienii dau vina pentru nereuşitele naţionale pe UE şi atunci încet-încet apare un euroscepticism care se răspândeşte”, a menţionat Iohannis.
1. Atragerea colaboratorilor din rândul minorităților era o prioritate pentru Securitate pentru a se putea contracara cu ușurință criticile etinicilor care părăsiseră România;
2. Este interesant de remarcat și „business-ul” socrului lui Iohannis de dinainte de Revoluție, acela de cojocar. Un domeniu la care sistemul „închidea ochii”, dar care era cunoscut prin prisma veniturilor extrem de mari pe care le genera;
3. După Revoluție Iohannis s-a ocupat de adopții internaționale. Cine mai avea privilegiul acesta? Vi-l spun pe unul demascat în urmă cu câțiva ani: Cristian Burci. Și mulți, foarte mulți alții din aceeași tagmă;
4. FDGR e o altă trebușoară unde Iohannis s-a cocoțat direct în vârf. Cam cine se cocoța așa sus?
5. Primăria Sibiu este, de asemenea, o socoteală destul de neclară. Cum de reușește un profesoraș venit de nicăieri să fie ales? Mai mult, nefiind susținut de niciun partid, Iohannis nu a avut niciodată probleme de acces la fonduri. Dacă vi se pare puțin lucru, întrebați un primar al cărui partid nu se află la putere cum face el rost de bani. Numai în pielea lui să nu fii.
6. Ilegalitățile făcute pe timpul mandatului său, mafia pe care-a instalat-o în Sibiu și constatarea că absolut toți consilierii, indiferent de culoarea politică, se raliau „programului” lui Iohannis sunt elemente extrem de dubioase. Cum de n-a investigat nimeni gravele ilegalități și, mai ales, cum de i se închideau pe bandă dosarele penale? Cine-l proteja și care-i legătura dintre el și Lazăr? Oare Lazăr primea ordinele de clasare direct de la UM sau într-adevăr Iohannis era un om serios? Însă, în cazul ultimei variante, cum se face că abia acum s-a aflat de problemele acelor case „moștenite” cu acte false?
7. Cum de-a fost cocoțat un nimeni, gângav și vizibil îngrămădit, în funcția PNL și apoi în fruntea Țării? De ce s-au unit toți securiștii „în cuget și-n simțiri” să-l răstoarne pe Ponta, mai ales în condițiile în care Ponta era securist de-al lor? Ce securist ar fi ridicat o unghie față de alt securist?
Gândiți-vă la aceste câteva elemente înainte de a-mi sări la gât!
Reacții dure la nominalizarea lui Eugen Nicolicea pentru portofoliul Justiției. Președintele sindicatelor din penitenciare, Sorin Dumitrașcu, a transmis că speră ca propunerea făcută de PSD, de înlocuire a lui Tudorel Toader cu Eugen Nicolicea la conducerea Ministerului Justiției să fie o ”manevră politică” pentru ca adevărata propunere să fie făcută abia în zilele care vor urma și îi aduce acuzații grave lui Nicolicea.
”Sper ca desemnarea lui Eugen Nicolicea ca inlocuitor potential al lui Tudorel Toader este doar o manevra politica si ca vom afla in zilele urmatoare numele adevaratei propuneri pentru functia de ministru al Justitiei.
Fara sa ignoram faptul ca este unul dintre artizanii subminarii justitiei, amintim de prieteniile acestuia cu infractori de calibru, incepand cu Gabriel Bivolaru pe care-l vizita pe ascuns la Penitenciarul Drobeta – Turnu Severin in 2006.
La acea vreme directorul penitenciarului a fost demis pentru aceste ilegalitati, ulterior cel care astazi este propunerea de ministru al Justitiei, a finalizat si facultatea de drept si a si inceput sa fie interesat de influentarea justitiei.
Un alt amanunt interesant, 2 ani mai tarziu in 2008 Eugen Nicolicea profitand de aceeasi calitate de parlamentar, citea fara drept materialele din dosarul lui MIron Mitrea care-i era nas si pentru care se cerea la acea vreme urmarirea penala in Parlament, dupa care s-a prezentat la o televiziune pentru a-l apara.
