Juncker, măsura șoc pentru țările din Est.Bucuria Mitingistilor Sorosisti ai gauleiterului nazi”coruptul care ucide”KLAUS WERNER JOHANNIS!
Cand EUROPA fierbe prin iesirea Marii Britanii din UNIUNE,cand se TRASEAZA noua POLITICA din UNIUNEA EUROPEANA,iata ca Romania nu este NICAIERI deoarece Presedintele este MORT.Bine nu era el prea viu in a APARA interesele Romaniei nici cand era in viata.Sper ca europalamentarii romani din PSD si ALDE sa poata sa sustina interesele Romaniei si sa nu lase ca Romania sa fie considerata o Tara de mana a doua. Astept ca cei din Uniunea Europeana sa constate si ei DECESUL lui IOHANNIS si sa ia in consideratie parerile Europarlamentarilor Romani in lipsa Presedintelui. SARACA TARA BOGATA condusa pana acum de un TANTALAU.!
În cursul unei conferinte organizate la Bruxelles cu privire la drepturile sociale, Jean-Claude Juncker a pledat pentru o măsură care ar avea conotații grave pentru România și statele membre UE din Est.
Mai exact, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a pledat luni pentru introducerea unui „salariu social minim” mai întâi în zona euro, apoi în toate țările Uniunii Europene.
Juncker, aflat într-o controversă cu firmele offshore, a trecut în partea opusă și a cerut companiilor să adopte un salariu minim pentru a combate angajarea de muncă mai ieftină, precizând că fiecare stat este liber să-și stabilească nivelul.
Un posibil scenariu potrivit căruia UE s-ar alinia pe salariul minim la nivelul Germaniei, Franței sau Belgiei, țări precum România, Bulgaria și alte state care nu pot face față productivității vor avea de suferit.
O astfel de măsură, ar avea consecințe foarte grave. Astfel, ar conduce la relocalizarea fabricilor în Germania și în țări puternic industrializate care și-ar extinde producția din țările lor.
Desigur sindicatele ar saluta metoda, dar o astfel de măsură ar împinge în afara Uniunii Europene statele slab dezvoltate. Totodată, țările vestice și-ar putea extinde producția mai spre Est în căutare de forță de muncă ieftină.
Norica Nicolai, ÎNGRIJORATĂ: Reformă destul de dificilă în UE
Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, va prezenta mâine ”carta albă” în Parlamentul European. Va cuprinde, în câteva puncte, ce va face UE după ieșirea Marii Britanii. Jean-Claude Juncker vorbea despre o Europă cu două viteze, în care cooperarea dintre anumite țări să se aprofundeze, fără ca alte state UE să urmeze același ritm.
Problemele cu care se confrunta Uniunea Europeana provin din modul greoi de luare a deciziilor, lipsa cadrului democratic, comportamentul diferit al statelor membre (noi, vechi, etc) si altele. Solutiile sunt urmatoarele;
– putere mai mare acordata Parlamentului European si mai mica Comisiei Europene care se comporta ca un satrap;
– deciziile Parlamentului European sa fie obligatorii pentru toate statele membre;
– politica fiscala comuna- acelasi nivel de taxare in toata Europa (procentual vorbind);
– politica energetica comuna si acelasi pret al energiei si combustibililor peste tot;
– politica bugetara comuna, toate bugetele statelor bagate la comun si uniformizate toate reglementarile bugetare;
– extinderea zonei euro si a spatiului Schengen pentru toti membri;
Fara masurile astea, UE e pierduta. Mitingistii din Piata Victoriei ar trebui sa stie ca deja Juncker a renuntat la Estul Europei. Oricum, ce sa mai caute aici ? Au scapat de criza luandu-ne ca piete, au cumparat deja utilitatile publice din Est, au controlul asupra institutiilor de forta din Europa de Est (bineinteles fostele Securitati comuniste, dar bune si alea, nu ?), toate resursele de sol si subsol.
Europarlamentara Norica Nicolai a afirmat ”Așteptăm cu foarte mare interes să vedem propunerile pe care le va face. Probabil că va face propuneri în spiritul celor trei rapoarte adoptate săptămâna trecută în PE, chiar dacă cu un vot la limită, care vizează o viitoare construcție a UE”.
”Pe mine mă îngrijorează”
”Ne așteptăm să susțină în continuare o Europă cu două viteze, pentru că aceasta este tendința, de a întări eurozona și asta presupune o schimbare de tratat și ideea lui Guy Verhofstadt, la care a renunțat sub presiune, dar a fost o renunțare de moment, ca votul să fie diferit în chestiuni care privesc eurozona să-l dea doar deputații care provin din acele state membre, toate astea și viitoarea construcție a modului în care se vor lua deciziile cel puțin pe mine mă îngrijorează, nu mai pot vorbi despre o UE coezivă.” a mai subliniat europarlamentara.
Reformă dificilă în UE
Norica Nicolai nu crede că este o retorică politică în contextul alegerilor din Franța și Olanda, dar mai ales din Germania: ”Foarte multe din proiectele menite să scoată Europa din criză au eșuat și lucrurile nu funcționează deloc bine în continuare. Nu reușesc să găsească nici soluții viabile la migrație, nici la politicile de azil, nici la ocuparea tinerilor, acum urmează și o directivă care privește lucrătorii detașați. Sunt state membre care nu vor să dea drepturi egale celor care lucrează pe teritoriul lor și provin din alte state. Toate lucrurile astea sunt motive care mă fac să cred că vom asista la o reformă destul de dificilă în UE, dar depinde și de alegeri, ce se va întâmpla în Germania și Franța”.
Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a pledat joi pentru o Europă cu mai multe viteze, în urma crizei care s-a declanșat în cadrul Uniunii Europene în 28 aprilie anul trecut după votul britanic în favoarea Brexit, relatează France Presse.
„Vrem ca UE să avanseze? Și nu ar trebui ca aceia care vor să avanseze mai rapid să o poată face fără a-i deranja pe ceilalți, instituind o construcție mai structurată, deschisă întregii lumi?”, a întrebat retoric Juncker în cursul unei conferințe la Universitatea catolică francofonă din Louvain-la-Neuve (UCL), în apropiere de Bruxelles.
„Nu mai suntem la ora la care să ne imaginăm că vom putea face toți același lucru împreună”, a recunoscut Juncker în fața studenților la drept de la UCL, în intervenția sa „Europa: o viziune a viitorului”.
„Aș pleda în acest sens în cursul zilelor care vor urma”, a precizat el, în timp ce Comisia urmează să publice în curând o „Carte albă” înaintea summitului european din 25 martie, la Roma, care va marca cea de-a 60-a aniversare a Tratatului fondator al UE. Summitul în 27, fără Regatul Unit, va fi simbolic pentru această perioadă în care UE este marcată de crize repetate, relatează Agerpres.
Zi DECISIVĂ pentru Uniunea Europeană. România, AFECTATĂ
Miercuri este o zi decisivă pentru viitorul Uniunii Europene și pentru fondurile structurale ale României. Brexitul ar putea aduce Uniunii Europene o gaură de 10 miliarde de euro, Marea Britanie fiind printre principalii contributori. Astfel s-ar putea reduce considerabil fondurile pentru dezvoltarea unor state „dependente” de banii europeni.
Președintele CE, Jean-Claude Juncker va prezenta miercuri o cartă albă care va prezenta viitorul UE, fără Marea Britanie, așteptată cu sufletul la gură de întreaga Europă.
Îngrijorările sunt cu atât mai mari cu cât comisarul european pentru buget, Günther Oettinger a avertizat despre impactul bugetar pe care îl va avea ieșirea Marii Britanii din blocul comunitar. Astfel, după ce Uniunea Europeană va pierde unul dintre cei mai mari contribuitori la buget, există două scenarii plauzibile:
1. Toate țările UE să contribuie cu mai mulți bani
2. Să fie reduse proiectele, iar astfel să se economisească bani
Iată ce spune Oettinger:
„Nu cred că statele care sunt contributoare nete sunt pregătite să își asume în totalitate contribuția Marii Britanii”, a declarat Günther Oettinger într-un interviu pentru cotidianul economic german Handelsblatt.
Însă „Polonia și alte state beneficiare nete nu vor accepta nici ele ca ajutoarele pentru regiunile structural mai slab dezvoltate să fie reduse cu nouă miliarde de euro pe an. Trebuie să găsim calea cea mai bună”, a subliniat el.
Cum poate fi afectată România
În mod clar, statele „dependente” de fondurile europene, precum România ar putea avea de suferit. Comisia Europeană ar putea reduce fondurile. Totodată, vor exista presiuni uriașe din partea unor țări precum Polonia, Cehia sau Slovacia care vor dori o continuare a finanțării europene. România, prin Guvernul Cioloș și-a luat deja măsurile necesare, reușind un record negativ legat de absorbția fondurilor europene.
Totodată, Jean-Claude Juncker a dat deja semnalul ‘spargerii’ UE, vorbind despre o uniune cu două viteze.
El dorește ca unele state membre să își poată aprofunda cooperarea mai rapid, fără ca restul blocului comunitar să trebuiască să urmeze același ritm. Ideea a provocat deja îngrijorarea unora dintre țările mai sărace din estul UE.
Președintele CE va merge în Parlamentul European miercuri după-amiaza, după ce va prezida o reuniune specială a comisarilor.
Juncker, Cartă Albă. Ce a cerut Europei
Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a publicat miercuri liniile de reformă pentru ca Uniunea Europeană să deschidă ‘un nou capitol’ în istoria sa post-Brexit, cerându-le celor 27 de lideri europeni să dea dovadă de ‘unitate și de leadership’, informează AFP.
Summitul european prevăzut să se desfășoare la Roma, la 25 martie, când se vor sărbători 60 de ani de la fondarea blocului comunitar, ‘trebuie marcat de începutul unui nou capitol’, a apreciat Juncker, într-o ‘Cartă albă’ care conține aproximativ 30 de pagini și în care sunt trecute în revistă scenariile privind viitorul Europei, relatează Agerpres.
Președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, a declarat, miercuri, că speră să nu se ajungă la un blocaj cu șeful statului în privința numirii directorului Serviciului de Informații Externe.
Întrebat dacă se poate ajunge la un blocaj pe numirea directorului SIE, Dragnea a precizat:
„Eu sper să nu ajungem la blocaj. În situații de genul acesta, așa se lucrează în toate țările civilizate: cine trebuie să facă o propunere trebuie să aibă o discuție cu cine aprobă ca să nu jucăm tenis”.
Președintele trebuie să vină inițiativa unei astfel de discuții
„Cred că președintele trebuie să inițieze o astfel de discuție și, dacă inițiază, sigur că discutăm. Cum decide președintele. E președintele României și de acolo trebuie să vină și inițiativa și locul și modalitatea”, a adăugat Dragnea.
Întrebat de ce Parlamentul nu a vacantat locul lui Mihai-Răzvan Ungureanu de la conducerea SIE, Dragnea a spus:
„Am întrebat și eu (de ce nu s-a vacantat locul lui Mihai Răzvan Ungureanu — n.r.), a fost lăsat anul trecut, acest proiect de hotărâre nu a fost pe ordinea de zi a Birourilor reunite. A fost activitatea din Parlament de la începutul anului cu bugetul, cu moțiunea și, împreună cu dl Tăriceanu, am hotărât zilele trecute și cu colegii noștri să facem o evidență a tuturor restanțelor din Birourile permanente reunite care să intre în plen, printre altele am descoperit și acest proiect”, a explicat Dragnea, potrivit Agerpres.
Liviu Dragnea a mai spus că își asumă „scăparea” că acest proiect de hotărâre nu a fost pe ordinea de zi a plenului comun de miercuri.
Retailerul de materiale de construcţii şi amenajări interioare Leroy Merlin, care deține pe piața locală 15 magazine, a anunțat că nu mai cumpără, începând cu luna februarie a acestui an, produse din lemn provenite de la companii naţionale şi internaţionale care nu respectă standardele de sustenabilitate şi certificările FSC (Forest Stewardship Council) şi PEFC (Programme for the Endorsement of Forest Certification). Această decizie vine după ce FSC a anunțat că retrage definitiv certificarea pentru lemnul procesat de compania austriacă Schweighofer Holzindustrie, principala beneficiară a lemnului tăiat din pădurile României. Astfel, lemnul tăiat ilegal nu va mai fi certificat ca fiind sustenabil și nu va mai putea fi vândut sub marca FSC pe piețele internaționale. FSC a considerat că prelungirea perioadei de probă pentru Schweighofer este inacceptabilă în condițiile de în care compania nu respectă standardele de sustenabilitate. FSC este o organizație internațională non-profit, înființată în anul 1993 la inițiativa unor organizații de drepturile omului și de mediu, precum și a unor companii din silvicultură și industria lemnului. Este una dintre cele mai răspândite și prestigioase certificări la nivel mondial. Până în ianuarie 2016, au fost certificate conform standardului FSC peste 186 milioane de hectare de pădure din 80 de țări din întreaga lume. Retragerea certificatului FSC va afecta circa 5% din ale Holzindustrie Schweighofer, scrie NewMoney, citând pe Dan Bănacu, directorul general al companiei.
Oficialii Leroy Merlin au spus că procesul de înlocuire a produselor delistate se va întinde pe o perioadă de maximum trei luni, astfel încât românii să regăsească în scurt timp sortimentaţia diversificată cu care s-au obişnuit în magazinele Leroy Merlin. “Doresc să îi asigur pe toţi partenerii noştri, de la angajaţi la colaboratori sau autorităţi, de întreaga noastră integritate în ceea ce priveşte activităţile noastre comerciale pe teritoriul fiecărei ţări în care ne desfăşurăm activitatea şi de asemenea, de respectarea cu stricteţe şi fără echivoc a legilor ce guvernează aici. Trebuie sa fim cu toţii de acord, că nu putem să construim un viitor mai bun pentru noi şi pentru copiii noştri fără respect reciproc în comunitate şi fără respect faţă de resursele naturale ale mediului înconjurător“ a declarat directorul general Leroy Merlin România, Frederic Lamy.
La începutul acestui an, retailerul german de bricolaj Hornbach a anunţat că va înceta relaţiile comerciale cu procesatorul de lemn Holzindustrie Schweighofer, pe segmentul lemnului pentru construcţii şi a lemnului rindeluit. Nemții susțin că silvicultura responsabilă face parte, de mulţi ani, din principiile de bază ale propriei afaceri. „Ţinem ca furnizorii şi partenerii noştri de afaceri să respecte principiile unei silviculturi responsabile. Colaborăm strâns cu furnizorii noştri pentru a dovedi provenienţa lemnului şi pentru a împiedica existenţa în sortimentul nostru a produselor din lemn din surse incerte sau ilegale. Din acest motiv am fost permanent în dialog strâns cu Schweighofer şi FSC (Forest Stewardship Council). Am urmărit atent procesul de re-certificare a Schweighofer şi am decis să încetăm colaborarea cu această companie pe segmentul lemnului pentru construcţii şi a lemnului rindeluit”, a declarat Mugurel-Horia Rusu, director general Hornbach România. Astfel, colaborarea dintre Hornbach şi Holzindustrie Schweighofer va înceta începând cu luna ianuarie a anului viitor, iar pentru gama de lemn pentru construcţii şi lemn rindeluit a fost ales, deja, un furnizor nou. „Hornbach şi-a asumat voluntar, încă din 1996, responsabilitatea faţă de WWF şi Greenpeace de a nu importa lemn necertificat din regiuni tropicale. Compania se implică pentru a îndrepta atenţia clienţilor asupra lemnului certificat cu sigiliul de calitate al Forest Stewardship Council® (FSC®). Pentru Hornbach, lemnul provenit din regiuni din afara Uniunii Europene trebuie să deţină obligatoriu la achiziţie certificarea FSC. Pentru lemnul care provine din Uniunea Europeană se aplică legislaţia europeană. Compania acceptă în acest caz şi alte dovezi cu privire la provenienţa necontestabilă şi legală a produselor din păduri administrate exclusiv în mod sustenabil’, se spune într-un comunicat de presă. În acest moment, Hornabach deţine 154 de magazine mixte de materiale de construcţii şi grădinărit, în nouă ţări din Europa (Germania, Austria, Olanda, Luxemburg, Elveţia, Cehia, Slovacia, Suedia şi România), dintre care șase în România (Bucureşti Berceni, Bucureşti Militari, Bucureşti Baloteşti, Braşov, Timişoara şi Sibiu).
Leroy Merlin îşi dispută piaţa românească de distribuţie a materialelor de construcţii şi bricolaj cu trei companii autohtone (Dedeman, Arabesque şi Ambient), plus alte patru multinaţionale (Praktiker, Kingfisher (a cumpărat Bricostore), Leroy Merlin (a cumpărat bauMax) şi Mr. Bricolage, Hornbach.
O investigație făcută anul trecut de către Environmental Investigation Agency US arată că cel mai mare procesator de lemn din România, compania austriacă Holzindustrie Schweighofer, continuă să cumpere lemn tăiat ilegal. Rezultatele complete ale anchetei, efectuată în septembrie 2016, vor fi arătate printr-o serie de filme scurte de către EIA.
Primul episod al serialului ”Dosarele S” prezintă camioanele fantomă care intră zilnic pe porțile celor trei fabrici Schweighofer din țara noastră. Echipa de investigații a urmărit respectivele vehicule la locațiile unde erau înregistrate punctele de încărcare oficiale și a descoperit că acestea erau fie într-un lan de porumb fie într-un cimitir.
Lisa Handy, director în cadrul EIA, spune că legislația din România prevede ca pentru fiecare transport de lemn trebuie să existe un document însoțitor, numit AVIZ. Acest document, care există atât pe hârtie cât și în formă electronică, include numeroase informații despre transport inclusive coordonatele GPS ale locului în care lemnul a fost încărcat în camion. EIA a obținut coordonatele GPS ale punctelor de încărcare înregistrate în cazul mai multor camioane care au livrat lemn către Schweighofer.
Un camion cu numărul de înmatriculare BN 52 PAV a livrat un transport de lemn către fabrica din Reci în septembrie 2016. Investigatorii EIA au mers înapoi pe traseul camionului până la punctul de încărcare declarat oficial și s-au trezit în mijlocul unul lan de porumb. Adică în satul Costișa, județul Neamț, într-o zonă agricolă, fără păduri. Tot în septembrie 2016, un alt camion, având numărul de înmatriculare CV 18 EDY, a livrat, de asemenea, un transport de lemn către fabrica din Reci. Atunci când echipa de investigație a mers la punctul de încărcare indicat, a găsit un loc încă și mai puțin probabil să fie sursa reală a lemnului decât lanul de porumb – cimitirul din satul Oituz, județul Bacău. În această zonă nu există păduri rășinoase.
Conform EIA, aproape jumătate din punctele de încărcare declarate oficial vizitate de investigatorii EIA în septembrie 2016 par să fie false fiind situate la mare depărtare de orice zonă în care ar putea fi încărcați bușteni. Specialiști în sectorul forestier din România au explicat că utilizarea coordonatelor GPS false în documentele oficiale care însoțesc transporturile este o metodă obișnuită de “spălare” a lemnului obținut ilegal, prin ascunderea originii acestuia. “Efectul utilizării de coordinate GPS false în AVIZ-ul de însoțire constă în lipsa oricărei legături între compania care acceptă lemnul și pădure. Responsabilii companiei nu au nicio cale de afla unde anume a fost încărcat în realitate, camionul cu lemn și prin urmare nu au de unde să știe dacă lemnul respective a fost tăiat ilegal sau nu”, a declarat Handy.
Compania Holzindustrie Schweighofer este convinsă că nu tot ce se întâmplă în pădurile din România este rău și greșit, deși un reportaj lansat recent de EIA lasă această impresie, se spune într-un comunicat Schweighofer.