Istoria recenta e cunoscuta, si sunt usor de dovedit actiunile pro infractori si anti-justitie ale acestuia, dar sunt toate semnele ca Eugen Nicolicea a reprezentat interesele unor infractori in politica.
Nu stiu daca si cu cat a fost platit pentru asta, dar – prin comportament – aminteste de politicienii care in anii ’70 sprijineau Mafia italiana.
PS. Nu stiu daca e adevarat discursul cu „Da, nene sustinem coruptia ca ea ne-a facut oameni!”, dar daca e asa e un argument in plus impotriva mentionarii personajului in contextul desemnarii unui nou ministru al Justitiei.”, a transmis Dumitrașcu într-o declarație.
Opoziția s-a dezlănțuit și ea
La rândul lor, USR și PLUS îi cer lui Klaus Iohannis să nu accepte nominalizarea lui Eugen Nicolicea pentru funcția de ministru al Justiției, despre care afirmă că este unul dintre autorii asaltului PSD împotriva Justiției și ”un impostor fără pregătire juridică temeinică”
”Dacian Cioloș și Dan Barna, îi cer președintelui Klaus Iohannis să nu accepte nominalizarea lui Eugen Nicolicea pentru funcția de ministru al Justiției. Eugen Nicolicea este unul dintre autorii asaltului PSD împotriva Justiției, un impostor fără pregătire juridică temeinică, o bătaie de joc pentru această funcție atât de importantă în statul român”, se arată într-un comunicat al Alianței USR-PLUS.
Potrivit sursei citate, Nicolicea este direct responsabil pentru eliberarea din pușcării înainte de termen a peste 14.000 de infractori, printre care tâlhari periculoși și violatori, dintre care 700 s-au întors înapoi la închisoare după comiterea unor noi infracțiuni.
”Acest om în această poziție este un real pericol pentru siguranța famililor noastre și pentru sistemul juridic din România. Nominalizarea lui Eugen Nicolicea la Ministerul Justiției are un singur scop, adoptarea ordonanțelor de urgență care îl scapă pe Liviu Dragnea de condamnarea la 3 ani și 6 luni de închisoare în dosarul numirilor fictive. Alianța USR-PLUS va face totul pentru a ne asigura că Liviu Dragnea nu va reuși să scape de lege”, se mai arată în comunicat.
Președintele PNL, Ludovic Orban, a declarat miercuri că cele trei propuneri de noi miniștri PSD sunt inoportune, iar despre nominalizarea lui Eugen Nicolicea la Ministerul Justiției a afirmat că este o obrăznicie la adresa fiecărui cetățean român.
”Știți, este o vorbă românească : scapi de dracu, da-i de tasu, cam așa le calific aceste propuneri, la fel de inoportune, iar în privința propunerea Nicolicea, o consider o obrăznicie la adresa fiecărui cetățean român și este clar de ce Dragnea îl propune pe Nicolicea cu misiunea de a emite OUG privind amnistia și grațierea”, a declarat Ludovic Orban, întrebat fiind ce părere are despre cele trei propuneri pentru a intra în guvern.
El a mai spus că are încredere în ceea ce va face președintele României.
”Cea mai bună restructurare guvernamentală este să plece toți codașii, agramații, analfabeții funcționali și incompetenții care au ajuns pe ușa din dos la putere și să lase România să pornească din nou pe un drum corect”, a mai spus Orban, chestionat cu privire la o eventuală restructurare a Executivului”, a mai spus Orban despre o eventuală restructurare a Executivului.
Aliații până mai ieri iau distanță de Augustin Lazăr unul după altul. Fostul deținut politic Radu Filipescu, membru GDS, a anunțat că a luat decizia de a se autosuspenda din acest Grup deoarece consideră că decernarea premiului lui Augustin Lazăr nu este oportună întrucât, chiar dacă procurorul general nu a fost torționar, a avut un rol care nu poate fi neglijat.
„Imi pare rau dar doresc sa ma separ putin de Grupul pentru Dialog Social al carui membru sunt de aproape 30 de ani.