„România are un sistem de control foarte avansat în domeniul silvic, numit SUMAL, care își propune să urmărească toate activitățile din sectorul lemnului, de la recoltare până la procesare și la utilizatorul final. În prezent – cu îmbunătățirile suplimentare care urmează să fie implementate în SUMAL – sistemul garantează că volumul autorizat spre exploatare din partida respectivă (APV) nu poate să fie depășit de volumul declarat în avizul de însoţire a materialului lemnos. Codul unic de transport (care trebuie să fie scris pe aviz) este generat de către serverul SUMAL (prin urmare, de către Ministerul Mediului) doar în cazul în care nu a fost depășită cantitatea aprobată spre recoltare (suma volumelor tuturor avizelor emise pentru lemnul transportat din acea partidă nu depașește volumul din acel APV). Conform legislației în vigoare, pe avizele de însoțire a materialului lemnos nu trebuie și nu se menționează coordonatele GPS ale locului de expediție. În mod regretabil, faptele menționate în reportajul de trei minute al EIA nu sunt informaţii noi, iar videoclipul nu vine cu nicio soluție. Coordonatele GPS nu sunt informații publice și nu sunt cunoscute cumpărătorului de lemn – cum ar fi Holzindustrie Schweighofer – așa cum tocmai EIA menționează în mod corect.
Prin urmare, luând critica în serios, Holzindustrie Schweighofer a avut inițiativă și a demarat procedura de colectare de la fiecare furnizor și pentru fiecare APV, a datelor GPS pentru punctele de încărcare respective, cu scopul de a compara aceste date cu cele ale locului de încărcare din propriul sistem de urmărire prin GPS”, se spune în comunicatul Schweighofer.
Atotputernicul Coldea, acuzat de abuzuri şi încălcări ale legii de foştii săi subordonaţi
În urmă cu doi ani, fostul maior SRI Daniel Florea a trimis un memoriu către Klaus Iohannis, în care îi semnala acestuia abuzurile generalului Coldea, dar și corupția din Prahova. Din 2015 până acum, Florea nu a primit niciun răspuns de la Cotroceni. Cotidianul vă prezintă astăzi cel de-al treilea episod din memoriul fostului maior SRI dat afară din Serviciu după ce s-a plâns de abuzurile conducerii. Parlamentari, judecători, ofițeri SRI apar într-o nefirească amestecătură la Ploiești. Cazul însă poate fi extrapolat la fiecare județ al României.
Cu privire la uzurparea funcției, fapta săvârșită de prim-adjunctul directorului SRI:
Conform hotărârilor Biroului Executiv al Consiliului Director, periodic, membrii acestui organ colectiv de conducere repartizează unitățile SRI (centrale și județene) în coordonarea directă a unuia din membri.
G-ral. lt. Coldea Florian Mihail are atribuții limitate la pilonul informativ-operativ, astfel că nu conduce/coordonează direct toate unitățile centrale, printre acestea fiind: DGSI, Direcția Generală Resurse Umane și Organizare și Corpul de Control al directorului. Cu toate acestea, s-a imixtionat abuziv direct/personal în activitatea acestora, a dat ordine în locul directorului SRI, a dispus măsuri prin ordine rezolutive, a luat hotărâri singur, a blocat documentele la nivelul său și, în final, formal, atunci când unele acte administrative trebuiau emise la nivelul directorului, i le-a prezentat acestuia în mapa la semnat, asigurându-l, probabil, că totul este în regulă (temeinic, legal/procedural), dezinformându-l cu privire la adevărata situație de fapt și de drept. Acest mod arbitrar și discreționar al prim-adjunctului directorului, uneori frizând derapaje inexplicabile și nepermise la nivel de secretar de stat, a avut efecte grave asupra bunului mers al SRI, al unității de la Prahova, dar și asupra drepturilor, onoarei și demnității subsemnatului.
Pe cale de consecință, vă rog a solicita și verifica următoarele documente despre care există indicii rezonabile că, cel puțin în parte, nu au fost promovate ierarhic la nivelul directorul SRI (sau i-au fost prezentate formal) și pe care / în baza cărora, prin uzurparea funcției directorului, prim-adjunctul a dat ordine verbale și rezolutive olograf:
Rapoartele nr. 001.156.585 din 04.02.2014 și nr. 01.410.641 din 03.03.2014 ale DGSI;
Întreaga documentație / toate înscrisurile (cu suporții digitali de memorie anexați) care au stat la baza acestora, ca lucrări ale comisiei de verificare specială, constituită de directorul SRI în baza OD SRI nr. 001010/2004, inclusiv a rapoartelor mele personale scrise cu problemele în legătură cu care am fost chestionat în data de 17.12.2013 și, ulterior, predate pe condica de corespondentţă șefului comisiei, col. Anghel Gabriel;
Raportul personal nr. S/1037054/06.03.2014, înregistrat la DGSI, prin care, în termenul legal de 5 (cinci) zile de la luarea la cunoștință, am contestat cele două măsuri sancționatorii și care nu a fost prezentat directorului SRI, deși acestuia îi fusese adresat personal – prin unitatea Cabinet director –, ca autoritate care emisese ordinul contestat;
Raportul personal nr. BH/FD /1214802 din 28.03.2014, înregistrat la UM 0905 București și transmis comisiei de soluționare a contestației, care m-a audiat, formal, la București, pe 24.03.2014, raport personal care nu a fost prezentat directorului SRI (ci numai prim-adjunctului), deși îi fusese adresat primului demnitar, ca autoritate care emisese ordinul de numire a comisiei de soluționare a contestației.
Este necesar a se reţine acest aspect și a fi valorificat în verificările pe care vă rog a le efectua, deoarece este deosebit de important sub următoarele aspecte:
Din punct de vedere juridic, dovedește că răspunsul la contestație nu a fost semnat de directorul SRI (respectiv nu a fost întocmit și transmis de la acest nivel, prin șeful unității militare „Cabinet Director“ sau prin șeful unității militare „Secretariat General“).
Tot cu relevanţă juridică, actul atestă fără echivoc că răspunsul a fost întocmit și transmis de o unitate militară din SRI (sub semnătura șefului acesteia), căreia nu m-am adresat și care nici nu avea competenţa să se pronunțe asupra contestației subsemnatului, cu atât mai mult cu cât entitatea respectivă efectuase „verificarea specială“ și propusese – la ordinul și sub coordonarea/supravegherea prim-adjunctului – măsurile sancționatorii și aşa-zis „manageriale“ împotriva mea.
Din punct de vedere procedural, probează modalitatea de viciere a comunicării: nu a fost adresată subsemnatului, mr. Florea Daniel, cu atât mai mult cu cât mă identific cu nume, prenume, CNP, domiciliu, loc de muncă (care era chiar într-o unitate a SRI), astfel că exista reala posibilitate să primesc adresa cu răspunsul la contestație fie prin sistemul de transport al corespondenţei clasificate, gestionat tot de SRI, fie prin Sistemul de Management Electronic al Documentelor (intern și securizat), ambele cu asigurarea dovezii de recepționare prin semnătură olograf pe condica de primire / borderoul de însoțire a trimiterii, respectiv prin semnătură electronică. Mai grav, răspunsul a fost adresat și transmis, intuitu personae, șefului UM 0905 București.
Orice alt înscris/suport care a rezultat în contextul verificărilor și subsecvent acestora (de ex.: Raportul privind constatările, concluziile și propunerile urmare interviului de securitate realizat cu mr. Florea Daniel din cadrul UM 0905 București din data de 11.06.2014, la sediul DGSI, întocmit de lt. col. Dumitrecu Marian – șef Sector Juridic în cadrul DGSI și de mr. Alexandru George Bogdan – fostul meu șef de sector.
Fostul parlamentar PSD Daniel Savu apare şi el în războaiele interne din SRI
Secţiunea a II-a – elemente de fond
1. Au fost preluate, necenzurat, ideile fixe și preconcepute, fără niciun corespondent în realitate, ale col. Marin Constantin, potrivit cărora, urmare unor evenimente sportive (un meci de fotbal jucat de echipa FC Petrolul Ploiești pe teren propriu, când am stat în aceeași lojă cu demnitarul), la care am participat împreună cu un parlamentar din Prahova, Savu Daniel, aş fi încercat să determin (influențez), la nivelul directorului SRI, actul decizional de schimbare a sa din funcția de șef al unității teritoriale a SRI Prahova.
Actele materiale ale acestui scenariu de domeniul ficțiunii ar fi fost inițiate și derulate de subsemnatul, în afara procedurii instituționale, prin influențarea decizionalului, intermediată de aceste conexiuni politice, dar nu înainte de a-l vulnerabiliza pe Marin Constantin prin acțiuni de natură a-l compromite.
2. Pe acest fond și în baza atât a unui raport personal al col. Marin Constantin înaintat prim-adjunctului directorului SRI, cât și urmare discuțiilor telefonice purtate de acesta cu șeful său direct (în a cărui directă coordonare se afla, în acea perioadă, unitatea de la Prahova), în luna decembrie 2013, s-a deplasat la sediul DJI Prahova o comisie de „verificare specială“, compusă din:
– col. Anghel Gabriel – Corpul de Control al directorului SRI, aparentul șef al comisiei;
– cpt. Dămureanu George – șef Birou avize NATO din cadrul DGSI și
– lt. col. Georgescu din cadrul Direcției Juridice.
Nu cunosc conținutul raportului col. Marin Constantin, dar – din întreaga derulare a „verificării speciale“ (întrebările adresate, bateria de chestionar aplicată la testarea cu aparatul poligraf etc.) și din evoluția situației mele juridico-profesionale (eliberarea din funcție, mutarea la o unitate cu profil neoperativ, în altă garnizoană și altă specialitate militară, nerevalidarea avizului de securitate și trecerea în rezerva) – pot deduce, cu grad mare de certitudine, care au fost aşa-zisele abateri disciplinare pe care le-a invocat și pe care le-a îmbrăcat/prezentat într-un mod prețios, pentru a le conferi o tentă profesională, cu conotații pe linie contrainformativă și plasate în registrul neîndeplinirii atribuțiilor de serviciu specifice funcției de șef birou, pe care o dețineam.
De altfel, s-a confirmat recent că aceste alegații au fost făcute de fostul șef al unității (și nu de alt cadru militar), acestora fiindu-le adăugate/aduse completări și „îmbunătățiri“ de către membrii comisiei, conform ordinului nescris cu care au venit de la București.