Imi pare rau ca nu am putut sa fiu mai convingator in sustinerea mea in cadrul dezbaterilor din GDS . Am considerat si sustinut ca domnul Augustin Lazar nu a fost un tortionar dar totusi a avut un rol in functia de tânar procuror care nu poate fi neglijat. Nu a fost un rol de decizie dupa parerea mea, in acele situatii pentru detinutii politici deciziile fiind luate la Bucuresti. Am sustinut pozitia nu foarte simpla de a nu se continua cu demersul de decernare a Premiului GDS catre procurorul general Augustin Lazar.
Ca urmare ma autosuspend din GDS .
Cred ca este importanta existenta unei organizatii de tipul GDS si poate in viitor voi solicita sa revin„, a scris Radu Filipescu pe Facebook.
La rândul său, Laura Ștefan, autointitulată expert anticorupție, a anunțat că a demisionat din GDS.
„Am demisionat din GDS”, este anunțul pe care Laura Ștefan l-a făcut pe Facebook.
Anterior, judecătorul CCR Daniel Morar, fost șef al DNA, a anunțat, într-o scrisoare adresată, marți, Grupului de Dialog Social (GDS), că renunță la premierul pe care i l-a acordat organizația în anul 2011, ca urmare a deciziei de a acorda aceeași distincție în 2018 procurorului general Augustin Lazăr
Grupul pentru Dialog Social (GDS), care l-a premiat pe Augustin Lazăr, a anunțat marți că a luat decizia să anuleze ceremonia de decernare a premiului după ce procurorul general a precizat că transmite distincția foștilor deținuți politici și disidentului Iulius Filip. Premiul îi va fi trimis însă lui Lazăr la Parchetul General.
„Grupul pentru Dialog Social (GDS) a luat cunoștință de mesajul public prin care Procurorul General al României, Augustin Lazăr, anunță că transmite Premiul GDS pe anul 2018 disidentului Iulius Filip și tuturor luptătorilor anticomuniști care au făcut cu putință ca astăzi să trăim într-o țară democratică.Premiul va fi trimis domnului Augustin Lazăr la Ministerul Public spre a fi apoi transmis celor pe care dânsul i-a indicat. În aceste condiții, de comun acord, decernarea premiului GDS din data de 17 aprilie 2019 este contramandată. Îl asigurăm pe domnul Augustin Lazăr de solidaritatea noastră în lupta anticorupție a Ministerului Public pe care îl conduce”, se arăta într-un comunicat de presă al GDS.
Senatul a adoptat, în ședința de plen de miercuri, proiectul de lege pentru modificarea Codului penal, la o zi după ce Comisia specială condusă de Florin Iordache și-a dat avizul.
Senatorii au adoptat proiectul de lege cu 75 de voturi „pentru”, 32 de voturi „împotrivă” și o abținere.
Comisia specială pentru legile justiției a preluat prevederi declarate constituționale de CCR, despre care Opoziția a susținut că-l ajută pe Liviu Dragnea.
Modificările se referă la reducerea termenelor de prescripţie a pedepselor, la abrogarea neglijenţei în serviciu ori introducerea unui termen de un an în care se poate face un denunţ.
Cel mai probabil, săptămâna viitoare, proiectul va fi suspus la vot și în Camera Deputaților, for decisiv, apoi va fi trimis la promulgare.
Amenințări cu CCR
PNL va sesiza din nou, la CCR, Codul penal și Codul de procedură penală, după ce acestea vor trece de Camera Deputaților, a anunțat senatorul PNL Alina Gorghiu, în plen, la dezbaterea modificărilor din Codul penal.
„Nu ați înțeles că acest Cod penal chiar trebuie citit. Mulți sunteți pe telefoane și habar nu aveți ce veți vota astăzi (miercuri-n.r). Asta e majoritatea parlamentară, lipsită de bun simț. Ar trebui să fie un act normativ care să servească în mod egal tuturor. Din păcate de doi ani și ceva se încearcă în mod obsesiv modificarea codurilor penale după nevoile unui grup restrains de personae. Le știți dumneavoastră cu vârf și îndesat. Suntem într-o situație fără precedent și de impas. Nici măcar nu vă concentrați pe interesele PSD ca partid. Trebuie să vă întrebați dacă acest effort este pentru a proteja PSD sau a sacrifice PSD în interesul personal al lui Liviu Dragnea. E o discuție pe care orice om politic ar trebui să o facă cu sinceritate măcar în ședințele voastre de partid. Vom sesiza din nou la CCR Codul penal și Codul de procedură penală”, a susținut Alina Gorghiu, în plenul Senatului, la dezbaterea Codului penal.
Anterior, aceasta a cerut eliminarea de pe ordinea de zi a ședinței de miercuri, a punctului referitor la proiectul de lege privind Codul penal, dar propunerea a fost respinsă.
Și senatorul USR Florina Presadă a declarat că modificările aduse Codului penal sunt în favoarea PSD.
„România a devenit victimă unei majorități parlamentare care nu face decât să reglementeze în interesul unor infractori: Dragnea, Rădulescu, Valcov. Lucrul acesta se vede cu ochiul liber uitându-ne la modificările legislative”, a susținut, în plen, Florina Presadă.
În replică, senatorul PSD Titus Corlățean a declarat că demersul din plen este legitim.
„Sunt surprins să constat faptul că opoziția nu cunoaște o practică parlamentară foarte veche și anume că plenul este suveran. Este greu de înțeles de ce ducem discursul politic atât de jos. Mă refer la intervenția pe care am auzit-o mai devreme din parte reprezentanților opoziției. Trebuie să afirmăm un lucru clar. Comisia specială a propus parlamentului României, în procedura de reexaminare după decizia CCR o propunere absolut legitimă pe care trebuie să o dezbatem șiș a o supunem la vot la final. Aceste artcole pe care comisia le-a propus spre adoptare sunt articole pe care opoziția nu le-a contestat în comisie, deci nu ridica problemă, sau comisia le-a contestat dar CCR le-a confirmat constituționale”, a spus în plenul Senatului Titus Corlățean.
Deşi mult prea tîrziu, numele lui Iulius Filip a intrat în galeria marilor disidenţi români, a celor care au avut curajul să se lupte cu „Sistemul” atunci cînd acesta ne strivea pe toţi, generînd în rîndul oamenilor o teamă înfricoşătoare. Iulius Filip, alături de Doina Cornea, reprezintă disidenţa pură, fără compromisuri, ca expresie a strigătului de libertate ce caracterizează fiinţa umană în forul său cel mai adînc.
Am trecut nepăsători pe lîngă acest om care, prin suferinţa sa, ne-a salvat pe toţi, ducînd în spate laşitatea multora dintre noi, frica de a spune „nu” în faţa tenebrelor spre care eram împinşi. Poate că mulţi dintre români au scuza că nu oricine este în stare să îndure chinurile puşcăriei fără vinovăţia de a fi comis vreo ilegalitate, căci nimic nu este mai cumplit decît să fii pedepsit pentru ceva ce nu ai comis, ci pentru singura vină că, în calitate de om liber, ai pus întrebări şi te-ai revoltat împotriva celor care, deţinînd puterea, au încercat să-ţi pună botniţă.
Numai cine a cunoscut din interior ce înseamnă recluziunea pentru această vină imaginară poate să-l înţeleagă cu adevărat pe un om ca Iulius Filip! Ceilalţi pot doar să-i fie recunoscători, să-i mîngîie sufletul chinuit cu o vorbă bună, să-i arate mereu că suferinţa lui, în numele nostru, nu a fost în zadar.
Iulius Filip este un astfel de om, devenit simbol al libertăţii noastre, deşi noi nu am fost în stare să-l invităm la vreo manifestare publică, aşa cum au făcut polonezii de la „Solidarność”, pentru a ne ridica în picioare în faţa lui!