Cert este că, ulterior, bănuiala mea din decembrie 2013 s-a confirmat în intervalul iunie-iulie 2014. Astfel, după ieșirea de la interviul de securitate susținut pe 1.07.2014, cel de-al treilea ofițer sancționat și trecut în rezervă în aceleași împrejurări cu subsemnatul, mr. (r) Petre Sever Tudor, a recepționat direct (pe holul sediului central al SRI) confesiunea discretă (care s-a dorit a fi prietenoasă, un fel de „captatio benevolentiae“) a cpt. Dămureanu George, potrivit căreia prim-adjunctul ar fi ordonat g-ral. brig. Giță Vasile să „…termine cu slugile lui Savu din SRI” (n.n. – cu referire clară/explicită la senatorul Daniel Savu).
Cu alte cuvinte, se poate afirma – fără teama de a greși – că, într-un mod aprioric, rezultatele la care trebuia să se ajungă prin „verificarea specială“ fuseseră deja comunicate și impuse membrilor comisiei, singurul impediment care trebuia surmontat de membrii acesteia fiind doar simularea procedurii de cercetare.
În instanţa de contencios administrativ în care am chemat în judecată SRI, din Întâmpinarea depusă de SRI, am reușit și eu, în sfârșit, să deduc faptele de care am fost acuzat (și nici din acest act procesual în ce au constat, concret, deoarece au fost înșiruite tot generic), respectiv:
– „… a acționat fără a raporta ierarhic și fără a obține aprobările necesare pentru relaționarea cu mai multe cadre ale Serviciului și expunerea unor date care constituiau obiectul activității profesionale, fără ca acestea să fie verificate sau reale, determinat de susținerea unor interese personale“;
– „ofițerul nu a raportat ierarhic în mod corect cu privire la anumite acțiuni personale care au implicat calitatea sa profesională și date cunoscute în virtutea atribuțiilor de serviciu, inducând în mod nejustificat existenţa unor disfuncții și situații contrainformative“;
– „s-au constatat o serie (sic!) de deficienţe, care s-au repercutat asupra activității structurii din care făcea parte…“.
3. În această etapă a expunerii situației de fapt și de drept, apreciez necesar a face două precizări importante, în registre diferite:
a) Periodic, col. Marin Constantin a avut reprezentări personale, potrivit cărora funcția sa era, ciclic, amenințată și, sistematic, cineva acționa (obligatoriu subversiv) pentru a-l înlocui/schimba din funcție.
Astfel, situația descrisă în prezenta a avut următoarele precedente:
În anul 2006, împotriva lt. col. Marin Constantin (la acea perioadă prim-locțiitor al șefului DJI Prahova), au formulat acuzații justificate/argumentate: lt. col. Soare Marius, mr. Cernica Romică și mr. (r) Radu Adrian Ovidiu privind săvârșirea unor infracțiuni de corupție și abuz în serviciu, în principal în legătură cu mult mediatizata acțiune informativ-operativă „Distileria“. Conform Fişei postului, prim-locțiitorul comandantului coordona linia de muncă / profilul „C – Securitate economică“, din care făceau parte ofițerii menționați.
Cel de-al treilea a sesizat cu plângere penală Direcția Națională Anticorupție – Structura centrală, care și-a declinat competenţa la Secția Parchetelor Militare.
DNA a ignorat plângerile maiorului Daniel Florea
Replica împotriva lor a fost pe măsura „deranjului“ produs: doi din ei au fost inculpați și condamnați de Curtea de Apel Alba Iulia la diferite pedepse cu închisoarea, cu dispunerea suspendării condiționate a executării pedepselor, iar Cernica Romică a fost achitat (a se vedea filele 85-87 din documentația anexată).
În anul 2012, susnumitul comandant a mai „identificat“ și alte elemente ostile din interior, respectiv patru ofițeri care au constituit un grup strategic care desfășura acțiuni oculte menite a conduce la destituirea sa din funcția de șef al direcției județene
Atunci,
– șeful Sectorului „A“, col. Prună Eugen, a fost eliberat din funcție și trecut pe o funcție de execuție în altă structură,
− asupra șefului unuia din birourile sectorului, mr. Teodorescu Valentin, s-au făcut presiuni ulterioare și i s-a creat un anumit tip de atmosferă în unitate, încât acesta a demisionat din SRI. Prin Decretul nr. 874/07.12.2012, în vigoare de la 12.12.2012, Președintele României l-a numit în funcția de procuror, în prezent ocupând, cu delegație, funcția de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu-Secuiesc,
− al treilea ofițer, tot șef de birou în cadrul Sectorului „A“, lt. col. Ilie Adrian, care – nota bene – îndeplinise, anterior, timp de 12 ani (până în octombrie 2009), funcția de ofițer care asigura contrainformativ DJI Prahova (ofițer cu protecția/securitatea internă), a fost sancționat cu „atenționare“, iar
− al patrulea ofițer, lt. Tomescu Georgiana, a fost mutat disciplinar pe un profil neoperativ în aceeași unitate.
Maior (r) SRI Daniel Florea – absolvent al Facultății de Drept din cadrul Academiei de Poliţie „Al.I. Cuza“ București, promoția 1997, arma „Pașapoarte, Poliţie de frontieră“. În 2010, a absolvit un masterat în domeniul Bioterorism. După absolvirea facultății a fost repartizat la Oficiul Național pentru Refugiați, unde a activat până în anul 2002, când a fost transferat la SRI Prahova. Inițial a lucrat ca ofițer de informații în domeniul antiterorist, iar din 2010 a lucrat la contrainformații interne. În scurt timp a devenit șeful Biroului de Securitate Internă, cu atribuții peste unitățile din județele Prahova, Dâmbovița, Argeș, Teleorman și Giurgiu. Din 2014 a trecut în rezervă, după ce a făcut un denunț la DNA, Secția Militară, prin care arăta anomalii din interiorul SRI Prahova. Procurorul de caz, general-locotenent Lupulescu Nicolae, a trimis spre informare la SRI denunțul și declarația de denunțător. La patru zile după primirea adresei, a fost trecut în rezervă prin retragerea certificatului ORNISS.
După doi ani de la denunț, DNA Ploiești a solicitat arestarea preventivă a procurorului-șef al Parchetului de pe lângă CA Ploiești, Liviu Tudose, trimis în judecată pentru diverse infracțiuni, alături de deputatul Sebastian Ghiță. În denunț se făcea referire la legătura dintre cei doi, precum și la posibile fapte de corupție.
Col. Marin Constantin nu justifică atacurile împotriva persoanei mele, nedreptățile/ilegalitățile săvârșite de acesta și nici folosirea abuzivă a prerogativelor funcției militare. Interlocutorii și asociații dânsului sunt persoane cu conexiuni în mediul interlop sau persoane cu un bine conturat profil infracțional: Mihai Denis, alias „Pictorul“, Sia Mădălin Dumitru, zis „Mangiare“, Urse Dan, despre ale cărui fapte este util a se vedea: Expresul de Sud – „Mafia lichidatorilor din București (III)“; similar în urbannews.ro; stirile.rol.ro. – „Dan Urse (lichidatorul Extrapan), urmărit penal de DIICOT – Serviciul Teritorial Ploiești“, pentru inițiere, constituire de grup infracțional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup. La fond s-a pronunțat deja sentința penală nr. 18/F din 7 februarie 2012 a Curţii de Apel Pitești. La Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția Penală, Completul 7, recursul lui Urse Dan a fost respins în dosarul nr. 3355/1/2012.
Maior (r) SRI Daniel Florea – absolvent al Facultății de Drept din cadrul Academiei de Poliţie „Al.I. Cuza“ București, promoția 1997, arma „Pașapoarte, Poliţie de frontieră“. În 2010, a absolvit un masterat în domeniul Bioterorism. După absolvirea facultății a fost repartizat la Oficiul Național pentru Refugiați, unde a activat până în anul 2002, când a fost transferat la SRI Prahova. Inițial a lucrat ca ofițer de informații în domeniul antiterorist, iar din 2010 a lucrat la contrainformații interne. În scurt timp a devenit șeful Biroului de Securitate Internă, cu atribuții peste unitățile din județele Prahova, Dâmbovița, Argeș, Teleorman și Giurgiu. Din 2014 a trecut în rezervă, după ce a făcut un denunț la DNA, Secția Militară, prin care arăta anomalii din interiorul SRI Prahova. Procurorul de caz, general-locotenent Lupulescu Nicolae, a trimis spre informare la SRI denunțul și declarația de denunțător. La patru zile după primirea adresei, a fost trecut în rezervă prin retragerea certificatului ORNISS.
După doi ani de la denunț, DNA Ploiești a solicitat arestarea preventivă a procurorului-șef al Parchetului de pe lângă CA Ploiești, Liviu Tudose, trimis în judecată pentru diverse infracțiuni, alături de deputatul Sebastian Ghiță. În denunț se făcea referire la legătura dintre cei doi, precum și la posibile fapte de corupție.
Î: Domnule Daniel Florea, ați făcut un memoriu către președintele României în 2015, în care ați prezentat situația de la Ploiești.
D.F.: Oarecum situația de la Ploiești, eu mi-am prezentat în acel memoriu mai mult situația mea, ce mi s-a întâmplat mie, ce am trăit eu în decurs de 2 ani. Din 2013 în 2014. Însă memoriul pe care l-am trimis la președinte în 2015 parțial îl trimisesem și la Comisia de Control SRI în septembrie 2014, iar de acolo am primit un răspuns năucitor, cum că având în vedere că este un dosar penal pe rol, nu pot să îmi furnizeze altceva, iar în timp voi primi un răspuns. Suntem în anul 2017, n-am mai primit alt răspuns. Al doilea coleg, colonelul Gulianu, a procedat ca mine, a trimis memoriul la SRI, a trimis odată cu mine memoriul la președintele Iohannis. Memoriul către președintele Iohannis a fost transmis în ianuarie-februarie 2015. De la președinție am primit un răspuns, în speță de la domnu’ Pișcociu, aşa cred că se numește, șeful sectorului de Relații cu Cetățenii, care spunea că acest memoriu ar fi fost trimis către SRI spre competentă soluționare. Nu m-a mirat această modalitate de abordare, întrucât denunțul meu la DNA a urmat aceeași cale,s-a trimis spre informarea SRI, care a rezolvat cazul. Am fost total dezamăgit de ceea ce a făcut la acea vreme domnul președinte.