Cu atît mai dureros este pentru un astfel de om să vadă cum torţionarii lui de atunci îl batjocoresc şi acum, acompaniaţi de nişte mameluci care nu ştiu pe ce lume trăiesc. Pentru cei care nu înţeleg nici astăzi prin ce a trecut Iulius Filip în închisoarea de la Aiud, „Cotidianul” prezintă în premieră „FIŞA DE EVIDENŢĂ A DEŢINUTULUI” Iulius Filip, arhivată la IICCMER (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc):
Documentul acesta poate fi de folos şi celor care vor dori să scrie cîndva despre adevărata disidenţă românească, ignorînd toate acele „făcături” care ne sînt prezentate azi, cu „interziceri” imaginare în timp ce publicau cărţi în sute de mii de exemplare sau erau plimbaţi de stat pe toate meridianele lumii!
Adevăraţii disidenţi sînt doar cei al căror nume este scris pe acele cartoane galbene, care-i însoţeau prin închisorile prin care au trecut.
IULIUS FILIP avea numărul matricol 21/16.03.1982 şi fusese arestat preventiv în 14.12.1981. Pe „Fişa de evidenţă a deţinutului”, în chenar roşu, se menţionează infracţiunea comisă: „CSS”, deci „CONTRA SECURITĂŢII STATULUI”!
În partea stîngă sînt meţionate locurile de detenţie în care a fost transferat: Sp. Bucureşti (20.07.1982), Penitenciarul Bucureşti (15.10.1982), Penitenciarul Aiud (09.06.1983).
În partea dreaptă a fişei aflăm că Iulius Filip s-a născut în 23.04.1947, deci săptămîna viitoare împlineşte 72 de ani! Părinţii săi au fost Vasile şi Virginia. Cînd a fost arestat, Iulius Filip lucra la Uzinele „16 februarie” din Cluj, avînd un salariu de 2.417 lei după 14 ani de vechime în muncă.
În partea de jos aflăm că a fost „arestat preventiv conform mandatului de arestare nr. 31216/8 din 15.12.1981, emis de Procuratura militară Cluj pentru PROPAGANDĂ CSS(Contra Securităţii Statului, n.n.), art. 166 Cp”.
Pe verso „Fişei de evidenţă a deţinutului” aflăm date despre proces şi despre pedepsele decise de instanţe: 8 ani în primă instanţă la Tribunalul militar Cluj pentru „propagandă împotriva orînduirii socialiste”, pedeapsă redusă la recurs la 5 ani şi 4 luni.
Ultima menţiune consemnează sec: „13.04.1987 LIBERAT LA TERMEN”, adică a executat „la zi” întreaga pedeapsă! În această chestiune, rolul decisiv l-a avut actualul Procuror General Augustin Lazăr, cel care, în calitate de Preşedinte al Comisiei de liberare condiţionată, i-a amînat de două ori lui Iulius Filip eliberarea înainte de termen, în 1985 şi 1986, pe ultimul Proces-verbal fiind înscrisă menţiunea: „Nu poate fi liberat condiţionat, se amînă la termen”!
Aşa este rezumată suferinţa lui Iulius Filip în această „Fişă de evidenţă a deţinutului”, care l-a însoţit pe toată durata recluziunii. În rest, o suferinţă cumplită, petrecută nu numai în celula închisorii, ci, mai ales, la „carceră”, acolo unde a fost obligat să suporte cele mai grele torturi fizice!
Unul dintre torţionarii lui, procurorul Augustin Lazăr îl batjocoreşte şi astăzi, oferindu-i în mod sarcastic „Premiul GDS” pe care aşa-zisa elită intelectuală l-a oferit Procurorului general! Ar avea, totuşi, o noimă, dacă torţionarul Augustin Lazăr ar primi la schimb cu acest premiu cele 42 de zile de izolare pe care a trebuit să le suporte disidentul Iulius Filip, precum şi cei doi ani cu care Lazăr i-a amînat liberarea!
UPDATE. Tudorel Toader nu și-a dat miercuri demisia, cum voiau PSD-iștii, fiind propus oficial pentru revocare președintelui.
Toader s-a întâlnit miercuri Palatul Victoria cu premierul Viorica Dăncilă, după ce conducerea PSD a decis în CEx să-i retragă sprijinul politic, iar Dăncilă a spus că-i va cere demisia. Însă, după discuţia cu Dăncilă, ministrul Justiției a scris pe Facebook că aceasta nu i-a solicitat demisia şi că acest subiect va fi discutat joi dimineaţă.
„O simplă precizare ! Eu nu i-am solicitat dnei prim ministru nici un termen de gândire privind demisia, în condițiile în care domnia sa nu mi-a cerut demisia. A rămas ca acest subiect îl vom aborda mâine dimineață, la orele 09.30 !”, a scris ministrul.
Revocarea lui Toader a fost semnată de Dăncilă
După postarea lui Toader, Guvernul a anunțat că premierul Viorica Dăncilă i-a trimis miercuri seara președintelui Klaus Iohannis propunerile PSD pentru cele trei ministere, la pachet cu revocările, inclusiv a lui Tudorel Toader.
„Prim-ministrul României, Viorica Dăncilă, a transmis, în această seară, președintelui României, Klaus Iohannis, propunerile de numire a noilor miniștri pentru portofoliile Ministerului Justiției, Ministerului Fondurilor Europene și Ministerului pentru Românii de Pretutindeni.
Totodată, premierul a transmis către Administrația Prezidențială propunerea de revocare a ministrului Justiției, Tudorel Toader, și demisiile ministrului Fondurilor Europene, Rovana Plumb, respectiv, ministrului pentru Românii de Pretutindeni, Natalia Intotero.
Pentru Ministerul Justiției a fost propus Eugen Nicolicea, membru al Camerei Deputaților, pentru Ministerul Fondurilor Europene a fost propusă Oana Florea, membru al Camerei Deputaților, iar pentru Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a fost propus Tit-Liviu Brăiloiu, membru al Senatului”, se arată în comunicatul Executivului.
Anterior, după anunțul PSD privind retragerea sprijinului politic, Tudorel Toader a intrat în biroul lui Călin Popescu Tăriceanu, pentru „o scurtă întrevedere”, apoi s-a dus la Guvern.
Premierul a precizat că miercuri va avea o discuție și cu ministrul Justiției Tudorel Toader, pentru a vedea dacă acesta acceptă sau nu să demisioneze.
„Astăzi am să am o discuție cu domnul Toader. E normal să o avem. Vom vedea ce decizie va lua domnul Toader”, a afirmat Viorica Dăncilă.
Senatorii nu au mai dezbătut și votat miercuri moțiunea simplă prin care Opoziția îi cere demisia lui Tudorel Toader, președintele de ședință, Claudiu Manda, anunțând că nu mai este îndeplinit cvorumul. Este a patra oară când moțiunea dimplă la adresa lui Tudorel Toader este amânată.
Sub o presiune demnă de secolul decapitărilor în masă ale ereticilor, în plin neomedievalism urban, judecătorii din completul de 5 al Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis amânarea pronunțării în cazul Liviu Dragnea, în așa-zisul proces al secretarelor.
Oriunde în lume instanța supremă reprograma procesul. Presiunile asupra judecătorilor au fost imense. Numai de garanții ale independenței Justiției nu se poate vorbi atât timp cât s-au orchestrat energii de turbulență de la Bruxelles până la ultimul haștagist.
Capul lui Dragnea este cerut de un imens aparat de presiune. Liderul PSD nu-și joacă doar libertatea lui, în aceste zile, ci și libertatea alegătorilor de a alege un partid sau altul.
Dacă ieri Dragnea era condamnat, se deschidea o cale ascunsă. Oricine s-ar mai fi împotrivit sistemului era amenințat cu scoaterea din prim-plan de către așa-zisa Justiție independentă. Practic, viitorul României ar fi fost prescris de cinci judecători. Ar fi existat precedentul.
Orice magistrat liber de orice constrângeri ar fi procedat la fel ca cei 5 judecători. Ar fi așteptat decizia CCR privind validarea sau invalidarea completelor de 3.
Apărarea lui Liviu Dragnea a cerut judecătorilor să aștepte decizia CCR. Conform surselor media, procurorul de ședință al DNA ar fi spus: „Nu avem de ce să așteptăm decizia CCR, nu are incidență în cauză. Din punctul meu de vedere, Parlamentul este în conflict cu el însuși“. Cum? Ce treabă are Parlamentul în acest proces? Secretarele sunt cheia de boltă a statului de drept? Un procuror administrează probe ale vinovăției celui în cauză, nu judecă și interpretează Constituția. În ce hal ne-a adus rezistența?