Florea Coldea
Domnule președinte ,
Subsemnatul Florea Daniel, maior în rezervă al Serviciului Român de Informații (în continuare SRI), domiciliat în… ,
vă sesizez
cu săvârșirea unor fapte grave de natură disciplinară și cu conotații penale de către:
1. col. Marin Constantin, care – începând cu 01.07.2014 – ocupa funcția de șef al Direcției Județene de Informații Dâmbovița (UM 0724 Târgoviște), fost șef al Direcției Județene de Informații Prahova (UM 0735 Ploiești), pentru abuz în serviciu, delapidare și fapte de corupție sau asimilate, ori în legătură directă cu infracțiunile de corupție prevăzute și pedepsite de vechiul și noul Cod penal și Legea nr. 78/2000, Legea nr. 87/1994, pentru combaterea evaziunii fiscale.
Valoarea bunurilor imobiliare și mobiliare dobândite, parțial ilicit, de susnumitul (în perioada de referință 2001-2014), contravaloarea lucrărilor investite și a serviciilor de care a beneficiat, precum și a mobilelor / utilităților cu care sunt dotate aceste proprietăți (inclusiv în / la imobilele părinților și socrilor săi), la care se adaugă contravaloarea a trei autoturisme noi marca „KIA“, este de aproximativ 1 milion euro, sumă evaluată de consultanți în domeniul real estate și rezultată pe baza prețurilor de achiziție de pe piețele de profil.
* Notă: Col. Marin Constantin este absolvent al Școlii Militare de Ofițeri Activi a Ministerului de Interne București – arma „Securitate“ (promoția 1987), fost ofițer în cadrul Departamentului Securității Statului – Securitatea Județului Prahova, pe linia de muncă „S“ – Serviciul Special „S“ – Supraveghere Corespondență – scrisori anonime din cadrul Securității Județene Prahova, cu loc de muncă conspirat / acoperit în cadrul Oficiului special PTTR Gara de Sud – Mesagerie Ploiești.
Prevederile art. 2. lit. a) ale Legii nr. 293 din 14 noiembrie 2008 privind deconspirarea Securităţii explica sintagma lucrător al Securităţii: orice persoană care, având calitatea de ofiţer sau de subofiţer al Securităţii sau al Miliţiei cu atribuţii pe linie de Securitate, inclusiv ofiţer acoperit, în perioada 1945-1989, a desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului.
A deținut succesiv, în perioada 2000 – iulie 2014, funcțiile de: locțiitor al șefului SJI Prahova (sub comanda col. Păltânea Corneliu, condamnat penal definitiv și irevocabil la mai multe pedepse privative de libertate cu executare sau suspendare), care l-a și propulsat în funcție; prim-locțiitor al șefului SJI Prahova, desemnat la comanda unității SRI Prahova, apoi împuternicit la comanda unității și, în final, șef direcție județeană până la mutarea în interesul serviciului (sic!), pe aceeași funcție de comandă, la DJI Dâmbovița
și
2. G-ral. lt. Coldea Florian Mihail – prim-adjunct al directorului Serviciului Român de Informații, pentru abuz în serviciu, instigare la abuz în serviciu, omisiunea sesizării organelor judiciare și uzurparea funcției directorului SRI, dl GEORGE CRISTIAN MAIOR,
precum și
alte cadre militare din SRI, coautori sau complici la abuz în serviciu, fals intelectual, uz de fals, astfel:
3. G-ral brig. Ghiță Vasile – șeful Direcției Generale Securitate Internă;
4. Col. Pasăre Bogdan – șeful Direcției Generale Managementul Resurselor Umane și Organizare;
5. Cpt. Dămureanu George – șef birou avize NATO din cadrul DGSI, membru al comisiei de „verificare specială“;
6. Col. Anghel Gabriel – din Corpul de Control al directorului SRI, șeful comisiei de verificare specială;
7. Lt. col. Georgescu – Direcția Juridică, membru în comisia de „verificare specială“;
8. Lt. col. Dumitrescu Marian – șef Sector Juridic în cadrul DGSI, care a realizat interviul de securitate cu subsemnatul;
9. Col. Vrânceanu Marius – locțiitor al șefului Corpului de Control al SRI, șeful comisiei de soluționare a contestației formulate de mine împotriva sancțiunii disciplinare „mustrare scrisă“ și împotriva Ordinului directorului SRI nr. DP 054 din 27.02.2014;
10. Cpt. Neagu Mihnea – șef Birou Juridic în cadrul DGSI, membru al comisiei de soluționare a contestației formulate de mine împotriva sancțiunii disciplinare „mustrare scrisă“ și împotriva Ordinului directorului SRI nr. DP 055 din 28.02.2014;
11. Mr. Alexandru George Bogdan – șef sector în cadrul DGSI, al doilea ofițer intervievator la interviul de securitate; toți întocmind / avizând, rapoartele, în care au consemnat, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, fapte sau împrejurări neconforme adevărului, ori au omis, cu știință, a insera unele date sau împrejurări (despre col. Marin Constantin), le-au folosit apoi pentru a produce consecințe juridice asupra mea.
Iohannis a ignorat încă de acum doi ani orice sesizare despre corupţia din SRI
În fapt:
Secțiunea I – Elemente Introductive
1. Contextul faptelor.
Am fost cadru militar activ în SRI, cu gradul de maior și funcția de colonel, până la data de 14.07.2014.
Prin Ordinul directorului SRI nr. DP 0208 din 14.07.2014, am fost trecut în rezervă, din oficiu, din motive imputabile mie, invocându-se nerevalidarea certificatului de securitate.
Trecerea în rezervă s-a dispus prin abuz de autoritate și urmare directă a îndeplinirii vădit defectuoase a unor acte comise în exercitarea atribuțiilor de serviciu de către susnumiții nominalizați mai sus.
În esență, susțin cu probe (sau cu indicarea izvoarelor de probă, după caz) că susnumiții au efectuat asupra mea și a altor doi colegi din UM 0735 Ploiești – Direcția Județeană de Informații Prahova (col. Gulianu Florin – șef Sector Contraspionaj – și mr. Petre Sever Tudor – ofițer de execuție în Sectorul Antiterorism, ambii trecuți în rezervă) cercetări abuzive – concretizate exemplificativ în:
– au consemnat consemnat fapte și împrejurări care nu corespund adevărului;
– nu au respectat dreptul la apărare al militarilor și nu ne-au adus la cunoștință faptele pentru care am fost „verificați special“ și sancționați;
– au formulat propuneri sau, după caz, au dispus măsuri punitive fără a exista probe, respectiv au luat decizii, în aceleași condiții netemeinice și nelegale, sau și-au exprimat acordul / avizul de a se dispune aceste sancțiuni, fără ca motivele să aibă corespondent în realitate.
2. Actele administrative nelegale și netemeinice emise de SRI prin abuz în serviciu contra intereselor personale ale subsemnatului. Complicitatea cadrelor militare membre ale comisiilor constituite în cauză, în emiterea ordinelor, care mi-au produs vătămări ale drepturilor mele legitime: la apărare, demnitate și onoare, muncă, sănătate, precum și, cel puțin temporar, la un trai decent.
Actele enumerate reprezintă, totodată, evoluția graduală a întregii înscenări:
* eliberarea din funcția de șef birou în care eram încadrat ca urmare unui concurs câștigat în luna octombrie 2012 și numirea în altă funcție, măsură căreia i s-a conferit, în mod fals, natura de „act managerial“;
* mutarea în altă garnizoană decât cea de domiciliu, la o altă unitate militară și numirea într-o funcție inferioară (ofițer I, nivel 1);
* nerevalidarea avizului de securitate prin Decizia din 14.07.2014 (nemotivată);
* trecerea în rezervă, din oficiu, din motive imputabile mie.
Citiţi şi
Maior (r) SRI Daniel Florea – absolvent al Facultății de Drept din cadrul Academiei de Poliţie „Al.I. Cuza“ București, promoția 1997, arma „Pașapoarte, Poliţie de frontieră“. În 2010, a absolvit un masterat în domeniul Bioterorism. După absolvirea facultății a fost repartizat la Oficiul Național pentru Refugiați, unde a activat până în anul 2002, când a fost transferat la SRI Prahova. Inițial a lucrat ca ofițer de informații în domeniul antiterorist, iar din 2010 a lucrat la contrainformații interne. În scurt timp a devenit șeful Biroului de Securitate Internă, cu atribuții peste unitățile din județele Prahova, Dâmbovița, Argeș, Teleorman și Giurgiu. Din 2014 a trecut în rezervă, după ce a făcut un denunț la DNA, Secția Militară, prin care arăta anomalii din interiorul SRI Prahova. Procurorul de caz, general-locotenent Lupulescu Nicolae, a trimis spre informare la SRI denunțul și declarația de denunțător. La patru zile după primirea adresei, a fost trecut în rezervă prin retragerea certificatului ORNISS.
După doi ani de la denunț, DNA Ploiești a solicitat arestarea preventivă a procurorului-șef al Parchetului de pe lângă CA Ploiești, Liviu Tudose, trimis în judecată pentru diverse infracțiuni, alături de deputatul Sebastian Ghiță. În denunț se făcea referire la legătura dintre cei doi, precum și la posibile fapte de corupție.
Cotidianul: Domnule Daniel Florea, ați făcut un memoriu către conducerea SRI, în care ați prezentat situația de la Ploiești.
Daniel Florea: Oarecum situația de la Ploiești, eu mi-am prezentat în acel memoriu mai mult situația mea, ce mi s-a întâmplat mie, ce am trăit eu în decurs de 2 ani. După vreo lună jumate, două, am primit răspuns de la SRI, prin care mi se transmitea voalat că ei țin în atenție. După care, în final, spune că SRI are și el la rândul lui mijloace prin care se poate îndrepta împotriva celor care sunt petiționari, adică dacă nu-mi văd liniștit de treabă, cine știe ce probleme o să am.
– Deci ați fost amenințat…
– Mi s-a făcut o percheziție, eu cred că organizată de SRI, și nu fac afirmații gratuite, întrucât, din cele 7 adrese care s-au vehiculat de către procurori în referatul întocmit de aceştia pentru a justifica măsura asta de percheziție și trimis judecătorului de drepturi și libertăți, eu aveam 5 adrese.
– De când îl cunoașteți pe procurorul Negulescu?
– Pe procurorul Negulescu îl cunosc din 1997 sau 1998, de când făceam naveta la București. Lucram la Oficiul Național pentru Refugiați și m-am împrietenit cu el în tren, el făcea naveta la Parchetul General, unde era detașat, ne-am împrietenit, ne-am vizitat acasă cu familiile, eram chiar foarte buni prieteni, el m-a sfătuit să mă mut la SRI, deoarece în 2001 a fost celebrul atentat de la World Trade Center.
– Să înțeleg că întotdeauna era aşa cum e acum?
– Nu, la început, când l-am cunoscut eu în tren, era un tip carismatic, mă rog, era poate și vârsta alta, ne vizitam, v-am spus, copiii se jucau împreună, ne înțelegeam foarte bine, mergeam la grătare, mâncam, adică era o relație prietenească. După 2011 am făcut niște activități, a picat și el pe acolo cu niște probleme, avea niște interese, să le spunem aşa. Mai puțin mă interesa pe mine ce interes avea procurorul Negulescu, pe mine mă interesa ce fac ofițerii mei, ofițerii de la SRI Prahova, pe care îi aveam în grijă. Aşa am găsit eu un domn Teodorescu, care era coleg cu mine la SRI Prahova, că a mers și a scris acolo, pe calculatorul lui Negulescu, o solicitare adresată SRI. Poate că el își trimitea singur mesaje și era nefiresc. Asta a determinat o ruptură, s-a aflat că eu mă întâlnisem cu un procuror care a confirmat tot ce vă povestesc eu dumneavoastră și Negulescu s-a sucit: din prieten, s-a întors împotriva mea și încerca cu orice preț să mă „îngroape“.
– Comportamentul lui golănesc e dintotdeauna sau…
– Ce se întâmplă… De când l-am cunoscut, era, aşa, tipul care vrea să pară șmecheraș d-asta. Băieții… știți cum e, băieții de cartier… Cu mine nu vorbea aşa, „zdreanță penală“, „jigodii“… Nu îți permiți să vorbești aşa, că te descalifică că om, iar cu atât mai mult, dacă devii o persoană care are un anumit statut, ar trebui să-ți controlezi limbajul, indiferent de conjunctură.
– Exista Binomul?
– Binomul exista de mult.
– De când?
– Păi, din punctul meu de vedere, Binomul există dintotdeauna. Adică SRI provine din vechea Securitate, vechea Securitate avea Direcția 6, care făcea cercetare penală. Vă dați seama ce lovitură a fost pentru ei în anul 1990, când au fost lăsați fără principala armă, să aduci numai informații, fără să ai putere în spate când îl chemi pe unul să îl interoghezi. Când am ajuns eu în 2002, erau o castă, adică nu puteai să intri în SRI fără recomandări. Eu am fost o excepție, pentru că am lucrat cu străinii foarte mulţi ani și din cauza asta aveau nevoie de un specialist pe… să lucreze cu străinii, mai ales la antitero. În schimb, reminescențele astea ale Securității s-au văzut, de aia Coldea, e părerea mea personală, a reușit să-l păcălească pe Traian Băsescu și la momentul 2007 Parlamentul să promoveze un pachet de legi privind securitatea națională, pe care le-a gândit SRI, probabil și SIE, dar în special SRI. Dacă vă aduceți aminte, se vorbea pentru prima dată de ofițerul de la juridic din SRI, care putea să participe alături de procuror la anchete, chiar dacă priveau domeniul securității naționale, totuși era o formă primară, să spun aşa, de imixtiune în actul procesului penal.
– Există protocolul dintre SRI și DNA?
– Protocolul a fost încheiat pentru prima dată, ce am găsit eu public, într-o carte a domnului Dumitru Zamfir, fostul adjunct pe linie de tehnică al lui Radu Timofte, pe vremea aia, și există protocolul 02313/ 2000, este primul element care ne arată că a existat acel protocol între Ministerul Public și SRI.
– Este vorba despre un protocol general care există între instituțiile statului, sau este vorba despre un protocol special?
– Chiar dacă aș cunoaște în amănunt ceea ce spune acel protocol, nu aș putea să vă spun. În schimb, pot să explic altceva, ce am găsit într-o anchetă a comisiei parlamentare din anul 2007: o comisie, care se numea Comisia Voiculescu, l-a anchetat și pe domnul Timofte. Iar domnul Timofte a explicat că SRI avea un protocol încheiat cu PNA, precursorul DNA, iar ulterior s-a făcut și acest protocol cu DNA. Nu cred că își permitea un director al SRI să mintă. Pe site-ul SRI, găsiți undeva, prin anul 2007, un comunicat de presă în care se vorbește despre protocolul cu DNA. Am văzut recent că domnul Marincea spunea că nu au existat protocoale.
– Cât de bine l-ați cunoscut pe Coldea?
– Pe Coldea l-am cunoscut când eram ofițer de antitero, că el lucra la antitero.
– Cum a ajuns atotputernic?
– Printr-o conjunctură, el fiind un oportunist de carieră. Din câte mi-au explicat niște ofițeri ai SRI, el a fost luat, crescut de un domn, nu are importanță numele, pentru că era un tip care se pricepea la aranjat mesele. Adică nu a lucrat foarte mult în operativ. Nu a fost ofițerul tălpaș extraordinar. Vorbea bine engleză. Era simpăticuț. Mai avea o relație bună, un naș care-i mare general pe la SRI, a fost, mă rog.
– Cine-i nașul?
– Cred că Brăteanu îl chema. Așa… Și automat s-a creat o legătură… A fost împins în față, deși… Daniel Dragomir a participat, a aranjat toată operațiunea cu răpirea din Irak, a participat și el, că a cărat valiza cu bani sau, mă rog, așa se înțelege. Daniel Dragomir terminase recent Academia Națională de Informații, dar nu a putut fi pus, poate nu avea relațiile necesare. Şi atunci emulația a fost Coldea, care, profitând de chestia asta favorabilă, a ajuns în top.
– Cum s-a născut cloaca asta de la Ploiești, în care au intrat procurori, interlopi?
– Eu cred că cloaca asta există în fiecare județ. Poate că la Prahova este mai scoasă în relief, având în vedere ultimele evenimente. Cu Sebastian Ghiță, cu Roberta Anastase… Adică avem niște pioni principali, ea a fost șefă la Camera Deputaților, Sebastian Ghiță a fost la un moment dat secretar al Comisiei de control al SRI. Explozia asta de relații a oamenilor de afaceri cu oamenii politici, cu polițiști, cu procurori, cu judecători, există în fiecare județ. Poate că a explodat pentru că Ghiță a reușit să cumpere România TV. Din cauză că Ghiță s-a apropiat foarte mult de șefii SRI și nemaireacționând la comenzi, habar nu am, dar detonarea el a produs-o, că eu cât am făcut denunțul, cât am încercat să ies în mass-media, nu m-a primit nimeni.
– Cât ați lucrat în SRI și v-ați ocupat de Prahova, câte astfel de cazuri au trecut pe dvs?
– SRI a dorit să pară în epoca Coldea ca fiind ceva imaculat, deși exista corupție și în interiorul SRI, cum există peste tot în lume, nu este nicio diferență. Noi, ăștia din SRI, eram racolați sau, mă rog, metoda de selecție era din societate. Nu puteai fi diferit. În societate găsim oameni normali și găsim și lepre. Așa era și în interiorul SRI.
– Sebastian Ghiță?
– Sebastian Ghiță a fost un geniu în toate sensurile: și al prostiei, și al nebuniei, și al ce vreți dvs. Și probabil că l-a îmbolnăvit puterea ca pe Coldea.
– Câți oameni ca Ghiță lucrau pentru SRI?
– Asta nu am de unde să știu. Nu știu dacă în celelalte județe erau oameni ca Ghiță. Adică Ghiță se naște rar sau Ghiță este făcut rar. Cea mai tare chestie pe care am auzit-o este că Ghiță era un om în care erau informații de siguranță națională, bine stocate, și era exploatat de Coldea și de Maior. Asta am auzit-o de la domnul Țuțuianu. Pentru mine, asta este cea mai mare descoperire. Probabil că asta a spart tot ce înseamnă informații în secolul ăsta XXI. Nu am mai pomenit așa ceva. Cum adică: un om care nu are treabă cu SRI deține foarte multe date și informații de securitate națională? Păi, eu cred că omul care a spus chestia asta nu este conștient de ce a scos pe gură. Adică trebuia să scoată în străinătate, în excursiile alea în Seychelles, sau unde mergeau ei, şi îi storceau de informații… Brusc, veneau în țară și ăștia doi, Maior și Coldea, îi văd cum scriau informații. Haideți că asta este vrăjeală d-asta pentru proști.
Fostul acţionar al Clubului de fotbal Dinamo Bucureşti a fost transportat de urgenţă la spital, în stare gravă, potrivit unor surse din presă.
Potrivit unor surse judiciare, Turcu a fost găsit de o persoană din familia sa, după ce a încercat să se spânzure.
În vârstă de 62 de ani, Vasile Turcu ar fi suferit de mai multe afecţiuni cardiace, scrie observator.tv.
Medicii de la Spitalul de Urgență Floreasca încearcă să-l resusciteze după ce acesta ar fi încercat să se sinucidă.
Purtătorul de cuvânt al Spitalului de Urgenţă Floreasca, Bogdan Opriţa, a declarat pentru News.ro că Vasile Turcu este în Secţia de Terapie Intensivă, în stop cardio-respirator, resuscitat.
Poliţia Capitalei a deschis în acest caz un dosar.
„În urmă cu aproximativ o oră, Poliţia a fost sesizată cu privire la un bărbat care ar fi avut o tentativă de suicid. Acesta a fost preluat de către un echipaj de salvare şi transportat la spital. În acest moment, sub coordonarea Parchetului Tribunalului Bucureşti, Serviciul Omoruri efectuează cercetări în vederea stabilirii condiţiilor în care s-a produs evenimentul”, a precizat Poliţia Capitalei.