În cazul în care CCR va admite joi că respectivele complete de 3 erau ilegal constituite, complete specializate doar pentru corupție, judecătorii din completul de 5 vor avea două soluții: fie să-l achite pe Dragnea, fie să retrimită dosarul la judecare pe fond în primă instanță.
Procesul se amână pentru 20 mai 2019. Judecătorii nu se pot pronunța mai repede de 26 mai, când vor avea loc alegerile europarlamentare. Ar fi imoral să influențeze voturile românilor. Vedeți unde s-a ajuns cu așa-numita luptă anticorupție? Pentru două secretare, o țară întreagă este ținută sub presiune. România s-a divizat total. Beneficiarii stării de explozie socială (știm prea bine cine sunt ) își freacă mâinile. Sunt în stare să stoarcă insulele de bani doar pentru a ține vârtoși talibanii ordinului haștag rezist.
Revenind la proces, afrontul lui Liviu Dragnea a fost total atunci când trimisul DNA a început să pună întrebări. Liderul PSD a spus că nu răspunde întrebărilor DNA. Genială replică. Le-a spus în față că întreprind acțiuni fasciste.
Mai avem independența Justiției. După ședința de ieri, nimeni n-ar vrea să fie în pielea judecătorilor. În aceste zile, cred că sunt căutați și în mapele profesionale, pe la rude, poate chiar și în chiloți.
Ceea ce se întâmplă e peste măsura înțelegerii unei țări zdravene la cap.
Asta e problema țării, să-l aresteze mai repede pe Dragnea?
Ce se va schimba de mâine în viața românilor dacă li se împlinește vrerea grupurilor minuscule la nivelul unei întregi țări, dar extrem de gălăgioase? Dacă se instituie Republica Procurorilor, vor scăpa cei din partidul lui Ludovic Orban de șantaj și de strângeri de organe? Vor fi ei mai liberi dacă Dragnea e inside-the-box?
În niciun caz. Procesul lui Liviu Dragnea va arăta cât de independentă e Justiția.
E timpul ca România tăcută să iasă din maligna stare a nepăsării și să respingă jihadul impus în societate de promotorii urii.
Vulgul n-a contat niciodată în decizii. Doar s-a bucurat în jurul stâlpului lui Rudolph. N-aveau să știe că ciumații decapitați aveau să devină ulterior eroi.
E timpul ca fiecare român zdravăn la cap să iasă în vecinătate și să anunțe că nu vrea Republica Procurorilor, cu chipuri de politicieni în posturi de țucalari sau de cărători de haznale ale Unității.
Viața în afara garnizoanei – ne spune istoria – e mult mai ușoară decât sub drapel.
Îmi pare rău că o serie de colegi de-ai mei au îndoit genunchii și și-au încovoiat spinările pentru a fi utili unui sistem criminal. Nu-și dau seama sau profită de soldă. În orice situație, mi-e milă de ei.
Acum aproape 18 ani, ne uitam hăbăuci cum se prăbușesc Turnurile Gemene în New York. Istoria se desfășura sub ochii noștri neputincioși. Acum, privind cum se prăbușește în flăcări spira mare a catedralei Notre Dame în Paris, am aceeași senzație de gol în stomac. Se dărîmă o bucată din istoria noastră.
E o senzație neplăcută, un semn rău prevestitor, ca și cum dantela de piatră distrusă ar reprezenta soarta civilizației noastre. Și nici o intervenție, nici un pompier, doar lume care privește înmărmurită. Un semn al neputinței civilizației occidentale în fața năvălirii istoriei asupra sa.
E începutul? E un semn? E o prevestire? O fi fost vreo mînă de ticălos? O fi ajutat cineva istoria? Sau e doar neputință și bicisnicie?
Dacă te uiți din față, cele două turnuri ale catedralei Notre Dame seamănă izbitor cu cele două Turnuri Gemene. Iar dacă te uiți la televizor, Europa seamănă prea mult cu Notre Dame: ea arde și noi ne uităm neputincioși. Și cei care ar trebui să stingă focul sînt prea puțini și prea nepricepuți și prea proști.