Ceea ce a făcut Dana Grecu la Antena 3, în noua emisiune „Adevăruri ascunse”, este o batjocorire a ideii de presă: crezîndu-se o inventatoare în ale jurnalisticii, i-a invitat în studiou pe numerologul Mihai Voropchievici şi bioenergoterapeuta Lidia Fecioru pentru un amestec imposibil, format din analiza politică şi mondenul de cea mai proastă calitate.
Antena 3 era legitimată în spaţiul public ca post de ştiri, ba chiar postul TV pe această nişă cu cea mai mare audienţă. În aceste condiţii, la orice te puteai aştepta, în afara acestui experiment ratat pe care l-a aruncat pe ecran Dana Grecu, într-o emisiune care ar trebui să beneficieze de o întreagă ediţie a „Cronicii Cîrcotaşilor”!
Emisiunea Danei Grecu a avut 2 părţi: una despre actualitatea din viaţa politică şi cea a doua despre locul unde Cristi Borcea a inseminat-o pe Valentina Pelinel. Ceva mai ridicol decît să-l asculţi pe numerologul Mihai Voropchievici cum cheamă aritmetica pentru a explica de ce Klaus Iohannis vrea să-l dea jos pe Ponta sau ce proiecte are Dacian Cioloş pentru politica externă a României este foarte greu de găsit! Vă daţi seama? Să aduni cifrele care formează anul 2016, adică 2+0+1+6 =9, iar în funcţie de această cifră să faci analiza reuşitei sau eşecului noului guvern! E maxim ce şi-ar putea dori un pasionat de politică, nu?! De partea cealaltă, Lidia Fecioru adună energiile cosmice şi le întreabă ce planuri au ele cu măririle de pensii şi cu salariul minim!
Aproape extaziată de ideea ei de a schimba paradigma talk-show-ului politic, Dana Grecu se trezea din cînd în cînd şi spunea cu voce tare: „să ştiţi că nu am înnebunit”, ca şi cînd ar fi vrut să se încurajeze singură! Şi, evident, nu putea să lipsească din acest talk-show Traian Băsescu, pe care numerologul şi bioenergoterapeuta l-au pus cuminţi la zid pentru că i-au dat na-na lui Dan Voiculescu!
În mod incredibil, partea a doua, cea cu peformanţa lui Cristi Borcea de a o lăsa borţoasă pe Valentina Pelinel chiar în penitenciar, deşi era pe structura preocupărilor celor doi invitaţi, a fost şi mai penibilă!
Numerologul Mihai Voropchievici a adunat toate cifrele cunoscute, încercînd să urmărească traseul spermatozoidului lui Borcea pentru a afla sexul copilului din pîntecul Pelineascăi! Atît de ridicolă a fost „demonstraţia” lui Mihai Voropchievici, încît Lidia Fecioru a simţit nevoia să salveze emisiunea şi a izbucnit în rîs, punîndu-l la zid pe numerolog, înlocuind vocea bioenergiilor cu experienţa de viaţă! Numai Dana Grecu asculta fascinată, spunînd din cînd în cînd doar „interesant, interesant!”
Dacă a fost doar o emisiune pilot, treacă-meargă, o vom uita şi gata, dar dacă eroarea aceasta jurnalistică se va repeta, atunci înseamnă că este în intenţia celor de la Antena 3 decredibilizarea totală a ideii de presă care şi aşa a ajuns doar un spaţiu de băşcălie în care se fac tot felul de jocuri politice.
Numai de invenţiile acestea penibile ale Danei Grecu nu avea nevoie un public căruia i se oferă din ce în ce mai puţină informaţie şi din ce în ce mai multă chiloţăreală, pe marginea căreia meditează tot felul de specialişti în monden. Aducerea din zona cancanului în cea a talk-show-ului politic a numerologului Mihai Voropchievici şi a bioenergoterapeutei Lidia Fecioru este un semn că pentru aruncarea în desuetudine a jurnalisticii nu este nici o limită.
Judecătoarea Simona Marcu a propus introducerea unui punct suplimentar pe ordinea de zi în plenul CSM de marți, pentru sesizarea Inspecţiei judiciare în privinţa felului în care procurorul general a gestionat comunicarea publică după adoptarea OUG 13. Simona Camelia Marcu, pe numele său complet, este preocupată de salarizarea și pensiile magistraților și, mai pe scurt, de „echilibrul sistemului judiciar”. Are o avere impresionantă, iar din familia sa fac parte avocați, un fost procuror și doi grefieri, anunță Digi24.ro.
Potrivit informațiilor din propriul CV, Marcu a absolvit Facultatea de Drept a Universității București în 1988 după care a fost pe rând, jurisconsult, judecător (la Judecătoria Sector 1 și Tribunalul București), președinte de secție, vicepreședinte al Tribunalului București, judecător la Curtea de Apel București și judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de Contencios Administrativ și Fiscal.
În proiectul prezentat la depunerea candidaturii pentru alegerea ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii, Simona Camelia Marcu pleda pentru alocarea unui nou sediu pentru Înalta Curte de Casație și Justiție, dar și pentru „echilibrul sistemului judiciar”, arătând că „CSM trebuie să-și asume pe deplin rolul constituțional de garant al independenței justiției și să se implice în stabilirea și aplicarea unor politici judiciare constante și coerente”.
Nu în ultimul rând, magistratul pleda, mult mai pe larg, pentru indemnizațiile și pensiile colegilor judecători, argumentând că „aceste elemente nu constituie și nu trebuie tratate ca privilegii ale acestei categorii profesionale, ci ca o condiție obligatorie pentru asigurarea independenței justiției”.
„Consiliul Superior al Magistraturii are datoria să asigure conservarea dreptului la pensia de serviciu în coordonatele actuale, explicând documentat puterii legiuitoare că o justiție independentă, eficientă și transparentă se poate realiza numai de către judecători care se dedică total acestei profesii, având prefigurată o încheiere a activității lor profesionale în coordonate echilibrate, decente și, mai ales, previzibile”, mai susținea Marcu.
Conform ultimei declarații de avere, reprezentanta ÎCCJ în CSM deține un apartament (143 metri pătrați, dobândit în 2001) și o casă în București (suprafață de 285 metri pătrați, dobândită în 2015). Soțul judecătoarei, avocatul Vasile Gil, deține, împreună cu frații săi, atât o casă în Alexandria, cât și terenuri în Alexandria, București și Mogoșoaia.
Marcu mai declară că posedă „inel și cercei metale și pietre prețioase, alte bijuterii din aur și argint” în valoare de 6.000 de euro și datorii la bănci de circa 185.000 euro.
Cât despre veniturile pe 2016, judecătoarea și-a trecut în declarația de avere: 227.861 lei ca judecător la ICCJ, 24.747 lei ca „membru comisii de concurs” la CSM, 14.612 lei ca „formator” la Institutul Național al Magistraturii și 17.550 lei din închirierea apartamentului din București. Deci, venituri totale de 284.770 lei. La acestea, s-au adăugat în 2016 veniturile Cabinetului de avocatură Vasile Gil, în sumă de 437.978 lei.
Într-un top al judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție cu cele mai mari averi, Simona Camelia Marcu figura, în 2011, pe locul trei.
Potrivit portalului Lumea Justiției, judecătoarea Simona Camelia Marcu ar avea în familie, pe lângă soțul avocat, și un fost procuror și doi grefieri, dintre care unul chiar la ICCJ.
Reprezentant ICCJ în CSM a cerut, astăzi, suplimentarea ordinei de zi a ședinței Consiliului. „Al doilea punct vizează sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru a verifica modul în care procurorul general, în calitate de reprezentant al Ministerului Public, a gestionat comunicarea publică în perioada ulterioară trimiterii OUG 13/2017, din perspectiva respectării obligaţiei de rezervă pe care o are orice magistrat”, a mai propus Simona Marcu.
Solicitarea Simonei Marcu a fost respinsă de CSM, înregistrând un singur vot „pentru”.
În ziua de 1 Martie, românii celebrează sărbătoarea Mărţişorului, triumful primăverii asupra iernii, obiectul cu şnur alb şi roşu fiind un simbol al reînnoirii timpului şi al renaşterii naturii.
În timpul geto-dacilor, anul nou începea la 1 martie. Astfel, luna Martie era prima lună a anului. Calendarul popular la geto-daci avea doua anotimpuri: vara şi iarna. Marţisorul era un fel de talisman menit să poarte noroc, oferit de anul nou impreuna cu urările de bine, sănătate, dragoste şi bucurie.
În vechime, pe data de 1 martie, mărtisorul se dăruia înainte de răsăritul soarelui, copiilor şi tinerilor – fete şi băieţi deopotriva. Şnurul de mărţişor, alcătuit din două fire de lana răsucite, colorate in alb şi roşu, sau în alb şi negru, reprezintă unitatea contrariilor: vara-iarna, caldura-frig, fertilitate-sterilitate, lumină-întuneric.
Şnurul era fie legat la mână, fie purtat în piept. El se purta de la 1 martie până când se arătau semnele de biruinţă ale primaverii: se aude cucul cântând, înfloresc cireşii, vin berzele sau rândunelele. Atunci, mărţisorul fie se lega de un trandafir sau de un pom înflorit, ca să aducă noroc, fie era aruncat în directia de unde veneau păsările călătoare, rostindu-se: “Ia-mi negreţele şi da-mi albeţele”.
Cu timpul, la acest şnur s-a adăugat o monedă de argint. Moneda era asociată soarelui. Mărtisorul ajunge să fie un simbol al focului şi al luminii, deci şi al soarelui. Cu banul de la şnur se cumpărau vin roşu, paine şi caş proaspat pentru ca purtatorii simbolului de primavara să aibă faţa albă precum caşul şi rumenă precum vinul rosul. Unele legende populare susţin că mărţisorul ar fi fost tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte.
Despre istoricul mărţişorului, Tudor Arghezi afirma în volumul “Cu bastonul prin Bucuresti”, conform calendarortodox.ro: “…La inceput, atunci când va fi fost acest început, mărţisorul nu era mărţisor şi poate ca nici nu se chema, dar fetele şi nevestele, care ţineau la nevinovăţia obrazului înca inainte de acest inceput, au băgat de seamă că vântul de primavara le păteaza pielea şi nu era nici un leac. Cărturăresele de pe vremuri, dupa care au venit cărturarii, făcând “farmece” au învăţat fetele cu pistrui să-şi incingă grumazul cu un fir de mătase rasucit. Firul a fost atât de bun încat toate cucoanele din mahala şi centru ieşeau în martie cu firul la gat. …Vântul uşurel de martie, care impestriţa pleoapele, nasul şi barbia, se numea mărţisor şi, ca să fie luat răul în pripă, şnurul de mătase era pus la zinţii de mart. Dacă mai spunem că firul era şi roşu, întelegem ca el ferea şi de vânt, dar şi de deochi.”
În zilele noastre, valoarea mărţisorului începe să fie dată doar de creaţia artistică. Obiectul cu şnur alb-roşu se confectioneaza din orice şi poate să aibe semnificaţii multiple.
Călin Popescu Tăriceanu continuă atacul la adresa DNA și a Laurei Codruța Kovesi. Co-președintele ALDE i-a cerut din nou demisia procurorului șef al DNA, dar nu crede că va recurge la acest gest după decizia CCR și spune că o variantă ar fi ca președintele Klaus Iohannis să o demită.
Într-un interviu la Antena 3, Tăriceanu s-a dezlănțuit la adresa procurorilor. I-a numit corupți și pe cei de la DNA, și pe cei de la DIICOT și a promis acțiuni în Parlament în perioada următoare pentru respectarea ordinii constituționale.
„Nu mă aștept de la președinte să o demită pe șefa DNA, nu mă aștept de la doamna Kovesi să plece, dar Parlamentul nu poate să rămână impasibil. Poate să facă o analiză, să gândim la o modificare a legislației și să schimbăm regulile jocului. Trebuie să existe un mecanism de corecție. Noi ce facem, privim?
DNA este o instituție coruptă, DIICOT e o instituție coruptă. Parchetul general, ANI și atunci ce luptă anticorupție ducem noi în România?
Cei care sunt chemați să lupte împotriva corupției au ei înșiși o problemă de credibilitate.
Când noi avem atâtea procese pierdute la CEDO, nu e clar că există niște derapaje? E un praf în ochi aruncat de un mecansim de propagandă”, a spus președintele Senatului.
Tăriceanu: Soros a cheltuit cu ONG-uri 11,2 miliarde de dolari
Tăriceanu și-a continuat discursul vorbind și despre George Soros, acuzat că finanțează diferite ONG-uri.
„Este si influenta unor așa-zise ONG-uri finanțate de miliardari. Este o rețea finanțată de Soros, dar nu se referă numai la România, am vazut și în Ungaria, SUA. Am impresia ca noi câteodată suntem mult prea naivi.
11,2 mld de dolari a cheltuit Soros in 20 de ani, in diferite tari din lume si Romania avea peste 100 de milioane, unele ONG-uri de la noi”, a mai spus Tăriceanu.
Deputații Comisiei de cultură au votat, marți, în unanimitate, în favoarea proiectului de lege pentru declararea zilei de 27 martie – Ziua Unirii Basarabiei cu România ca zi de sărbătoare națională, inițiat de deputatul PMP Eugen Tomac.
Inițiatorul, prezent la ședință, a arătat că ziua de 27 martie 1918 este una dintre cele mai semnificative din istoria poporului român. Potrivit acestuia, dincolo de discuțiile politice interne, un astfel de mesaj din partea politicienilor trebuie să se bucure de o acțiune unitară.
„Basarabia nu este parte a Romaniei. Nu ar fi mai larg să sărbătorim basarabenii de pretutindeni decât o zonă care nu mai este acum a României?”, a intervenit deputatul USR Iulian Bulai. conform Agerpres..
„Domnul deputat a ridicat problema dacă nu ar fi oportun să se instituie o zi a basarabenilor. Sigur că e un subiect care poate fi discutat și de cei care doresc să promoveze un asemenea subiect. Cu riscuri multiple și cu multe subtilități, o pot face. Eu vreau să pun în valoare un eveniment istoric care s-a produs acum 99 de ani, într-un context extrem de delicat și care vizează un teritoriu românesc unde peste 85% din populație și astăzi vorbește limba română, unde majoritatea populației studiază în școli în limba română și, pentru că avem în față două realități istorice pe care trebuie să le judecăm cu sânge rece și fără patimă – și anume dacă vrem să rămânem în logica pe care au hotărât-o Hitler și Stalin atunci când ne-au separat sau dacă vrem să gândim într-o perspectivă a corectării acestei mari nedreptăți. Eu cred că Parlamentul poate da acest semnal prin instituirea acestei zilei naționale a unirii Basarabiei cu România”, a răspuns Eugen Tomac.
Proiectul de lege, care urmează să intre în plen, a primit vot favorabil din partea senatorilor, Camera Deputaților fiind decizională în acest sens. El a fost depus la Parlament în legislatura trecută.
Unirea Basarabiei cu România a avut loc la 9 aprilie 1918 (27 martie pe stil vechi) și a fost în fapt reunificarea vechii provincii românești Basarabia, ruptă de Moldova și alipită de Rusia în 1812. Basarabia a fost prima provincie care s-a unit cu România pentru a forma România Mare. Efectele Unirii au fost anulate la 28 iunie 1940, atunci când Rusia a anexat din nou Basarabia, în baza pactului secret Ribbentrop-Molotov.
Legea graţierii trebuie însoţită de măsuri pe termen mediu şi lung, altfel nu va avea cu adevărat efecte în privinţa supraaglomerării din penitenciare, a apreciat la RFI preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR), Dana Gîrbovan.
Judecătoarea consideră însă că “s-a ajuns la o oarecare normalitate şi anume la faptul că acest proiect de lege se dezbate exact în cadrul potrivit pentru a se dezbate legile şi anume în Parlament”.
Chestionată ce rezolvă de fapt legea graţierii, preşedintele UNJR a apreciat: “Rezolvă pe termen scurt o detensionare, o uşurare până la urmă a problemei din penitenciare. Este o măsură care spre deosebire de altele, cum ar fi măsuri pe termen mediu, construcţia de penitenciare sau pe termen mai lung, de modificare a legislaţiei penale, de insistare a statului pe reinserţia celor ce ies din penitenciare, pentru a evita recidiva, sunt o serie de măsuri care pot fi luate, este o măsură care are efect imediat şi uşurează totuşi această suprapopulare. Dar trebuie însoţită de soluţii pe termen mediu şi lung, altfel nu va avea cu adevărat un efect pe problema în sine”.
Întrebată ce măsuri pe termen mediu şi lung sunt necesare, Dana Gîrbovan a precizat: “Trebuie doar să mergem puţin în spate şi să vedem că toţi miniştrii Justiţiei, începând cu domnul Predoiu, domnul Cazanciuc, doamna Prună au venit cu proiecte care conţin idei unele foarte bune, începând cu construirea de închisori în parteneriat public-privat, cu punerea accentului pe reinserţia socială (…), cu gândirea unui sistem poate deschis de închisoare, cum există şi în alte ţări, cu gândirea unui sistem sancţionator pecuniar mai ales în cauzele de corupţie, se dau amenzi usturătoare în alte state, nu se urmăreşte neapărat trimiterea la închisoare, cât recuperarea prejudiciului şi o sancţiune pecuniară care este resimţită ca o pedeapsă poate mai mult decât închisoarea propriu-zisă şi este şi mai avantajos pentru stat”.
Despre amendamentele propuse de CSM la legea graţierii, Dana Gîrbovan a spus: “În ceea ce priveşte scăderea duratei de la cinci la trei ani, eu nu am date să văd exact ce fel de infracţiuni ar fi vizate, însă trebuie spus totodată că o serie de infracţiuni grave, de fapt, toate infracţiunile extrem de grave, precum şi infracţiunile de corupţie se află pe lista infracţiunilor excluse de la graţiere, aşa că cele două trebuie văzute în mod corelat. Şi fireşte, este rezonabil ca şi minorii care nu beneficiază de pedeapsă propriu-zisă, ci de măsuri de siguranţă să beneficieze de acest act de clemenţă”.
Fostul premier Petre Roman s-a prezentat, miercuri, la Parchetul General, unde a fost citat pentru a fi audiat în calitate de martor, în dosarul Revoluţiei, în care se fac cercetări pentru infracţiuni contra umanităţii.
Petre Roman nu a dorit să facă declaraţii la intrare, precizând că vrea mai întâi să stea de vorbă cu procurorii militari care anchetează cauza.
În dosarul Revoluţiei au mai fost audiați, tot în calitate de martori, europarlamentarul Laszlo Tokes, directorul Teatrului Naţional Bucureşti, Ion Caramitru, fost membru al Biroului Executiv al Consiliului Frontului Salvării Naţionale, dar și alți foşti membri ai Consiliului Frontului Salvării Naţionale.
Procurorii militari au dispus, în 1 noiembrie 2016, extinderea urmăririi penale in rem, pentru infracţiuni contra umanităţii.
Înalta Curte de Casație și Justiție judecă marți ultimul termen din dosarul „Gala Bute”, judecătorii urmând să îl audieze pe Felix Tătaru, în calitate de martor, apoi să asculte pledoariile procurorilor şi avocaţilor inculpaţilor.
Elena Udrea a ajuns în fața judecătorilor miercuri dimineață.
„Se cere condamnarea, dar se cere şi achitarea, eu mă aştept ca în acest dosar să fiu achitată. Nu cred că se pot da condamnări pe denunţuri mincinoase, neprobate timp de doi ani cu nimic în instanţă”, a spus Udrea, la intrarea în sediul instanței.
Întrebată ce detalii ar putea aduce Felix Tătaru Elena Udrea a spus că declaraţia va fi legată de un aspect al dosarului care nu are relevanţă asupra acuzaţiilor.
Chinese
French
German
Italian
Japanese
Korean
Russian
Spanish
Octavpelin's Weblog 
Comentarii recente