Polonia nu va adopta moneda euro înainte ca avuţia sa economică nu va atinge nivelul celei din Germania, a anunţat preşedintele partidului de guvernământ al ţării, Lege şi Justiţie (PiS), Jaroslaw Kaczynski, acuzând opoziţia că exercită presiuni în sensul abandonării monedei locale, zlotul, scrie Bloomberg.
„Spunem nu monedei euro, spunem nu preţurilor europene“, a declarat Kaczynski. „Tratatul privind aderarea la UE nu specifică data adoptării euro. Vom face această trecere, dar acest lucru se va întâmpla când nivelul avuţiei ţării noastre se va apropia de cel al Germaniei“.
Mateusz Morawiecki, premierul Poloniei, a declarat la rândul său că trecerea la euro în acest moment nu este un act profitabil. „Este avantajos să bazăm economia Poloniei pe moneda poloneză“, a subliniat acesta, potrivit polandin.com.
Premierul polonez a adăugat că unele state membre ale Uniunii Europene nu s-au dezvoltat în ultimii ani şi chiar au dat înapoi.
„Acestea sunt ţări care au fost ţinta emigrării noastre economice recent, ca Italia sau Spania. Sunt ţări ca Grecia, care în 2007 au avut o economie de 10 ori mai mică decât cea a Germaniei, iar astăzi economia acestora este de 18 ori mai mică“, a declarat Morawiecki.
Acesta a adăugat că adoptarea euro într-un moment nepotrivit de ţări ca Italia, Spania şi Grecia reprezintă cauza „stagnării permanente“ de acolo.
Sondajele indică faptul că majoritatea polonezilor se opun trecerii la euro pe fondul temerilor că aceasta ar alimenta creşterea preţurilor bunurilor.
Deşi este în favoarea intrării Poloniei în zona euro, Platforma Civică, cel mai mare partid de opoziţie al ţării, a anunţat că doreşte un „amplu consens naţional“ pentru o astfel de decizie.
În cazul Ungariei, de când această ţară a devenit membră a Uniunii Europene, posibila trecere la euro a fost menţionată în mod repetat în discursul public. Strategii ţării par să ezite să ia o decizie finală în acest sens, potrivit Hungary Today.
Guvernatorul băncii centrale a Ungariei (MNB), Gyorgy Matolcsy, a declarat că Ungaria va adopta moneda euro „în următoarele decenii“. Acesta este convins că Ungaria are nevoie să înveţe mai întâi mai multe despre procesele care afectează moneda unică.
Procurorul general Augustin Lazăr a depus dosarul pentru a se pensiona, relatează Antena 3 miercuri seară, citând surse din CSM.
”O lovitură de teatru în cazul lui Augustin Lazăr. Surse CSM au confirmat că și-a depus cerere de pensionare, dosarul a fost trimis la Inspecția Judiciară, cei de la CSM trebuie să afle dacă există sancțiuni disciplinare, am înțeles că răspunsul a venit negativ. Cel care va decide cu privire la pensionarea lui Augustin Lazăr este Klaus Iohannis (…) Știm că sunt câteva plângeri care îl vizează, cu cât reușește să se pensioneze mai repede, cu atât iese mai liniștit la pensie și cu o pensie mai mare”, a spus Ana Maria Bujor, senior editor Antena 3 la emisiune Sinteza Zilei.
Augustin Lazăr, aflat în centrul unui scandal uriaș după ce s-a aflat că a refuzat eliberarea condiționată a disidentulului anticomunist Iulius Filip, își încheie mandatul la Parchetul General pe 28 aprilie.
![Câteva elemente la care ar trebui să vă gândiți: 1. Atragerea colaboratorilor din rândul minorităților era o prioritate […]](https://i0.wp.com/www.justitiarul.ro/wp-content/uploads/2019/04/lazar-si-iohannis-620x350.jpg "A fost (și încă mai este) Iohannis colaborator al Securității?")
Chinese
French
German
Italian
Japanese
Korean
Russian
Spanish
Octavpelin's Weblog 
Comentarii recente